Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Bugetarii „obligati“ sã serbeze Crãciunul „pe stil vechi“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• conform unei ordonante de urgentã, salariile bugetarilor nu se pot acorda decît o datã pe lunã • cum bugetul abia a iesit de la promulgare, se estimeazã cã liniile de finantare nu vor putea fi deschise mai devreme de 15 ianuarie, cînd angajatii îsi vor primi banii pe decembrie 2005 • sindicatele sînt extrem de nemultumite de acest tratament • în sectorul privat se dau prime „confidentiale“ •

O nouã „surprizã“ îi asteaptã pe dascãlii nemteni, cãrora li se adaugã si ceilalti bugetari, respectiv faptul cã vor fi „obligati“, prin lege, sã petreacã Sãrbãtoarea Nasterii lui Iisus în prima lunã a anului viitor, adicã dupã 15 ianuarie 2006, cînd vor intra în posesia lichidãrii pe decembrie 2005. Vicepresedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Învãtãmînt (FSLI), Constantin Baroi, a declarat cã cei 6.400 de salariati din sistem vor primi lichidarea lunii decembrie în jurul datei de 20-25 ianuarie, anul viitor. „Existã, dupã cum se stie, o ordonantã de Guvern, din primele luni de guvernare ale actualului Executiv, din 2004, care stipuleazã faptul cã salariile la bugetari se vor da într-o singurã transã. Dacã, anul trecut, am reusit sã «fentãm» aceastã Ordonantã, în sensul cã, nefiind comunicatã în timp util, ni s-a aprobat sã primim acel avans mãrit, pe care-l luam de ani de zile înaintea Sãrbãtorilor de iarnã, acum ni s-a rãspuns, printr-o adresã, de cãtre Consiliul Judetean, cã anul acesta nu se va face nici o derogare de la actul normativ, care va trebui respectat întocmai. Asta înseamnã cã toti cei 6.400 de oameni din învãtãmînt ne vom trece la «stilisti» (credincios ortodox care foloseste calendarul Iulian, ce tine de sãrbãtorile dupã stilul vechi – cu 13 zile diferentã n.r.) si vom sãrbãtori Crãciunul nu cu 13 zile mai tîrziu, ca acestia, ci undeva între 15 si 25 ianuarie 2006. Atunci va trebui sã luãm si al XIII-lea salariu, care reprezintã, de fapt, «prima de Crãciun» a bugetarilor“, a precizat Constantin Baroi. Acest lucru a fost confirmat si de primarul Dan Ioan Cãrpusor, care a spus cã ordonanta este valabilã si pentru cei 137 de angajati ai Primãriei. „Evident cã nici salariatii primãriei nu pot sã facã exceptie de la aplicarea acestei legi, pentru cã sîntem bugetari si ea este valabilã pentru toatã lumea. În consecintã, si salariatii nostri au fost sfãtuiti sã-si drãmãluiascã banii din salariul intrat acum pe card, pînã la lichidarea lunii decembrie, care se va face, dupã deschiderea liniilor de creditare, în luna ianuarie 2006, probabil în jurul datei de 15“, a declarat edilul-sef.

Vînt în buzunare Nici politistii nu vor fi exceptati de la aplicarea ordonantei mentionate, asa cã salariul, care le-a intrat zilele acestea în card, va trebui chibzuit tot pînã în ianuarie. Singurul „avantaj“ al politistilor este cã le-a rãmas, dupã ce au cedat o parte sinistratilor, ceva din vestitul Ordin 50. „Salariul pentru luna decembrie s-a luat, de cînd lucrez eu în Politie, numai în luna ianuarie, iar anul acesta, fiecare dintre noi a cedat, lunar, atît cît a dorit, din cota de alimente, cunoscutã sub numele de Ordinul 50, în beneficiul celor care au avut de suferit de pe urma inundatiilor“, a declarat inspector principal Dragos Bãlãu, comandantul Politiei Roman. Acesta nu stie, însã, dacã pentru 2005 politistii vor mai primi sau nu premiul anual cunoscut sub numele de al 13-lea salariu. Desi sînt prestatori de servicii, nici salariatii de la Ambulantã nu vor lua salariul înainte de Sãrbãtori. „Singurul compromis care s-a putut face a fost de a cumula bonurile de masã pe douã luni, asa cã salariatii nostri vor putea ridica alimente pe bonurile de masã în valoare de aproape trei milioane de lei, înainte de Sãrbãtori“, a declarat Vicentiu Martin, lider al Sindicatului „Ambulanta“. Omologul sãu de la Sindicatul „Sanitas“, din Spitalul Roman, Mihai Pãduraru, nu avea cunostintã, încã, de faptul cã salariul lunii decembrie ar întîrzia, dar stia cã nu vor exista probleme cu cele 20 de bonuri de masã. Se pare, însã, cã nici alte institutii, aflate încã sub „pulpana“ statului nu se aflã într-o situatie privilegiatã, de vreme ce nici salariatii de la Banca Comercialã Românã (BCR), aflatã în curs de privatizare, nu vor primi anul acesta prime de sãrbãtori. La fel se întîmplã si cu cei 167 de salariati ai Postei Roman, care, în contractul colectiv de muncã, au prevãzutã o asemenea sumã, dar în dreptul acesteia nu s-a stipulat cuantumul. „La aceastã orã nu stim dacã liderii nostri de sindicat vor reusi sã obtinã vreun leu, pentru prima de Crãciun“, a declarat Eugenia Gîrbea, sefa OPDC.

„Privatizatii“, mai generosi În schimb, „privatizatii“ de la „Romtelecom“ se pare cã au stiut sã-si negocieze mai bine Contractul colectiv de muncã, de vreme ce, deja, se vorbeste cã se va primi o primã de Crãciun de sase milioane de lei. „Conform contractului colectiv de muncã, toti salariatii primesc o primã de Crãciun, al cãrei cuantum este, însã, confidential“, a declarat Mihaela Druicã, purtãtoarea de cuvînt a Romtelecom Bacãu. În aceeasi situatie se aflã si salariatii de la „Banc-Post“, care vor primi premii, dar tot… în sumã „confidentialã“. Mai transparenti, sindicalistii de la „Mittal Steel“ au declarat cã, în conformitate cu prevederile din contract, tevarii vor primi atît prime de Crãciun, cît si daruri pentru cei mici. „Asa cum s-a negociat prin CCM, fiecare salariat va primi, sãptãmîna viitoare, o primã în valoare de 1,5 milioane de lei si daruri, pentru copiii de pînã la 16 ani, în valoare de 350.000 lei“, a precizat Gheorghe Anghel, viceliderul Sindicatului „Romantub“. Si la „Agrana“ cuantumul primei se ridicã tot la 1,5 milioane lei, la care se va adãuga contravaloarea unor produse, care se dãdeau în alti ani, urmînd a se distribui, conform declaratiilor economistului Lucian Munteanu, coordonator al Departamentului Resurse Umane, tot în bani. Societãtile de confectii si încãltãminte si-au trimis, deja, salariatii în concediu, de la 15 decembrie la 15 ianuarie, acestia urmînd a încasa prime în bani, diferind de la societate la societate si în functie de importanta muncii prestate. Si marile magazine vor da salariatilor prime, tot în regim de confidentialitate, ca, de altfel, aproape toate societãtile private. (FOTO: Salariatii din învãtãmînt, ca de altfel toti bugetarii, sînt obligati, de lipsa banilor, sã serbeze Crãciunul la „stilisti“)

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending