Biserica unei mănăstiri va fi reabilitată cu fonduri europene. Aşezămîntul fusese transformat de regele Carol I în puşcărie

■ cu fonduri cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, biseri şi mănăstiri vor fi reabilitate ■ din Neamţ fac parte biserica Mănăstirii Bisericani şi biserica din lemn de la Poloboc ■

Douăsprezece rute culturale şi turistice vor apărea pe harta României.

În ele sunt obiective incluse în patrimoniul naţional, care vor fi reabilitate cu fonduri europene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În acest sens, pe 6 aprile 2022, au fost aprobate ordine comune ale miniştrilor Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Antreprenoriatului şi Turismului, Culturii şi Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Printre ele se află şi două aşezămintede cult din Neamţ, Biserica „Buna Vestire“ a fostei Mănăstiri Bisericani şi Biserica din lemn „Buna Vestire“ din Poloboc, comuna Rediu. Prima va face parte din Ruta mănăstirilor, alături de alte şapte din din judeţele Suveava, Botoşani, Iaşi şi Vaslui.

Celălalt lăcaş este prins în Ruta bisericilor din lemn, din care fac parte 30 din Alba, Bistriţa Năsăud, Bihor, Botoşani, Timiş, Vâlcea, Mehedinţi, Argeş, Vrancea, Arad, Maramureş şi Iaşi. Mănăstirea Bisericani este o ctitorie a voievodului Bogdan al III-lea Vodă, fiind zidită între anii 1508 şi 1512. Se spune că a fost fondată pe temelia unei biserici din lemn, cu hramul „Buna Vestire“, din a doua jumătate a secolului al XV-lea, construită de sihastrul Iosif şi ucenicii lui, veniţi din pustiul Iordanului.

A avut o istorie zbuciumată, fiind prădată şi arsă de nenumărate ori. După cum scria istoricului Nicolae Iorga, piatra de temelie ar fi fost pusă de voievodul Ştefan cel Mare, construcţia efectivă fiind în anii domniei lui Bogdan al III-lea (1504-1517). În 1627, Miron Barnovschi şi mama sa, Elisabeta, construiesc trei turnuri ce marcau colţuri ale incintei, iar în 1637, în timpul domniei lui Vasile Lupu, s-a construit un corp de chilii, trapeza (sala de mese) şi clisiarniţa (camera pentru veşminte şi obiecte de cult).

La începutul secolului al XVIII-lea, era printre cele mai importante aşezăminte din Moldova, Dimitrie Cantemir consemnând-o ca fiind printre puţinele de pe Valea Bistriţei. A urmat o perioadă nu tocmai propice pentru mănăstire, astfel că Biserica „Buna Vestire“ ajunge într-o stare precară, dar în 1786 este refăcută din temelii, după cum se arată pe pisania de la intrare: „Această sfântă biserică ce se prăznuieşte Buna Vestire, fiind zidită de Ştefan Vodă fiul lui Bogdan Vodă, din leat 7020 (1512) şi fiind învechită şi pornită spre răsipire s-au prefăcut din temelie de iznoavă cu ajutorul şi mila lui Dumnezeu, în zilele luminatului Domnului nostru Constantin Dimitrie Moruzu Voievod, prin silinţa şi osteneala ieromonahului Ioil, egumen de Bisericani, leat 1786, iunie 29“.

„Numai că, în pisanie este o eroare în ce priveşte data primei zidiri (1512), deoarece Ştefăniţă Vodă a urcat pe tron în 1517“, se menţionează pe site-ul www.crestinordodox.ro. În 1476, după bătălia de la Războieni, biserica din lemn a fost jefuită şi incendiată de turci, iar în 1498, de tătari. În 1821, în vremea Eteriei, mănăstirea a fost iarăşi prădată, dispărând multe din vechile odoare ctitoresti.

După reforma agrară din 1864 a lui Cuza, aşezământul intră în declin, iar în 1873, regele Carol I transformă clădirile în penitenciar. Apoi, în 1911 se înfiinţează un sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoză.

În ceea ce priveşte Biserica de lemn „Buna Vestire“ din comuna Rediu, a fost ctitorită de un mare boier moldovean, Alecu Krupenski, zis „Poloboc“, de la numele căruia şi-a luat denumirea şi satul. A fost construită în 1728, păstrând în interior una dintre cele mai frumoase şi valoroase catapetesme întâlnite în bisericile de lemn din Neamţ. Lăcaşul este într-o stare avansată de degradare şi pentru că, din, 2000 nu se mai fac slujbe.

„Biserica are un plan treflat, cu abside laterale şi altarul rotunjit. Este clădită din bârne suprapuse, pe temelie de piatră, căptuşite în interior şi exterior cu scânduri de brad vopsite în ulei gri; acoperişul iniţial din draniţă a fost înlocuit cu tablă galvanizată, mai rezistentă. Se remarcă prin proporţiile însemnate, naosul încăpător şi bolţile înalte şi voluminoase“, se precizează pe MonumenteNeamt.ro.