Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Bulibãsealã în învãtãmînt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• strategia de descentralizare a învãtãmîntului preuniversitar, aprobatã de Guvernul României în luna decembrie, aruncã în aer proiectul privind finantarea per elev, pregãtit pentru implementare în opt judete ale tãrii, printre care si Neamt • de la 1 decembrie se trecuse la degrevarea totalã a directorilor de scoli • probabil cã acestia vor trebui sã revinã la catedrã •

Strategia de descentralizare a învãtãmîntului preuniversitar, aprobatã de Guvern prin memorandum, la sfîrsitul lunii decembrie, este o nouã „bombã“, cu efect imediat, menitã sã bulverseze, total, în timpul anului scolar, învãtãmîntul, în cele opt judete pilot, în care s-a trecut la aplicarea finantãrii per elev. Printre acestea se numãra si Neamtul. Strategia amintitã cuprinde o notã de fundamentare, semnatã de ministrul de Stat pentru coordonarea activitãtilor din domeniul culturii, învãtãmîntului si integrãrii europene, Marko Bela, si ministrul educatiei si cercetãrii, Mihai Hîrdãu, menitã sã stea la baza unui Proiect de Ordonantã de Urgentã care va modifica Legea învãtãmîntului 84/1995, în ceea ce priveste modul de finantare a învãtãmîntului preuniversitar. În acest proiect se stipuleazã cã sursele de finantare ale unitãtilor de învãtãmînt vor veni de la bugetul de stat, bugetele locale si venituri constituite la nivelul unitãtilor scolare. Finantarea de bazã va cuprinde cheltuielile de personal, cheltuielile de perfectionare, cheltuielile pentru manuale, dotãrile cu mijloace de învãtãmînt, cheltuielile materiale si pentru serviciile curente, cheltuieli pentru asigurarea facilitãtilor de transport pe calea feratã acordate elevilor si cadrelor didactice. Finantarea complementarã va avea: cheltuieli de capital, cheltuieli cu finantarea unor programe de reabilitare a infrastructurii scolare, bursele, subventionarea unor cheltuieli pentru cantine si internate, cheltuieli pentru concursurile scolare si activitãtile educative, cultural-artistice, sportive, turistice. Cea de a treia modalitate de finantare, compensatorie, va cuprinde cheltuieli suplimentare generate de: scolarizarea elevilor apartinînd minoritãtilor nationale, necesitatea mentinerii în scoalã a celor predispusi abandonului scolar, pregãtirea unor elevi cu probleme scolare deosebite, stimularea elevilor cu capacitãti de învãtare deosebite, scolarizarea elevilor cu dizabilitãti de învãtare si finantarea unor programe de învãtãmînt alternative sau experimentale.

Inspectoratul rãsuflã usurat Inspectorul general-adjunct al Inspectoratului Scolar al Judetului Neamt, Maria Rusu, a apreciat cã ordonanta de Guvern amintitã vine sã corecteze derapajele create de ordinele anterioare prin care se aplica finantarea per/elev, dar cã deocamdatã se asteaptã o serie de precizãri, pentru ca aceasta sã devinã operabilã. .„Deocamdatã nu a sosit ordinul de ministru, prin care sã aplicãm, punctual, aceastã lege. Faptul cã se vrea revenirea doar la 50 de unitãti scolare, la nivelul tãrii, implicate în finantarea per/elev, ne usureazã nouã munca. Prin selectarea a 50 de unitãti scolare problema se duce, punctual, la nivelul acestor unitãti scolare, ce vor fi desemnate la nivelul Ministerului Educatiei si Cercetãrii (MEdC). Proiectul de finantare amintit aducea multe elemente de noutate, dar avea si multe lucruri de derapaj. Astfel de sincope, inerente aplicãrii unui proiect-pilot vor fi limitate în interiorul celor 50 de unitãti pe care ministerul le va fixa sã intre în programul pilot. Din punctul meu de vedere aceasta va avea un impact negativ mai mic asupra întregului proces de învãtãmînt“, a precizat Maria Rusu. Aceasta a mai spus cã la un calcul al normelor necesare aplicãrii în judetul Neamt a proiectului de finantare per-elev ar fi fost necesare cîteva sute de posturi, o parte pentru acoperirea normelor didactice ale directorilor degrevati total de ore. Alte posturi trebuiau alocate pentru încadrarea contabililor si secretarilor scolilor cu personalitate juridicã. Inspectoratele scolare nu au primit, încã, nici o metodologie de realiza o nouã retea scolarã. Sistemul de finantare amintit se aplica în toate scolile, indiferent de numãrul de elevi. Începînd cu 1 decembrie, în judetul Neamt, s-a trecut la degrevarea totalã a tuturor directorilor de unitãti scolare, indiferent de mãrimea lor. Evident cã, în aceste conditii, cadrele didactice aflate pe orele directorilor, vor rãmîne, la mijloc de an scolar, fãrã catedre. Pe de altã parte multe din unitãti au organizat deja concursuri de ocupare a unor posturi de contabili si secretari. Probabil cã în toate aceste situatii se va trece la strategia „la loc comanda“, fãrã sã-i pese cuiva cã a dat peste cap un întreg sistem deja bulibãsit de greva dascãlilor si de strategiile de reformã experimentate pe „cobaiul“ care se cheamã elevul român. Singurii care aplaudã hotãrîrea rãmîn primarii, care, odatã cu trecerea la aplicarea noului proiect, rãsuflã, oarecum usurati, cã au mai scãpat de o serie de cheltuieli. „Aceastã ordonantã este, în opinia mea, un pas înainte pentru procesul de clarificare a problemelor legate de descentralizarea învãtãmîntului. Ne bucurã faptul cã semnalele din teritoriu privind dificultãtile finantãrii unui proiect, care va fi bun pentru România, dar peste cîtiva ani, au fost luate în considerare. Eu mã numãr printre primii primari care am tras un semnal de alarmã, atrãgînd atentia factorilor responsabili de finantarea învãtãmîntului cã, cel putin la momentul la care vorbim, acest proiect nu poate fi generalizat din lipsã de resurse financiare“, a declarat primarul Romanului, Dan Ioan Cãrpusor. Acesta crede cã, din punct de vedere al administratiei publice locale, se va lucra pe structura vechilor centre bugetare, încercîndu-se debirocratizarea acestora. „Se crease un mecanism care birocratiza si mai mult sistemul si arunca pe umerii comunitãtilor locale întreaga responsabilitate a finantãrii scolilor. Ori în conditiile noului act normativ, care desigur va fi aprobat într-o proximã sedintã de Guvern, se va trece la o finantare a învãtãmîntului de la bugetul de stat, de la bugetele locale si din veniturile constituite la nivelul unitãtii de învãtãmînt sau din activitãti proprii. Alte venituri pot veni din contributii ale unor membri ai comunitãtii si agentilor economici, dar si prin accesarea unor programe cu finantare externã“, a mai spus primarul Romanului.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending