Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Biblioteca Orãseneascã Bicaz, o investitie în viitorul comunitãtii

Știre publicată în urmă cu

în data de

• efortul întregii comunitãti s-a concretizat într-o investitie de douã miliarde de lei • edificiul corespunde celor mai noi cerinte în domeniu •

O investitie de douã miliarde de lei pentru o bibliotecã în anul 2006. Într-o perioadã cînd se vorbeste doar de bugete de austeritate si de lipsa lichiditãtilor. Si, totusi, o comunitate micã, în spetã cea a Bicazului a hotãrît sã investeascã în viitor. Vineri, 24 februarie, a adus pentru localnicii orãselului de sub baraj un eveniment de exceptie. A fost inaugurat într-un cadru festiv un nou si modern sediu pentru Biblioteca Orãseneascã. Spre searã, la tãierea panglicii au fost prezenti oameni ai locului, multime de invitati, diverse oficialitãti locale si judetene. Apoi a urmat o slujbã de sfintire oficiatã de preoti din zona Bicazului, dupã care lansarea noilor aparitii semnate de scriitorii nemteni Adrian Alui Gheorghe, inspectorul sef al Inspectoratului pentru Culturã, Culte si Patrimoniu Neamt, Cristian Livescu, Constantin Tomsa si Constantin Bostan. În finalul manifestãrii un grup de elevi din comuna Zãnesti au prezentat un spectacol de muzicã si poezie din creatia poetului national Mihai Eminescu. Totul s-a desfãsurat în prezenta unor oaspeti de seamã, a membrilor Consiliului Local Bicaz, a executivului Primãriei Bicaz, condus de cãtre primarul si viceprimarul localitãtii, dar si a unui public numeros, reprezentînd prietenii bibliotecii, printre care s-a numãrat directorul general al Sucursalei Bicaz a Carpacement, inginerul Nicolae Sãlãgean. Respectul acestora fatã de institutia de culturã bicãjeanã care a îmbrãcat „straie“ noi s-a concretizat prin consistente donatii de publicatii, printre care si trei exemplare din cea mai recentã editie a Bibliei. Cît priveste noul spatiu al bibliotecii, acesta a fost amenajat dupã normele europene ale unei institutii culturale, dotat cu accesorii computerizate si retea de Internet atît pentru sectia „Copii“ cît si pentru „Adulti“. Cîte ceva din cele ce s-au spus la inaugurarea Bibliotecii Orãsenesti Bicaz am cules de la cei prezenti vineri, 24 februarie, la Bicaz.

Constantin Catrinoiu, primarul orasului Bicaz: „Biblioteca este locul unde fiecare ar trebui sã poposeascã mãcar o datã pe lunã, dacã nu pe sãptãmînã. Era necesar sã se facã o investitie pentru lãcasul de culturã amintit, deoarece vechiul sediu nu corespundea cerintelor. Au fost fãcute eforturi mari, investitia cifrîndu-se la circa douã miliarde de lei. Banii provin de la bugetul local, sînt alocati în doi ani consecutiv, fiind mai usor de suportat pentru buget. Investitia era o necesitate pentru oras, problema existentei unei bibliotecii moderne punîndu-se de mai multi ani. Astfel de institutii am vãzut în multe orase din tarã si mã durea sufletul cã la Bicaz sediul era total impropriu. Adicã nu era un loc unde cartea sã fie respectatã. Dar iatã cã astãzi (n.r. – vineri, 24 februarie) am ajuns si la momentul cînd putem spune cã Biblioteca Orãseneascã Bicaz corespunde cerintelor actuale în domeniu. Nu ne-am zgîrcit la bani si a iesit un lucru de calitate. Dacã începutul este bun, continuarea va fi la fel. As vrea sã spun cîteva cuvinte despre Ion Asavei, cel care s-a zbãtut de ani de zile ca Bicazul sã aibã o institutie de culturã cinstitã cum se cuvine. Este un personaj emblematic pentru oras. Îl stiu de peste 30 de ani si pot spune, fãrã sã gresesc, cã iubeste cartea. De fapt, o viatã a stat numai între cãrti. Este un privilegiu pe care nu multi îl au, sã lucrezi cu oamenii si cu cartea. Prin tenacitatea lui si prin felul în care a stiut sã-si apropie cititorii, a devenit un personaj de referintã. De multe ori, trecînd pe la bibliotecã, l-am gãsit discutînd extrem de interesat de cel care se afla în fata lui, fie cã era vorba de un copil de grãdinitã, clasa I, a II-a, fie cã era vorba de un bicãjean iesit la pensie de multi ani. Era un fel de confesor, altul decît preotul de la vreo parohie. A stiut sã cultive dorinta pentru o culturã elevatã la multi dintre bicãjeni. Cred cã meritã respectul tuturor. Vreau sã le multumesc tuturor celor care ne-au sprijinit în acest demers. Nu-i nominalizez pentru cã risc sã uit pe careva“.

Mihai Sãpunaru, viceprimarul orasului Bicaz: „Am mai fost viceprimar al Bicazului în perioada 1996-2000 si încã de atunci ne-am dorit ca activitatea culturalã din oras sã fie în prim-plan. În sfîrsit, sînt foarte mîndru cã acum am reusit, asta si pentru cã ne întelegem foarte bine, si mã refer aici la primar si la consilierii locali, ca numai într-un an si jumãtate sã dãm bicãjenilor o bibliotecã la standarde cum putine sînt în tarã. Un merit deosebit la înfiintarea bibliotecii îi revine lui Ion Asavei. De cînd au demarat lucrãrile la noul sediu am verificat personal ceea ce s-a fãcut si pot spune cã a iesit ceva deosebit. Invit pe toti bicãjenii sã treacã pragul noului asezãmînt si cred cã vor fi de acord cu mine cînd spun cã s-a realizat un lucru frumos, la standarde înalte si avem cu ce ne mîndri. Pînã la urmã este o investitie în viitorul orasului Bicaz, pentru copii nostri. Nu as vrea sã închei fãrã a adresa multumiri patronului firmei C&2A, domnul Gabriel Pavel, care a dat dovadã de o disponibilitate iesitã din comun, acceptînd ca plata sã se facã esalonat, chiar cu riscul ca posibile fluctuatii ale inflatiei sã influenteze din decontul real al investitiei“.

Constantin Bostan, directorul Bibliotecii Judetene G.T. Kirileanu: „Existã o prejudecatã pe care am sesizat-o la mai multe personalitãti ale vietii politice, sociale, culturale si apare o întrebare retoricã «Dar cine mai citeste o carte în ziua de azi?». Paradoxal, numãrul celor care pun aceastã întrebare este mult mai mic decît numãrul celor care simt nevoia sã apeleze la serviciile unei biblioteci publice. Pentru ca avem date concrete cã interesul pentru lecturã, pentru informare, în anul de gratie 2006, este încã foarte mare. În ultimul timp, a crescut foarte mult numãrul celor care vãd biblioteca nu doar prin prisma faptului cã pot citi o carte, un roman de dragoste sau aventuri, sã spunem, ci ca o sursã de informare. O sansã a bibliotecii în actuala etapã de dezvoltare a tehnologiilor informatice si a cerintelor pe care le au utilizatorii este ca ea sã-si multimplice, sã-si diversifice oferta de servicii. O bibliotecã nu trebuie sã se laude cu numãrul de metri liniari de carte, ci cu numãrul de informatii pe care le poate oferi utilizatorilor. Trebuie sã facã fatã acum atît celor care îndrãgesc lectura unor clasici, dar si celor care se întreabã ce este un OZN, efectul de piramidã, ce este un tsunami, sã poatã accesa date despre acte de terorism din lume, ideea de fericire la vechii egipteni, ultimele noutãti legislative, cum se poate realiza un interviu pentru o angajare etc. O bibliotecã actualã trebuie sã fie principalul centru de documentare si informare în legãturã cu aspecte generale, dar si cu viata publicã. Un merit în realizarea investitiei de la Bicaz îi revine si lui Ion Asavei, seful institutiei, pe care-l cunosc din 1974. În 1990, cînd am devenit director al Bibliotecii Judetene am vrut sã fac o echipã competitivã si am vrut sã-l aduc la Piatra Neamt si sã-i încredintez spre coordonare un compartiment. El a avut întelepciunea, spun asta dupã ani, pentru cã atunci m-a marcat refuzul lui, sã-si dea seama cã omul sfinteste locul. Si spun asta pentru cã Ion Asavei a crezut în sansa devenirii lui la Bicaz si s-a ivit acest primar, Constantin Catrinoiu, care a înteles cã o bibliotecã publicã este un lucru foarte important. În acest moment, Biblioteca Orãseneascã Bicaz a fãcut un salt calitativ important. Si-a depãsit precedenta conditie si a devenit dupã cea judeteanã a doua bibliotecã ca importantã din punct de vedere al dotãrilor si a spatiului care-l oferã pentru utilizatori. Realmente, avem motive de invidie. Toate acestea nu se puteau realiza fãrã sprijinul Consiliului Local Bicaz, Primãriei, pentru cã o investitie de douã miliarde de lei, în conditiile cînd vorbim de ani de zile de bugete de austeritate, este totusi ceva remarcabil“.

Profesor Dragomir Oprea: „Pe Ion Asavei, fratele Ion cum îi spun eu, îl stiu de cînd a venit în Bicaz ca proaspãt absolvent al unei scoli postliceale de bibliotecari. L-am remarcat pentru cã era un om blînd, rãbdãtor si tolerant cu toti copii care-i treceau pragul bibliotecii. Cred cã menirea sa a fost sã lucreze la o bibliotecã pentru cã acolo îi este locul. Astãzi (n.r. – vineri, 24 februarie) s-a împlinit o strãdanie a întregii comunitãti a Bicazului: sã avem o bibliotecã de exceptie“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Plugusorul pentru Primãria Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu mânati, Ascultati ce vreau sã spun, Eu, pribeagul Mos Crãciun, Care-n marsul meu rãzlet, Am alergat prin judet, De la munte pân-la ses, Oprindu-mã tot mai des, Prin orase si prin sate, Toate frumoase, curate, Gãtite de sãrbãtori, Cu betealã si cu flori; Bunã vremea, gospodari, Oameni cu rãspunderi mari, Care-n urmã cu un an, Dupã cum aveati în plan, Ati urcat semeti pe val, Chiar în Consiliul Local. Eu vã urez sãnãtate, De succese s-aveti parte, Municipiul sã-nfloreascã, Lumea sã vã pretuiascã, Sã se-adune-n buget banul, Cum creste-n grãdini bostanul; Veti avea pe-ndestulate, Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Pentru scoli, sport si culturã, Cheltuiti-i cu mãsurã; Banul public investit Sã fie atent chibzuit, Iar de-o rãmânea vreun pai, Dati ceva si pe la cai, Cum ati dat si-n acest an, Când s-a pus ban lângã ban, De-a zburat vestea în tarã, Auzindu-se si-afarã, Cã Piatra Neamt e-un oras, La multe sporturi fruntas, Printre care sportu-ecvestru, A-nãltat prestigiu nostru; Ani la rând ne-am ocupat, Orasul l-am promovat, Fiindcã am organizat, Concursuri nationale, Multe cupe mondiale; Si-au venit la noi turistii, Cãlãretii si artistii, Turcii, grecii si germanii, De si-au lãsat aici banii; De-am mai fi iarãsi ce-am fost, În tarã s-avem un rost, Baza cea de Peste Vale, Scrisã demult în anale, Trebuie modernizatã, Spre-a fi iar ce-a fost odatã, Cea mai frumoasã din tarã, Sã putem gãzdui iarã, Competitii mondiale, Si-alte internationale; Dar Bazei de Peste Vale, Unii i-au cam dat târcoale, Nu s-a-mplinit visul lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor La Pastele Cailor; Vrând Baza de cãlãrie Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã, Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate; Poate-n anul care vine Ne va fi ceva mai bine, Dacã-întregu-Executiv Si Consiliul, receptiv, Vor da mâna-n unitate, Vrând sã se facã dreptate, Ca terenul disputat, Sã fie înapoiat Si lãsat în custodie Numai pentru cãlãrie; Acest lucru s-a produs, Undeva este si scris, Când domnul Chitic, primar, Pe atunci interimar, Le spunea plin de mândrie, Celor de la cãlãrie, Cã de-or câstiga procesul, Dânsul va face demersul, Cã acest teren furat, Sã le fie-napoiat, Cum spuneam, în custodie, Pentru sport si cãlãrie. Din pãcate, fãrã bani, S-au scurs aproape doi ani, De când nu a fost putinta, Probabil cã nici vointa, Ca problemele-ncurcate Sã fie-odatã transate. De-aceea, privim cu jale, Când ajungem Peste Vale, La Baza de cãlãrie, Pe vremuri, bijuterie, Iar acum se degradeazã, Fiindcã nimeni nu pluseazã, Bani în suma-asa de mare, Doar pentru modernizare. Încã e tinutã-n viatã, Ne cãznim sã-i dãm o fatã, Pentru-a fi competitivã, Pe plan national activã, Organizând competitii, Cunoscute cu traditii. Acum insistãm plenar, Din nou la domnul primar, Exprimându-ne-o durere, Cã nu mai avem putere, Sã mentinem mereu vie, Flacãra în cãlãrie; Nu vrem sã fim deloc duri, Dar de nu se iau mãsuri, Urgente, pe legi bazate, În termene limitate, Vine peste noi urgia, De-a lichida cãlãria; Nu cred cã domnul primar, Care-i primul gospodar Si nici domnul Gavrilescu, Viceprimar de Bãsescu, Sã accepte-o tragedie Pe-a orasului mosie. Dupã ce ne-am plâns amarul, Cum face pe câmp plugarul, Hai sã tragem niste brazde Pentru cinstitele gazde; Întâi plugul mai activ Direct la Executiv, Apoi plugul tras de cal Pentru Consiliul Local; Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Noi pe unde am umblat, Multe, multe am aflat, Orasu-i foarte curat, Ca în basme luminat; Luni întregi v-ati chinuit Pânã când ati reusit, Cu talent si iscusintã, Ca sã dati în folosintã, Piata Centralã vestitã, De mai multi sacali pânditã; Dar acum, bine se stie, Cã e tot la Primãrie, Sã fie administratã, Permanent modernizatã, Si-apoi rentabilizatã; Prin oras dacã pornesti, Lucruri bune-ai sã gasesti: Pe strãzi s-a muncit intens, Ai separatoare de sens, Nu mai sunt doar iluzorii Sensurile giratorii, Care prompt fluidizeazã, Foarte bine dirijeazã, Circulatia-n final, Chiar si cãlare pe cal. Când ajungi pe la muzeu, Dacã mergi cumva mai greu, Si vrei sã te relaxezi, Trebuie doar sã traversezi, Si-ajungi, fiind mai atent, Într-un parc inteligent. În zone, unde cei tari, Sunt câinii comunitari, Atacând cu insistentã, Se cere multã prudentã; E bine c-a apãrut Înc-un padoc construit, Cã poate-ntr-un viitor Si problema câinilor Va fi total rezolvatã Fãr-a mai fi amânatã. Spuneam cum am remarcat, Cã orasul e curat, Tot asa am observat Si cum s-au securizat Multe europubele, În oras, prin cartiere. Aceste realizãri, Aminitite în urãri, Si-altele neamintite, De toatã lumea stiute, Ne-obligã sã-i dãm crezare, S-avem încredere mare, În acest executiv Capabil si foarte-activ, Condus de-un vrednic primar, Care stie foarte clar, Cum ce-i rãu sã redreseze, Iar ce-i bun sã promoveze; El este înconjurat Si permanent ajutat De cei doi viceprimari, Oameni cu rãspunderi mari, Gavrilescu si Vârlan, În functii de peste-un an; Consilier personal, Popescu, mereu pe val; Puscasu, brav veteran, Administrator de-un an; Fecic, tânãr secretar, Cu legile-n buzunar. Iar domnii consilieri, Care-s cei mai mari boieri, Dacã-au venit la urare, Absolut din întâmplare, Vor bãga mâna-n tunicã, Si vor scoate-o pungã micã, Slobozind discret din ea, Toatã-indemnizatia, Ca s-o dea la urãtori, Care-s pe drumuri din zori; Sã tragem niste urãri Si pentru realizãri! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Trageti brazda mai atent Pentru toti din parlament, Încã una si mai mare S-ajungem la Guvernare; Toate guvernele-n bloc De tarã si-au bãtut joc; Încã de la început S-a distrus cât s-a putut, Furând toti cam ce au vrut, Nici o jenã n-au avut; Ne-au lãsat fãrã pãduri, Fel de fel de secãturi, Tãind într-o veselie Cu Romsilva-n cârdãsie; Încã furã toti cum vor, Cã-s multe cozi de topor În Guvern si-n Parlament, Manifestându-si strident Aplecarea spre hotie Într-o biatã Românie, Înecatã-n sãrãcie, Devenitã colonie. Chiar de Mosu-i în putere Se apropie de-ncheiere. Sã le urãm sãnãtate Doamnelor salariate Si domnilor bãrbãtei Cã-s functionari si ei; Când intri în Primãrie Fiecare treaba-si stie, Amabili, oameni de treabã, Toti sfãtosi, te-ajutã-n grabã, Doctori în calculatoare Si doamne si domnisoare Iar sefii lor de birou Sunt purtãtorii de nou, Toti se-ntrec si inventeazã Treaba o supravegheazã Lumea sã fie servitã Si în final multumitã. Pentru toti functionarii Sã slobozim telegarii Si sã tragem roata plinã La Primãrie-n grãdinã. Mânati mãi, hãi, hãi!

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Trending