Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Calea cãtre Dumnezeu

Știre publicată în urmă cu

în data de

• In memoriam Zoe Dumitrescu-Busulenga

Izvorînd de undeva de sub poala pãdurii de cetini bîntuite de ceturi, ulita îngustã strãjuitã de cîteva case rãzlete pogoarã arcuitã cãtre inima vãii de-a lungul cãreia s-a aciuat satul si suflarea omeneascã. În bãtãtura împrejmuitã cu gard nou de sîrmã împletitã, casa adastã pe temelia de piatrã de unde se revarsã douã scãri abrupte. Deasupra verandei prelungi, cu ferestre încercãnate de glafuri, un fel de foisor se ridicã semet deasupra coperisului si a stresinilor late, pãrînd cã scruteazã orizontul dealurilor de cealaltã parte a vãii. În vecinãtate, alte acareturi strãjuite de pomi, flori si tufe de merisor japonez, cusca dulãului aprig, priponit în legãtoare, alãturi de care se gudurã liber cãtelul clãpãug Lache, o rãscruce de alei de piatrã si, în stînga, bãtrînul nuc sub ramurile cãruia stau înfipte în tihna locului o masã verde si douã bãnci prelungi. Grãdina curge la vale, în valuri verzi de iarbã tînãrã, cãtre inima satului, lãsînd sã se întrevadã printre ramurile înflorite turnurile temeinice ale Mãnãstirii si clopotnitele noi si sclipitoare ale Bisericii „Sfîntul Ioan“. Noaptea vor fi trecînd, nu o datã, sfintii pe ulitã, binecuvîntînd locurile aceste din inima cãrora s-a ridicat cãtre ceruri lãcasul lui Dumnezeu. Doamna nu e acasã. S-a pornit grabnic, în zilele Patimilor, primenindu-se pentru o lungã cãlãtorie, cãtre sfintele tinuturi ale Domnului. Avea sã o sãvîrseascã ceva mai tîrziu, dupã ce a stat prelung în cugetare, departe de izvorul de hodinã si smeritã supusenie în care se scãldase în rãstimpuri cîteva zeci de ani, cumpãnind între desertãciunile lumii acesteia si vesnica hodinã întru credintã dupã care tînjise.

Altarul

Înlãuntrul micii odãi nãpãdite de lumina ferestrelor ornate cu perdele strãvezii si încadrate de cîte douã valtrapuri rosii, totul e în bunã rînduialã si întocmai cum le-a lãsat. Pe o canapea acoperitã cu o cuverturã rosie de catifea, un ursulet bosumflat – fiecare om are o mascotã, nu-i asa? – stã cuminte între doi puisori de pernã si o pãturã îndoitã asezatã la cãpãtîi. Deasupra, un tablou cu uneltele zidarului, o icoanã ce ocroteste noptile si o tapiserie cu chipul Maicii Domnului. Între canapea si fotoliu, o noptierã pe care vegheazã un aparat de radio cu tranzistori si o veiozã în chip de lampã strãveche. În celãlalt colt, strãjuit de lumina ferestrelor, „altarul“. Asa îi plãcea sã denumeascã acest colt de odaie ce privegheazã biroul. Un loc în care trupul, sufletul si cugetul se gãseau si se regãseau, de fiece datã, la locul lor firesc. Un tablou de pãrintele Bartolomeu Dolhan, care supravietuieste celui ce l-a zãmislit de peste douã decenii, icoana casei vegheatã de mici sfesnice, candele si nenumãrate alte icoane, si o micã bibliotecã esentialã, de campanie, din care nu lipsesc bibliile ortodoxe si catolice.

Masa tãcerii Pe masa din lemn de brad lãcuit adastã într-o oarecare neorînduialã sau, poate, într-o orînduialã bine stiutã de cea care le rãsufla asuprã-le, mai multe cãrti: Noul Testament, marea iubire de care nu se despãrtea niciodatã, un florilegiu de Artur Silvestri: „Zoe Dumitrescu Busulenga – Opera încoronatã“ (Carpathia Press, 2005), Cartea de rugãciuni „Rugati-vã neîncetat!“ de pãrintele Marc Antonie Costa de Beauregard (Editura Institutului biblic si de misiune a Bisericii Ortodoxe Române), Bartolomeu Anania „Cartea deschisã a Împãrãtiei“, Andre Scrima „Duhul sfînt si unitatea bisericii“ si „Teme ecumenice. Întelepciune si credintã“, Grigore Ilisei „Repede privire asupra miracolului chinez“, Marc Aureliu în editie Flammarion, „Zece convorbiri de amurg cu Antonie Plãmãdealã, urmate de douãzeci si opt de scrisori de altãdatã“, Artur Silvestri „Marea hieroglifã“ – Utopie si restauratie la Mãnãstirea Sîmbãta de Sus“ si „Modelul si memoria – Mitropolitul Antonie Plãmãdealã în efigie“ si, evident, chiar Antonie Plãmãdealã „Contributii istorice privind perioada 1918-1939“. Cîteva ziare, printre care Adevãrul literar si artistic si Evenimentul Zilei, pliante si reclame comerciale trimise din Bucuresti stau alãturi de cîteva articole decupate sau xerografiate: Devenirea întru fiintã (despre Brîncusi), Modelul omului mare (Artur Silvestri) si de corespondenta cu: Virgiliu Radulian, Silviu Mihãilã, Vasile Vetisanu, Valeriu Bîrlan, Maria Cogãlniceanu, Mãdãlina Bunescu, Artur Silvestri, Andrei Pandrea, Letitia Suciu, Dan Lupescu, Matei Romeo Pitulan sau Universitatea din Viena. Pe un colt al mesei, lîngã o vazã cu trei flori triste, un fel de clondir de sticlã plin cu pixuri si creioane.

Muzicã si medicamente Un CD player portabil cu cãsti si compact discuri din „Viena Master Series“. Si ce gusturi: Capriciul italian op. 45 de Ceaikovski, Concertul pentru pian nr. 20 KV 466 de Mozart, Preludiu la „Dupã-amiaza unui faun“ de Claude Debussy, Concertul nr. 1 în Si bemol op. 23 si Uvertura Solenel de Ceaikovski, alãturi de cîteva cutii cu medicamente: Nifedipin, Nospa, Vitamina C cu propolis… Felicitãrile de Pasti n-au mai apucat sã-si cunoascã destinatarii. Au rãmas albe, neprihãnite, veghind cu gîndurile neîmplinite singurãtatea odãii. Alãturi de ele, cîteva casete audio, reviste, ba chiar si un portofel. În ultima sãptãmînã a citit cu asiduitate cartea lui Bartolomeu Anania. Îi plãcea sã scrie pe verandã, mai ales în zilele mai friguroase. Cînd era cald si se afla mai în putere, însiruia cuvinte la masa de sub nucul semet.

Singurãtatea Bibliotecarului Alãturi de toate acestea, un teanc de foi acoperite cu scrisul acela ordonat, cursiv, citet, inteligibil si fãrã corecturi. Sînt ultimile gînduri asternute pe hîrtie si ultimile pagini pe care le-a zãmislit. Citesc repede, la întîmplare, una care are drept titlu „Jurnal de Bibliotecã“. Cu majusculã, asemeni lui Dumnezeu. Si Bibliei… E un omagiu adus unui prieten de departe: „Se va fi gîndit vreodatã cineva la singurãtatea Bibliotecarului? A aceluia care de dimineata si pînã seara, în fiece zi, strãjuieste glasurile tãcute ale sutelor, ba chiar miilor de cãrti pe care le are în grijã. Dar mutenia acestor interlocutori de pe rafturi nu-i face decît mai grea solitudinea. Ar vrea sã stie poate, si el, (aici a schimbat pixul) despre ce vorbeste fiecare, ce vremi, ce oameni, ce întîmplãri trãiesc în acele pagini, trecute toate prin viata pãstorilor respectivi. Dar colectiile de ziare si reviste ce închid în ele din viata modernã atît de palpitantã cele mai interesante momente? Cît ar dori sã le simtã pe toate, ca sã se simtã si el implicat în lume, lumea aceasta atît de schimbãtoare si totusi atît de interesantã! Asa a gîndit mai bine de treizeci de ani, între rafturi de bibliotecã Matei Romeo Pitulan si în special în anii petrecuti în linistea Academiei di Romania în Roma.“

Povãtuitorul

Maica Eufrosina, cea care i-a stat aproape în evadãrile de la Vãratic timp de trei decenii, întîmpinã la început curiozitatea noastrã cu oarecare rezerve. E obositã, tristã si luptã cu gîndul cã Doamna nu va mai sãlãslui, chiar vremelnic, în leagãnul credintei, ci numai în sufletul si cugetul celor care au cunoscut-o si au înteles-o. Dar credinta în Dumnezeu si îndelungatul exercitiu al schimniciei o face sã priveascã totul cu împãcare. Mã studiazã încercînd sã deturneze initiativa jurnalisticã, dar dupã ce mã arãt vrednic de a cunoaste teritoriul acesta impregnat de pace, liniste si cucernicie, pãrãseste atitudinea reticentã si se lasã prinsã în vîltoarea amintirilor. „Eu am cunoscut-o pe doamna academician la sfîrsitul lui ’76. Era aici, în gazdã la mãicuta Benedicta care, dupã doi ani, a plecat în America, la maica Alexandra, printesa Elena. Dar venea mai demult. Era bunã prietenã cu Valeria Sadoveanu pe care tot aici am gãsit-o. Venea în fiecare varã cîte trei luni. Se tineau un fel de seri culturale cu Profira, Valeria, cu Lili Teodoreanu, cu Ionel Teodoreanu, cu Bartolomeu Anania… Mi-a plãcut sã trãiesc în acest mediu plin de spirit si culturã. Eu vin din partea Sucevei, din satul lui Eusebiu Camilar, Udesti. M-am simtit foarte bine aici. Mãicuta Benedicta era o fiintã luminatã, absolvise Stiintele naturii si Teologia. Iar Doamna, cine nu stie?, era o personalitate recunoscutã. Cînd doamna Valeria Sadoveanu îsi trãia ultimele clipe, i-a spus: «Eu mã pierd, dar dumneata sã ai grijã de mãicute ca de ochii din cap. Sã nu le pãrãsesti niciodatã». Iar doamna Zoe i-a promis si a asigurat-o cã asa va face. Si s-a tinut de cuvînt. Era foarte aproape. Cum sã vã spun? Aveam vreo saptesprezece ani, era ca o mamã duhovniceascã. A înlocuit-o foarte grabnic si usor pe mãicuta Benedicta. Cu rugãciunile pe care le fãcea, prin comportamentul ei, n-am simtit nici o clipã cã îmi lipseste un povãtuitor. Avea ochii plînsi, vorbea cu mine foarte aproape, mã mîngîia, îmi spunea mereu cum trebuie sã fie un cãlugãr, ce cale trebuie sã urmeze un cãlugãr tînãr spre a ajunge la o viatã duhovniceascã adevãratã, întru sfintenie.“

Mama duhovniceascã La un moment dat, maica Eufrosina pare frãmîntatã de un gînd reprimat. În cele din urmã se hotãrãste: „Asta chiar doream s-o spun cuiva… Eu mã adresam dumneaei cu doamna profesoarã, doamna academician, iar dumneaei mi-a spus: «Nu asa mãicutã, nu asa!». «Dar cum sã vã spun?» am întrebat. «Cum ai dori matale sã-mi spui mie?». Totdeauna vorbea cu mine cu matale. «Eu as dori din suflet sã vã spun mamã». S-a luminat la fatã si cu chipul plin de fericire mi-a spus: «Asta-i bucuria vietii mele. Mi-am dorit foarte mult sã am copii si Dumnezeu nu mi-a dãruit». S-a bucurat foarte tare. S-a dus la domnul Apostol, sotul ei, si i-a spus: «Am gãsit o fatã. Mi-a zis mama. Tu ce zici?». La care domnul a rãspuns: «Pãi, as dori si eu, din suflet, sã-mi spunã tata». Si de atunci, asa le-am spus: mama si tata. Domnul Apostol s-a pierdut acum doisprezece ani.“

Între Vecernie si Utrenie Maica Eufrosina pare fascinatã de modelul de viatã monahalã pe care i l-a oferit Doamna: „Veneau multi oaspeti pe aici. Dar vreau sã vã spun cã atunci cînd bãtea clopotul de Vecernie, dumneaei lãsa pe toatã lumea la masã si pleca undeva. Am gãsit-o odatã, cu totul întîmplãtor în chilia înaltului Pimen de la Suceava – e camera de aici, din spate. Stãtea în genunchi si se ruga. Se ruga profund. Îi plãcea sã se roage în tainã, nestingheritã. Seara cobora la bisericã, la Utrenie. A fost cel mai bun model al meu de viatã cãlugãreascã. De exemplu, cînd veneam dimineata de la bisericã, o gãseam în fotoliu, cu Noul Testament deschis si cu Rugãciunile diminetii. Îmi spunea sã iau loc ca sã-mi citeascã Evanghelia pe care tocmai o auzisem si în bisericã. Si îmi zicea: «Da, mãicutã, dar vreau ca s-o auzi matale din gura mea». Avea o adevãratã slãbiciune sã citeascã foarte mult din Sfîntul Apostol Pavel. Citea tot ce gãsea: Ceaslovul, Vietile sfintilor… Si se ruga, îngenuncheatã, si ziua si noaptea.“

Maicã de tainã „A iubit enorm cãlugãria si ortodoxia; si pe cei care o slujesc. Nu o datã mi-a spus: «O sã-mi parã rãu toatã viata cã m-am cãsãtorit. As fi vrut sã rãmîn purã si curatã si sã fiu maicã. Poate îmi ajutã Dumnezeu ca mãcar pe patul de moarte sã mã cãlugãresc»“. N-a mai avut rãbdare. Doamna Zoe s-a cãlugãrit în tainã în anul 2001 luîndu-si numele de maica Benedicta, poate în memoria mentorei ei într-ale sfinteniei. Nu a purtat straiele schimniciei decît dupã ce a trecut hotarul vietii si nimeni de la Vãratic nu a cunoscut acest lucru care, pe undeva, încalcã normele si canoanele consacrate, uzurpînd într-o oarecare mãsurã functia unei institutii religioase recunoscute legal. Mai mult, la ceremonia religioasã de la Putna, reprezentantele Mãnãstirii Vãratic nu au întreprins nimic din ritualul religios care sã legitimizeze cãlugãrirea, asa cum, din exces de zel si apetit pentru pitoresc facil si de circumstantã, unele publicatii au lãsat sã se înteleagã. Ca o bunã fiicã, maica Eufrosina se simte datoare sã o disculpe: „Cum sã vã spun: cãlugãria, pe undeva, se face în intimitate. Si apoi, Doamna si-a dorit foarte mult sã facã acest pas.“

Calea cãtre Dumnezeu Ea însãsi avînd probleme cu sãnãtatea, în Vinerea Mare, maica Eufrosina a cercetat de nevoie calea cãtre tîrgul Iesilor pe care avea s-o urmeze, o zi mai tîrziu, maica ei spiritualã. A vegheat-o apoi la Spitalul de Urgentã Copou alãturi de sora ei, doamna Elvira Dumitrescu. Si cum dupã operatie Doamna se arãta vrednicã si dornicã a reveni în vatra monahalã a Vãraticului, maica Eufrosina a fãcut cale întoarsã pentru a primeni lãcasul de pe vîrful dealului. De ce s-o fi hotãrît în pripã si pe nestiute Doamna a se întoarce cu fata si cu toatã fiinta la Dumnezeu?…

Epilog Într-o notificare testamentarã, Zoe Dumitrescu-Busulenga a fãcut precizarea cã doreste, în functie de locul în care se va gãsi în momentul sãvîrsirii, sã fie coborîtã în mormînt fie la Cernica, fie la Putna, alãturi de duhovnicul ei, pãrintele Iachint. Si i s-a fãcut pre voie. Asa cum a hotãrît Dumnezeu.

P.S. Pentru nepretuitul sprijin adus la realizarea acestui material, autorul îsi exprimã gratitudinea fatã de Maica Staretã Iosefina Giosanu, care a înlesnit documentarea prin amabila si sincera binecuvîntare acordatã cu elegantã si generozitate, maica Eufrosina Jescu, ce si-a învins temerile privind onestitatea presei, maica Irina, care hãlãduieste încã între truda dumnezeirii si cea a supravietuirii, ucenica Tatiana, norocoasa martorã a desãvîrsirii unui spirit si multumeste îndatoritoarelor maici din serviciul Cancelariei Stãretiei Vãratic.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Vreme anapoda! Iatã ce-o sã fie de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sfîrsitul de an aduce valori termice pozitive • 2018 debuteazã tot cu vreme excelentã • va fi soare si timp bun cel putin pînã la Boboteazã •

Chiar dacã meteorologii au anuntat din vreme o iarnã de cosmar, cel putin pînã acum previziunile nu s-au adeverit, dar ce-i drept mai este timp. Conform prognozei publicatã pe site-ul Administratiei Nationale de Meteorologie, în Neamt vremea va fi bunã, ceva mai rece în noaptea dintre ani, însã 2018 debuteazã cu valori termice de aproape 10 grade. Va fi soare, dar regimul termic se mai decepreciazã nitel; în esentã putem sã ne asteptãm la vreme bunã cel putin pînã la Boboteazã. Ceva mai rece va fi în ultimele zile ale lui 2017, iar pe 30 decembrie va fi cer mai mult acoperit si valori termice modeste, cu o maximã care nu trece de 2 grade. Noaptea va fi cea mai rece din întreg intervalul de prognozã si aduce o minimã de -5 grade. Cam la fel va fi vremea si în ultima zi a anului. Duminicã va fi din nou cer acoperit si maxima rãmîne cantonatã la 2 grade. Cine va petrece Revelionul în stradã trebuie sã stie cã nu sînt anuntate precipitatii, în schimb va fi mai cald decît în intervalul precedent, fiind anuntatã o minimã pozitivã, 1 grad. 2018 debuteazã cu „dreptul“ iar luni, 1 ianuarie, va fi cea mai caldã zi din intervalul de prognozã. Soarele îsi face loc de dupã nori si aduce o maximã care ajunge la 9 grade. Din acest motiv si noaptea va fi mai plãcutã, cam 4 grade. Aproximativ la fel de bine va fi si pe parcursul zilei de marti, 2 ianuarie, cînd din nou va fi soare, însã ceva mai rece, pentru cã la amiazã termometrele nu vor indica mai mult de 5 grade. Noaptea rãmînem cu un regim termic bun pentru acest moment al anului, 1 grad. Meteorologii dau asigurãri cã la fel va fi vremea si pe 3 ianuarie, cînd va fi soare, cam 6 grade la amiazã si valori la limita înghetului peste noapte, 0 grade. Începînd de joi, 4 ianuarie, norii se adunã în zona noastrã dar nu aduc precipitatii, însã se mai pierd cîteva grade în termometre. Astfel, la miezul zilei termometrele vor indica numai 3 grade. Dupã lãsarea întunericului norii îsi vãd de drum, cerul se degajeazã motiv pentru care trecem la o minimã negativã, -1 grad. Cel mai probabil, în acest an vor lipsi crucile de gheatã pentru cã în Ajun de Boboteazã se anuntã vreme potrivnicã. Specialistii spun cã vineri, 5 ianuarie, va fi cer variabil cu soare si o maximã care atinge valoarea de 4 grade Celsius. Noaptea regimul termic va fi neschimbat, cu o minimã negativã de -1 grad. Cam la fel sînt conditiile si în ziua de Boboteazã, sîmbãtã 6 ianuarie 2018. Este prognozat cer degajat, soare, si cam 3 grade la amiazã. De soare avem parte si de Sfîntul Ion, iar duminicã 7 ianuarie, ne vom bucura din nou de soare si putin mai cald, 5 grade. Dupã lãsarea întunericului este anuntat cer senin si o minimã de 0 grade.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Jandarmii si politistii sînt la datorie si de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• cadrele celor douã instititutii vor fi în stradã pentru prevenirea evenimentelor nedorite

Jandarmeria si Politia Neamt au dispus intensificarea mãsurilor si suplimentarea efectivelor pentru asigurarea unui climat de ordine, sigurantã si liniste publicã, la nivel întregului judet, precum si pentru solutionarea operativã a sesizãrilor care vor veni în mini-vacanta dintre ani. „În perioada 30 decembrie 2017 – 2 ianuarie 2018, jandarmii vor actiona zilnic, la nivelul judetului, pentru ca cetãtenii sã se poatã bucura de mini-vacanta prilejuitã de trecerea dintre ani în conditii de sigurantã si liniste publicã“, a declarat cãpitanul Marius Gãmãnut, purtãtor de cuvînt al Jandarmeriei Neamt. Pentru a preveni orice incidente ce ar putea tulbura ordinea publicã, precum si pentru descurajarea faptelor antisociale, jandarmii vor fi prezenti în stradã si vor patrula pe traseele de deplasare cãtre zonele unde se organizeazã evenimente, în zonele si arterele intens circulate, precum si în zonele aglomerate. De asemenea, ca urmare a afluentei de turisti, în aceastã perioadã Jandarmeria Montanã si-a suplimentat efectivele, fiind pregãtitã sã intervinã în situatii de urgentã, pentru salvarea celor aflati în dificultate. Inspectoratul de Jandarmi desfãsoarã în aceastã perioadã actiuni pentru prevenirea si combaterea fenomenului contraventional si infractional, prin monitorizarea respectãrii legislatiei referitoare la regimul materialelor pirotehnice. Jandarmeria recomandã persoanelor care participã la evenimente sã manifeste rãbdare, sã respecte indicatiile fortelor de ordine si sã evite implicarea în conflicte de orice naturã. În aceastã perioadã, pãrintii sînt rugati sã supravegheze cu atentie sporitã copiii, pentru a preveni eventualele accidente survenite în urma folosirii obiectelor de distractie pe bazã de amestecuri pirotehnice. Cu ocazia trecerii în noul an, Jandarmeria Neamt ureazã tuturor un cãlduros La Multi Ani! În ceea ce priveste Politia, peste 500 de cadre, cu aproape 250 de autospeciale, vor fi la datorie în perioada mentionatã mai sus. Din totalul politistilor angrenati suplimentar, 400 sînt de la Ordine publicã, aproape 100 de la Rutier, iar restul de la Transporturi, Investigatii criminale, Investigarea criminalitãtii economice, luptãtori de la Interventia rapidã si de la Arme, explozivi si substante periculoase. Va fi monitorizat si traficul rutier, pe toate drumurile nationale, judetene si autostrãzi, pentru fluidizarea circulatiei si prevenirea evenimentelor nedorite.

Citește știrea

Trending