Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Cale lungã pînã la renta viagerã

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Biroul Judetean de Rentã Viagerã Agricolã a primit sute de solicitãri de acordare a rentelor • multe au fost însotite de dosare incomplete • numai patru dosare din Neamt au fost trimise pentru verificare si avizare la Oficiul National de Rentã Viagerã Agricolã • titularii dosarelor depuse pînã la 28 februarie vor primi rentele în luna martie •

La Biroul Judetean Neamt de Rentã Viagerã Agricolã telefoneazã, zilnic, circa 20-25 de nemteni pentru a afla în ce conditii pot primi renta viagerã – suma de bani plãtitã de stat proprietarilor care-si înstrãineazã sau arendeazã terenurile. Multi dintre cei interesati au depus, deja, actele necesare. Dar, pînã acum, la Oficiul National de Rentã Viagerã Agricolã nu au fost trimise, spre verificare si aprobare, decît patru dosare din Neamt, alte douã dosare asteptînd sã fie trimise sãptãmîna aceasta. „Primesc în jur de 15-20-25 de telefoane pe zi, plus persoanele care vin la birou. Pentru vînzare, în general, se prezintã persoane care locuiesc în alte judete, care au teren în proprietate, dar care nu mai au pe nimeni aici. Dacã au documentele în regulã, dosarul se finalizeazã în 10 minute, dupã care, în maxim 10 zile de la data înregistrãrii documentatiei, se transmite Oficiului National de Rentã Viagerã Agricolã, pentru verificare si aprobare. Pînã acum am trimis la Bucuresti numai patru dosare si mai am încã douã pe care le voi expedia la sfîrsitul sãptãmînii. Avem foarte multe solicitãri, dar, din pãcate, foarte putini proprietari de terenuri au prezentat toate documentele solicitate. Multi dintre ei nu aveau, de exemplu, dezbaterea succesoralã fãcutã, sau nu aveau încheiate contracte de arendã – o problemã deosebitã, în anumite zone din judet, este cã proprietarii nu au cui sã-si arendeze terenurile. În cazul acesta, ei trebuie sã facã o notificare cãtre Biroul Judetean în vederea arendãrii/înstrãinãrii terenului, cu precizarea cã, dacã vor sã-l înstrãineze, trebuie sã treacã si pretul cerut pentru hectarul de teren. Pe urmã noi, la nivel de judet, întocmim o bazã de date care se afiseazã la primãrii privind terenurile disponibile pentru arendare sau înstrãinare pe un anumit teritoriu. Aceste informatii intrã si în baza de date a Oficiului National de Rentã Viagerã Agricolã si vor apãrea pe site. Proprietarii vor astepta, apoi, sã aparã un arendas interesat de terenul respectiv sau un cumpãrãtor. Avem si cîteva precizãri de ultimã orã. Persoanele care-si vor depune dosarele pentru înstrãinarea/arendarea terenurilor pînã cel tîrziu pe 28 februarie 2006 vor încasa renta viagerã în luna martie 2006. Dacã depãsesc acest termen vor primi renta, cel mai probabil, în 2007. O altã prevedere se referã la proprietarii care vor sã-si arendeze terenul – dacã, pe acelasi titlu de proprietate, figureazã doi-trei mostenitori, toti cu vîrsta peste 62 de ani, atunci se elibereazã un carnet de rentier pe numele tuturor mostenitorilor, fãrã sã mai fie necesarã dezbaterea succesoralã. Aceasta, numai în cazul în care toti mostenitorii terenului arendat au peste 62 de ani“, a declarat George Bazon, seful Biroului Judetean de Rentã Viagerã Agricolã din cadrul Directiei Agricole Neamt.

Ce trebuie fãcut pentru a obtine renta viagerã Persoana care doreste sã beneficieze de renta viagerã agricolã trebuie sã depunã la biroul judetean în a cãrui razã teritorialã se aflã terenul care face obiectul înstrãinãrii, personal sau prin mandatar, o cerere tip, însotitã de urmãtoarele documente: (1) copie de pe actul de identitate al solicitantului, (2) copia autentificatã de pe actul de donatie sau de pe actul de vînzare-cumpãrare al terenului în cazul înstrãinãrii, ori, în cazul arendãrii, de pe titlul de proprietate al arendatorului si de pe contractul de arendã, (3) declaratie pe propria rãspundere din care sã rezulte cã nu are în proprietate pentru folosintã proprie teren agricol în suprafatã mai mare de 0,5 ha, (4) declaratie pe propria rãspundere din care sã rezulte cã nu a avut în proprietate, începînd cu data intrãrii în vigoare a Legii 247/2005 a rentei viagere, o suprafatã de teren mai mare de zece hectare. Conform prevederilor Legii arendãrii nr. 16/1994, contractul de arendã pentru care se solicitã acordarea rentei viagere agricole trebuie înregistrat la consiliul local în a cãrui razã teritorialã se aflã terenul arendat. Odatã dosarul acceptat, rentierul agricol are asigurat un venit anual garantat de stat, valoarea rentei agricole fiind stabilitã în mod conventional de Guvern la echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol înstrãinat si la echivalentul în lei a 50 euro/an pentru fiecare hectar arendat. Plata se face într-o singurã ratã, în lei, luîndu-se în calcul media cursului euro la Banca Nationalã a României, pe primul trimestru al anului în care se efectueazã plata. Vîrsta la care se poate înstrãina sau arenda terenurile agricole prin renta viagera agricolã este de 62 ani. Rentierul primeste de la Biroul Judetean de Rentã Viagerã carnetul de rentier agricol. Renta viagerã agricolã este personalã, netransmisibilã si înceteazã la data decesului rentierului agricol. În situatia arendãrii, renta viagerã agricolã înceteazã în termen de 30 de zile de la data încetãrii contractului de arendã. În cazul decesului rentierului, mostenitorii vor încasa ultima ratã scadentã la data decesului, în cel mult 3 luni dupã deces, pe baza certificatului de mostenitor si al carnetului de rentier agricol.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending