Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Bulibãsealã în învãtãmînt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• strategia de descentralizare a învãtãmîntului preuniversitar, aprobatã de Guvernul României în luna decembrie, aruncã în aer proiectul privind finantarea per elev, pregãtit pentru implementare în opt judete ale tãrii, printre care si Neamt • de la 1 decembrie se trecuse la degrevarea totalã a directorilor de scoli • probabil cã acestia vor trebui sã revinã la catedrã •

Strategia de descentralizare a învãtãmîntului preuniversitar, aprobatã de Guvern prin memorandum, la sfîrsitul lunii decembrie, este o nouã „bombã“, cu efect imediat, menitã sã bulverseze, total, în timpul anului scolar, învãtãmîntul, în cele opt judete pilot, în care s-a trecut la aplicarea finantãrii per elev. Printre acestea se numãra si Neamtul. Strategia amintitã cuprinde o notã de fundamentare, semnatã de ministrul de Stat pentru coordonarea activitãtilor din domeniul culturii, învãtãmîntului si integrãrii europene, Marko Bela, si ministrul educatiei si cercetãrii, Mihai Hîrdãu, menitã sã stea la baza unui Proiect de Ordonantã de Urgentã care va modifica Legea învãtãmîntului 84/1995, în ceea ce priveste modul de finantare a învãtãmîntului preuniversitar. În acest proiect se stipuleazã cã sursele de finantare ale unitãtilor de învãtãmînt vor veni de la bugetul de stat, bugetele locale si venituri constituite la nivelul unitãtilor scolare. Finantarea de bazã va cuprinde cheltuielile de personal, cheltuielile de perfectionare, cheltuielile pentru manuale, dotãrile cu mijloace de învãtãmînt, cheltuielile materiale si pentru serviciile curente, cheltuieli pentru asigurarea facilitãtilor de transport pe calea feratã acordate elevilor si cadrelor didactice. Finantarea complementarã va avea: cheltuieli de capital, cheltuieli cu finantarea unor programe de reabilitare a infrastructurii scolare, bursele, subventionarea unor cheltuieli pentru cantine si internate, cheltuieli pentru concursurile scolare si activitãtile educative, cultural-artistice, sportive, turistice. Cea de a treia modalitate de finantare, compensatorie, va cuprinde cheltuieli suplimentare generate de: scolarizarea elevilor apartinînd minoritãtilor nationale, necesitatea mentinerii în scoalã a celor predispusi abandonului scolar, pregãtirea unor elevi cu probleme scolare deosebite, stimularea elevilor cu capacitãti de învãtare deosebite, scolarizarea elevilor cu dizabilitãti de învãtare si finantarea unor programe de învãtãmînt alternative sau experimentale.

Inspectoratul rãsuflã usurat Inspectorul general-adjunct al Inspectoratului Scolar al Judetului Neamt, Maria Rusu, a apreciat cã ordonanta de Guvern amintitã vine sã corecteze derapajele create de ordinele anterioare prin care se aplica finantarea per/elev, dar cã deocamdatã se asteaptã o serie de precizãri, pentru ca aceasta sã devinã operabilã. .„Deocamdatã nu a sosit ordinul de ministru, prin care sã aplicãm, punctual, aceastã lege. Faptul cã se vrea revenirea doar la 50 de unitãti scolare, la nivelul tãrii, implicate în finantarea per/elev, ne usureazã nouã munca. Prin selectarea a 50 de unitãti scolare problema se duce, punctual, la nivelul acestor unitãti scolare, ce vor fi desemnate la nivelul Ministerului Educatiei si Cercetãrii (MEdC). Proiectul de finantare amintit aducea multe elemente de noutate, dar avea si multe lucruri de derapaj. Astfel de sincope, inerente aplicãrii unui proiect-pilot vor fi limitate în interiorul celor 50 de unitãti pe care ministerul le va fixa sã intre în programul pilot. Din punctul meu de vedere aceasta va avea un impact negativ mai mic asupra întregului proces de învãtãmînt“, a precizat Maria Rusu. Aceasta a mai spus cã la un calcul al normelor necesare aplicãrii în judetul Neamt a proiectului de finantare per-elev ar fi fost necesare cîteva sute de posturi, o parte pentru acoperirea normelor didactice ale directorilor degrevati total de ore. Alte posturi trebuiau alocate pentru încadrarea contabililor si secretarilor scolilor cu personalitate juridicã. Inspectoratele scolare nu au primit, încã, nici o metodologie de realiza o nouã retea scolarã. Sistemul de finantare amintit se aplica în toate scolile, indiferent de numãrul de elevi. Începînd cu 1 decembrie, în judetul Neamt, s-a trecut la degrevarea totalã a tuturor directorilor de unitãti scolare, indiferent de mãrimea lor. Evident cã, în aceste conditii, cadrele didactice aflate pe orele directorilor, vor rãmîne, la mijloc de an scolar, fãrã catedre. Pe de altã parte multe din unitãti au organizat deja concursuri de ocupare a unor posturi de contabili si secretari. Probabil cã în toate aceste situatii se va trece la strategia „la loc comanda“, fãrã sã-i pese cuiva cã a dat peste cap un întreg sistem deja bulibãsit de greva dascãlilor si de strategiile de reformã experimentate pe „cobaiul“ care se cheamã elevul român. Singurii care aplaudã hotãrîrea rãmîn primarii, care, odatã cu trecerea la aplicarea noului proiect, rãsuflã, oarecum usurati, cã au mai scãpat de o serie de cheltuieli. „Aceastã ordonantã este, în opinia mea, un pas înainte pentru procesul de clarificare a problemelor legate de descentralizarea învãtãmîntului. Ne bucurã faptul cã semnalele din teritoriu privind dificultãtile finantãrii unui proiect, care va fi bun pentru România, dar peste cîtiva ani, au fost luate în considerare. Eu mã numãr printre primii primari care am tras un semnal de alarmã, atrãgînd atentia factorilor responsabili de finantarea învãtãmîntului cã, cel putin la momentul la care vorbim, acest proiect nu poate fi generalizat din lipsã de resurse financiare“, a declarat primarul Romanului, Dan Ioan Cãrpusor. Acesta crede cã, din punct de vedere al administratiei publice locale, se va lucra pe structura vechilor centre bugetare, încercîndu-se debirocratizarea acestora. „Se crease un mecanism care birocratiza si mai mult sistemul si arunca pe umerii comunitãtilor locale întreaga responsabilitate a finantãrii scolilor. Ori în conditiile noului act normativ, care desigur va fi aprobat într-o proximã sedintã de Guvern, se va trece la o finantare a învãtãmîntului de la bugetul de stat, de la bugetele locale si din veniturile constituite la nivelul unitãtii de învãtãmînt sau din activitãti proprii. Alte venituri pot veni din contributii ale unor membri ai comunitãtii si agentilor economici, dar si prin accesarea unor programe cu finantare externã“, a mai spus primarul Romanului.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending