Biserica și politica. Preoți dojeniți de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe

■ preotul Petru Munteanu de la parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” Săvinești se află pe o listă cu clerici, care ar fi încălcat hotărârile de a nu se implica în campania electorală ■ nemțeanul a postat pe Facebook o caracterizare elogioasă despre Călin Georgescu ■ Sfântul Sinod a decis sancționarea cu dojană sinodală a celor care n-au respectat regulile de neutralitate politică ■

Hotărârea recentă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) de a aplica sancțiunea cu „dojană scrisă” pentru preoți sau parohii din România, care s-au implicat în campaniile electorale din 2024. Astfel, Cancelaria Patriarhiei Române a întocmit o „listă neagră” cu 27 de preoți/parohii, care a fost prezentată în cadrul unei întâlniri de săptămâna trecută.

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul„ din Palatul Patriarhiei, sub președinția patriarhului Daniel, s-a desfășurat o ședință a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Printre alte măsuri dispuse de acest for, a fost aprobată dojana sinodală scrisă, care reprezintă cea mai ușoară sancțiune disciplinară prin care un preot este mustrat și avertizat despre o anume greșeală, cerându-i-se să-și corecteze comportamentul.

Pe listă, la poziția 6, se regăsește și numele preotului Petru Munteanu, paroh la Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Săvinești, care se numără printre cei sancționați pentru implicare în discuții publice și comentarii care nu respectă disciplina comunicării bisericești. Acesta este și director al Fundației „Împreună pentru Solidaritate Socială”.

A scris pe pagina de Facebook (vezi imaginea postării din luna noiembrie 2024 ) un comentariu în care vorbește despre Călin Georgescu, pe care l-a descoperit ca fiind „un om frumos, care se prezintă cu o manieră elegantă și respectuoasă în același timp”. Preotul citează lucrurile care l-au impresionat la candidatul „Tik-tok”, subliniind  ce apreciază la politician.

Preotul nu a ezitat să condamne în respectiva postare campaniile de presă împotriva candidatului Călin Georgescu, concluzionând că ar face parte, din punctul său de vedere, din categoria „oameni frumoși”. Însă, această postare, care poate fi considerată un simplu drep la opinie, i-a atras preotului nemțean sancțiunea sinodală menționată.

La întrunirea amintită, a fost pusă în discuție adresa 787 din 6 februarie 2025 a Sfântului Sinod, semnată PF Daniel, care a examinat referatul Cancelariei instituției privind respectarea disciplinei canonice și statutare, precum și hotărârile sinodale despre poziția BOR față de viața politică și campaniile electorale.

Documentul a fost întocmit în contextul în care 2024 a fost un an eminamente electoral, cu alegeri europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Din referatul PF Daniel rezultă și faptul că, în fiecare an, BOR a adresat un mesaj clerului privind raportarea membrilor săi la viața politică și campaniile electorale. A fost reamintit faptul că linia generală a deciziilor Sfântului Sinod a fost neutralitatea politică a acestui for jurisdicțional.

Totuși, instituția dă permisiunea, în cazuri excepționale, ca preoții și diaconii să candideze ca INDEPENDENȚI, în alegerile pentru posturi de consilieri locali sau județeni. Sfântul Sinod va trebui ca până la 1 martie 2025 să comunice celor 27, în scris, sancțiunea spre luare la cunoștință.  Pe baza adresei patriarhului Daniel, Cancelaria a întocmit o listă a clericilor și unităților de cult reclamate, ordonată în funcție de numărul de sesizări primite.

Lista preoților dojeniți

Mai trebuie spus că dojana sinodală scrisă nu implică, însă, suspendarea sau oprirea de la slujire, dar dacă greșelile clericului continuă, pot urma și alte sancțiuni mai grave culminînd cu caterisirea prelatului. Iată lista completă care se regăsește în documentul Cancelariei Sfântului Sinod:

1. Pr. Ciprian MEGA – Episcopia Oradiei; 2. pr. Radu PREDA – Arhiepiscopia Bucureştilor; 3. ierom. Calistrat CHIFAN – Arhiepiscopia Iaşilor; 4. Mănăstirea ”Sf. Ioan Gură de Aur” – Arhiepiscopia Tomisului; 5. Biserica Sf. Sfinţit Mc. Haralambie – Arhiepiscopia Tomisului; 6. pr. Petru MUNTEANU – Arhiepiscopia Iaşilor (Săvineşti); 7. pr. Lucian COSTEA – Arhiepiscopia Tomisului;
2. Parohia Tâncăbeşti – Arhiepiscopia Bucureştilor; 9. pr. Mihai Andrei ALDEA – Arhiepiscopia Iaşilor; 10. pr. Ioan Puiu TUDOR – Episcopia Covasnei și Harghitei; 11. pr. Cătălin AXINTE – Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor; 12. pr. Teodor CIURARIU – Arhiepiscopia Iaşilor; 13. pr. Ioan ONEA – Episcopia Tulcea;
3. pr. Emil George APOSTOL – Arhiepiscopia Bucureştilor; 15. Parohia Sf. Nicolae – Lazaret – Arhiepiscopia Iaşilor; 16. pr. Marian Daniel BONA – Arhiepiscopia Craiovei; 17. pr. Gheorghiță ALBU – nu se cunoaşte eparhia în care slujeşte; 18. pr. Sorin BUTE – Arhiepiscopia Târgoviştei;
4. pr. George CABULEA -Arhiepiscopia Alba Iuliei; 20. pr. Cristian DEHELEANU – Arhiepiscopia Bucureştilor; 21. pr. Călin Matei POPOVICI – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului; 22. pr. Marius SLEVAŞ – Arhiepiscopia Alba Iuliei; 23. pr. Dănuţ CODAESCU – Arhiepiscopaa Iaşilor;
5. pr. Valentin BERECHET – Arhiepiscopia Tomisului; 25. Petru GEONEA fost ieromonah din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, caterisit şi exclus din monahism; 26. pr. Cătălin VARGA -Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. 27. pr. Emanuel VALICA – Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.

Atracția clerului către politică e veche

Făcând o analiză în timp a poziției BOR față de problemele comunității trebuie spus că, încă din secolele trecute, oamenii bisericii au fost atrași spre politică. Este de notorietate faptul că Patriarhul Miron Cristea (1868-1939)a făcut parte din Regența care a condus România între 20 iulie 1927 – 8 iunie 1930, atunci când pe tronul României a urcat regele Mihai, minor la vremea respectivă, după demisia regelui Carol al II-lea.

De asemenea, în ultimul an al vieții sale, Miron Cristea a fost prim-ministru (10 februarie 1938 – 6 martie 1939).După Revoluția din decembrie 1989 BOR a interzis clericilor săi, încă din 1990, să devină membri ai partidelor politice și să se ”implice în orice formă de partizanat politic”.

Există și cazuri de implicare în politica înaltă a unor politicieni contemporani. Cel mai cunoscut caz de preot implicat în politica înaltă e cel al liberalului Marcel Boloș, economist, politician PNL și preot ortodox, fost ministru în mai multe guverne, respectiv ministru al  Investițiilor și Proiectelor Europene din partea PNL în Guvernul Ludovic Orban.

A fost și consilier al premierului Nicolae Ciucă și ministru de finanțe (2019-2029) și 2023-2024, succedat de UDMR-istul Tanczos Barna în Guvernul Ciolacu II, ministrul al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (28 ianuarie-3 mai 2020, secretar de stat în Ministerul Transpoturilor și Infrastructurii (2016-2017).

Declara jurnaliștilor că atunci când merge în satul natal al mamei, la Hodișu – Cluj, îmbracă sutana și slujește, așa cum face uneori și la o biserică din Oradea. O căutare pe Internet întregește lista oamenilor bisericii implicați în politică, printre ei putând fi menționați : arhimandritul Neculai-Simeon Tatu, stareț al Mănăstirii Plumbuita din București, cel care a fost ales senator de București în două legislaturi (1990-1992 pe listele FSN și 1992-1996 pe listele FDSN).

Preotul clujean Ioan Roman a reprezentat Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat în legislatura 1996-2000 a Parlamentului. Printre cei mai cunoscuți preoți ortodocși care au fost politicieni este și Ilie Sârbu, ex- președinte al Consiliului Județean Timiș, senator timp de trei mandate și ministru al Agriculturii. El este tatăl Dacianei Sârbu, fost europarlamentar, soția lui Victor Ponta.

Implicarea în politică  a unor preoți nemțeni

De reamintit că au fost de notorietate și problemele pe care le-au avut în județul Neamț o serie de preoți ortodocși implicați în politică. Defunctul preot Viorel Mitru, de la Biserica Sfinții Voievozi din Roman, a fost ales consilier local Partidului România Mare în mandatul 2000-2004 și a fost nevoit să renunțe la a face politică după ce a fost atenționat.

Episcopia i-a transmis că este împotriva regulilor canonice să candideze pe listele unei formațiuni. Au mai fost implicați în politica locală și preotul Mihai Buda la Ion Creangă (fost consilier personal al primarului Petru Prichici, Vasilică Irimia (PD) în satul Bozienii de Sus, comuna Ruginoasa sau Constantin Schina ales consilier în comuna Alexandru cel Bun.

Necazuri a avut și Vasile Păvăleanu, parohul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” din Mărăței, care în timpul Referendumului pentru modificarea Constituției din 6-7 octombrie 2018 a primit o amendă din partea IPJ Neamț, în valoare de 1.500 de lei pentru că a făcut o serie de afișe personalizate cu antetul parohiei.

Pee le era scris: „În numele lui Dumnezeu și întru demnitatea poporului român, votați la referendum DA!”, afișe lipite în toată parohia, pe ușile de la intrarea în blocuri, cu acceptul locatarilor. Trebuie spus și demersul în cauză a avut la bază o inițiativă cetățenească demarată de un ONG, „Coaliția pentru Familie”, încă de la sfârșitul anului 2015.