Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Belelele de la TT nu se mai terminã

Știre publicată în urmă cu

în data de

• mobilierul care ar trebui sã se gãseascã în cabinele actorilor este supradimensionat, astfel cã în loc de cinci-sase ocupanti, în cabinã mai pot intra cel mult doi • conducerea TT are emotii si pentru cum vor arãta scaunele din salã • nici problema cu acustica sãlii de spectacol nu e rezolvatã •

Proiectul de modernizare a Teatrului Tineretului n-a demarat într-un ceas cu noroc, dacã avem în vedere cã aproape tot ce s-a fãcut acolo s-a sfîrsit prost si a necesitat remedieri. A plouat prin acoperisul proaspãt realizat, s-au inundat scena si subsolul, nu s-au mai comandat toate accesoriile necesare scenei pentru cã nu au fost bani de toate, nu s-au adus încuietori potrivite pentru usile de la loje, plusul de pe unul dintre peretii holului dã senzatia cã e pãtat si învechit, acustica a fost distrusã si sperante de a mai fi la nivelul la care a fost odatã nu prea mai existã, iar mai nou, colac peste pupãzã, mobilierul adus prin proiectul european cu care ar fi trebuit puse la punct cabinele actorilor este asa de mare cã nu mai încap oameni care sã îl foloseascã. Mari emotii are conducerea TT si pentru cum vor arãta scaunele din sala de spectacol. Pînã vor ajunge scaunele, nemultumirile actorilor sînt altele. Legate de cabinele lor, în care ar fi trebuit sã stea cîte cinci-sase, pentru a se pregãti înainte de a intra pe scenã. Cînd s-au vãzut cu ditamai mobila, plãtitã cu bani europeni, actorii au constatat cã nu mai încap si ei în cabine. Din pãcate, mobilierul nu poate fi trimis înapoi, pentru cã e prevãzut în contract, dar nici folosit nu prea are sanse sã fie. În situatia actualã tot ce se poate face e sã fie pus acolo unde îi este prevãzut locul teoretic, sã se facã receptia de final si dupã aceea sã înceaptã traditionalele remedieri. În numele actorilor a vorbit director Teatrului, Liviu Timus: „Comanda pentru mobilier a fost datã prost, pentru cã arhitecta nu a venit în cabinã, sã vadã asezarea fizicã a fiecãrei piese de mobilier. Ar fi trebuit sã încapã cîte sase actori în cabinã si acum mai încap doi. A bãgat un sifonier, o masã, o oglindã cu douã usi si un scaun si acestea ar trebui folosite de sase actori! Era nevoie de mobilier pentru sase cabine mai mari si douã mai mici si ea a comandat cinci seturi. Ce sã facem cu ele? Ce facem cu actorii care nu încap în cabine – îi tinem în curte? E vorba de 25 de actori! Nu stiu cum rezolvãm problema asta! Am atentionat de trei ani cã proiectul nu se potriveste cu ceea ce trebuie la Teatru, dar… Arhitecta n-a fãcut temã de proiectare si de asta a iesit ce a iesit! La finalul proiectului va veni comisia pentru constatãri. Noi trebuie sã asezãm ceea ce avem în cabine, pentru a se vedea cã s-a respectat proiectul, dupã care sã le scoatem si sã refacem spatiile asa cum ne trebuie. Cred cã pe la sfîrsitul anului se va face receptia la proiect. Am mari emotii si pentru cum vor arãta scaunele, pentru cã a fost ales cel mai prost model, care va fi adus din China“, a declarat directorul TT, Liviu Timus. Mobilierul la TT trebuie asigurat de firma Eurodidactica Bucuresti, care a cîstigat licitatia pentru suma de 490.000 de lei, la care se adaugã TVA. Desi tot mobilierul trebuia sã ajungã de circa o lunã la Piatra Neamt, nici vorbã de vreun picior de scaun pe la TT. În sala de spectacole urmeazã sã fie montate 190 de scaune, pretul acestora fiind de 1.200 de lei/bucatã, în timp ce în loje si la etaj vor fi montate 130 de scaune, mai scumpe (2.015 lei). Conform caietului de sarcini al licitatiei, scaunele vor trebui sã fie acoperite cu plus, pentru a asigura o bunã sonorizare a sãlii, dar si confortul spectatorilor. Lucrãrile de renovare a clãdirii Teatrului Tineretului au început în 2011 fiind integrate într-un proiect cu finantare europeanã pentru reabilitarea ansamblului istoric Curtea Domneascã. Lucrãrile de la TT au fost realizate de firma Romconstruct Bucuresti, cîstigãtorul licitatiei în proiectul de renovare si reabilitare a Curtii Domnesti, în valoare totalã de 29 de milioane de lei, din care 23 de milioane reprezintã fonduri europene nerambursabile. Lucrãrile au demarat în primãvara lui 2011, termenul final fiind în ianuarie 2014.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending