Actualitate
Bolile cu transmitere digestivă, tot mai multe cazuri. Recomandări de la medici

■ cele mai frecvente sunt boala diareică acută și toxiinfecțile alimentare ■ în ultimele 3 săptămâni, la SMUR au fost tratați 295 de pacienți diagnosticați cu sindrom dureros abdominal și 75 cu boală diareică acută ■
Se știe că în această perioadă de caniculă, frecvența bolilor infecțioase cu transmitere digestivă este crescută. Sub sloganul „Este vară! Apără-te singur de bolile cu transmitere digestivă”, Direcția de Sănătate Publică (DSP) Neamț dă câteva sfaturi legate de evitarea îmbolnăvirii cu boală diareică acută, o afecțiune care survine brusc.
Prin scaunele diareice se pierd apă şi săruri minerale (deshidratare) ajungându-se la epuizarea bolnavului sau la deces în cazul sugarilor şi copiilor mici. Boala diareică acută poate fi cauzată de bacterii, virusuri sau paraziţi care pătrund în organism prin apă şi alimente. Sindromul hemolytic-uremic este un sindrom clinic sever care se caracterizează prin insuficienţă renală acută, anemie şi o scădere severă, bruscă a numărului de trombocite.
Apare în special la copiii cu vârsta sub 5 ani şi este determinat de Escherichia coli enterohemoragic, virulenţa tulpinilor acestui tip datorându-se, în principal, unor toxine denumite shigatoxine sau verotoxine. Toxiinfecțile alimentare sunt îmbolnăviri acute de cauză toxică sau infecţioasă, apărute la maximum 72 de ore după consumul unor alimente contaminate cu microorganisme sau toxine microbiene şi caracterizate prin greţuri, vărsături, dureri abdominale, diaree cu sau fără febră, ameţeli, stare de şoc.
Germenii implicaţi în apariţia toxiinfecţiilor alimentare aparţin mai multor genuri microbiene cum ar fi Salmonella, Shigella, Escherichia Coli, Proteus, Clostridium. Aceştia produc îmbolnăvirea datorită înmulţirii lor în aliment şi/sau toxinei pe care o eliberează. Alimentele cele mai cunoscute care produc toxiinfecții alimentare sunt ouăle, carnea, lactatele, cremele, maioneza, înghețata, etc. Gravitatea bolii diareice și a toxiinfecțiilor depind și de cantitatea de alimente ingerată.
Medicii specialiști fac recomandări de evitare a îmbolnăvirilor în perioada estivală. Astfel, se recomandă spălarea cu apă şi săpun a mâinilor înaintea de prepararea alimentelor, înainte de fiecare masă, după folosirea toaletei şi după schimbarea scutecelor bebeluşilor; folosirea doar a surselor de apă potabilă pentru preparea alimentelor şi consumul uman. O atenţie deosebită trebuie acordată apei folosite la prepararea alimentelor pentru copii.
Fierberea apei este obligatorie, în cazul în care există îndoieli asupra calităţii surselor de apă potabile ce sunt folosite pentru consumul uman şi prepararea alimentelor; evitarea preparării alimentelor cu mai mult de 2-3 ore înaintea consumului, în cazul în care nu se pot asigura condiţiile de temperatură necesare păstrării alimentelor preparate; asigurarea păstrării alimentelor la temperaturi de 4 – 8 º C, în cazul alimentelor ce vor fi consumate la mai mult de 2 – 3 ore de la preparare (refrigerare).
Este indicată consumarea alimentelor pregătite pentru sugari imediat după prepararea lor, fără a fi reîncălzite sau păstrate la frigider. În cazul alimentelor gătite este necesară asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70º C; evitarea contactului între alimentele nepreparate şi cele preparate; spălarea atentă a recipientelor în care se realizează prepararea alimentelor; evitarea preparării alimentelor de către persoane care prezintă vreo leziune sau infecţie (panariţiu) la nivelul mâinilor/degetelor.
În cazul în care acest lucru nu este posibil, trebuie folosit un pansament steril care să izoleze complet leziunea/infecţia de exterior. O altă recomandare este spălarea atentă a fructelor, zarzavaturilor şi verdeţurilor înainte de consumarea lor; păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor; asigurarea condiţiilor necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte sau animale.
Mai este indicată evitarea consumării alimentelor vândute pe stradă, precum îngheţată, prăjituri, produse de patiserie, hot-dog, mici, hamburger etc.; fierberea laptelui, în cazul în care acesta nu este pasteurizat. Potrivit situațiilor statistice doar în ultimele trei săptămâni la Spitalul Municipal de Urgență Roman au fost tratați 295 de pacienți diagnosticați cu sindrom dureros abdominal și 75 cu boală diareică acută.

-
Actualitateo săptămână,
MARSAT SA Roman
-
Actualitateo săptămână,
Ratis Serv – angajează
-
Eveniment2 zile,
Numai la Piatra Neamț: senzori de monitorizare a calității aerului în țevile de eșapament !?!
-
Prima paginăo săptămână,
Camelia Stoean: o viață pentru copiii nimănui
-
Politicao săptămână,
Ucraina: scaunul Puterii stă într-un picior
-
Actualitateo săptămână,
Schimbare la vârful Publiserv Piatra Neamț
-
Actualitate2 săptămâni,
Condoleanțe
-
Prima pagină2 săptămâni,
De frică, o femeie s-a aruncat de la etajul IV. Date din ancheta crimei de la Roman