BEC despre invalidarea lui Călin Georgescu: „A încălcat în mod vădit obligația de a apăra democrația”

■ Biroul Electoral Central a respins candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale ■ într-un comunicat sunt prezentate și motivele ■ decizia poate fi contestată la CCR ■ susținătorii prezidențiabilului s-au dedat la violențe în București ■

În seara zilei de 9 martie 2025, membrii Biroului Electoral Central s-au reunit în ședință, iar decizia de a invalida candidatura lui Călin Georgescu pentru cea mai înaltă funcție din statul la scrutinurile din luna mai a declanșat proteste violente în Capitală. Decizia poate fi contestată în 24 de ore de la data publicării, la Curtea Constituțională a României.

În motivarea deciziei, Biroul Electoral Central a arătat că independentul Călin Georgescu a încălcat „însăşi obligația de a apăra democrația, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparțiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuşi fundamentul ordinii constituționale actuale”. Înre-un comunicat, se face referire la o hotărâre a Curții Constituționale din 5 octombrie 2024.

Una care statuează că persoanele care candidează la alegerile pentru Preşedintele României trebuie să îndeplinească condiţiile ,care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Preşedinte al României şi anume să respecte Constituția și să apere democrația, condiții pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale”.

Simpatizanții lui Călin Georgescu au fost iritați de „sentința” BEC și au recurs la gesturi violente. Au rupt gardurile de protecție, încercând să intre în sediul instituției, războindu-se cu forțele de ordine. În zona Centrului Vechi, adepții celui care fusese invalidat au aruncat cu pietre  și sticle în jandarmi, având în „dotare” și petarde, iar o mașină de la DIGI TV a fost răsturnată. Au fost operate și rețineri.

Iată și o parte din comunicatul BEC

Analizand jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei in materia contenciosului electoral prezidential (a se vedea Hotararea nr. 2 din 5 octombrie 2024), Biroul Electoral Central a constatat ca, in exercitarea de catre curte a atributiilor exclusive de a „veghea la respectarea procedurii pentru alegerea PRESEDINTELUI ROMANIEI” (art. 146 lit. f) din Constitutia Romaniei), respectiv de a-si stabili competenta (art. 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale), instanta de contencios constitutional a statuat in sensul ca persoanele care candideaza la alegerile pentru Presedintele Romaniei trebuie sa indeplineasca conditiile „care rezulta din formula sacrosancta a juramantului depus de persoana aleasa in functia de Presedinte al Romaniei”, si anume sa respecte Constitutia si sa apere democratia, conditii pe care candidatul trebuie sa le indeplineasca inca de la momentul depunerii candidaturii sale, aceasta in contextul in care „propunerile de candidati pentru alegerea Presedintelui Romaniei se depun la Biroul Electoral Central, cel mai tarziu cu 50 de zile inainte de data alegerilor” – art. 27 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei.

Biroul Electoral Central, in considerarea prevederilor art. 11 alin. (1) lit. B a), respectiv alin. (3) al aceluiasi articol din Legea nr. 47/1992, constata ca „Deciziile si hotararile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”, aceste dispozitii reprezentand reflexia dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 147 alin. (4) teza a doua din Constitutie, potrivit careia „De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.

FOTO Inqam Photos / George Călin

De asemenea, chiar Curtea Constitutionala, in Hotararea nr. 2 din 5 octombrie 2024, statueaza in sensul ca efectele actului jurisdictional al Curtii Constitutionale se subsumeaza prevederilor art. 147 alin. (1) si (4) din Legea fundamentala (a se vedea in acest sens consideerentul 53 al hotararii).

Subsecvent retinerii acestor premise esentiale, Biroul Electoral Central este in masura sa sublinieze imprejurarea ca deciziile si hotararile Curtii Constitutionale fac parte din ordinea constitutionala si sunt general obligatorii, impunandu-se erga omnes, astfel si autoritatilor publice chemate sa organizeze si sa urmareasca buna desfasurare a procesului electoral pentru alegerea Presedintelui Romaniei, inclusiv Biroului Electoral Central.

Astfel, in luarea decizilor privind inregistrarea candidatilor pentru alegerea Presedintelui Romaniei, Biroul Electoral Central este obligat, potrivit prevederilor art. 147 alin. (4) din Constitutie, sa respecte si sa valorifice, sa dea eficienta statuarilor cu forta juridica constitutionala ale instantei de contencios constitutional, astfel inclusiv celor pronuntate in exercitarea de catre aceasta a atributiilor circumscrise obligatiei sale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei (Hotararea Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 2 si nr. 32/2024).

Prin urmare, atat Legea fundamentala, cat si Curtea Constitutionala – prin jurisprudenta sa obligatorie si pentru Biroul Electoral Central –, au configurat cadrul axiologic in care au loc alegerile pentru functia de Presedinte al Romaniei. Astfel, conditiile de forma ale candidaturii, precum si cele speciale de fond, inclusiv declaratia candidatului in sensul ca indeplineste conditiile legale pentru a candida, trebuie analizate, pe de o parte, in cheia conformitatii lor cu cadrul constitutional general, iar, pe de alta parte, in cheia subsidiaritatii lor in raport cu pozitionarea candidatului, in sensul manifestarii de catre acesta a unei atitudini de natura a aduce sau nu atingere cadrului constitutional.

Astfel, intre aceste repere prestabilite, confirmate in jurisprudenta obligatorie a Curtii Constitutionale, Biroul Electoral Central nu poate da prevalenta analizei aspectelor formale ale prezentarii candidaturii, in detrimentul celor fundamentale, transate deja de catre curte. De altfel, daca Biroul Electoral Central nu ar analiza intreg contextul candidaturii, existand riscul ca, in lipsa unei investitii ulterioare a Curtii Constitutionale cu aceasta verificare, o candidatura afectata de fundamentale carente sa fie inregistrata si sa parcurga intreg procesul electoral, pentru ca, in final, Curtea Constitutionala sa fie pusa in situatia infirmarii rezultatelor scrutinului pentru lipsa manifesta, preexistenta depunerii candidaturii, a unei conditii de inregistrare a acesteia.

In aceasta imprejurare, Biroul Electoral Central constata ca procesul electoral pentru alegerea Presedintelui Romaniei a fost demarat in anul 2024, iar prin Hotararea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constitutionala a anulat intreg procesul electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei, desfasurat in baza HG nr. 756/2024 si a HG nr. 1061/2024, dispunand reluarea in integraliate a acestuia.

Relevant pentru Biroul Electoral Central este faptul ca hotararea Curtii Constitutionale, anterior mentionata, analizeaza si statueaza cu privire la maniera in care candidatul a carui candidatura face obiectul prezentei verificari de legalitate, a inteles sa se raporteze la conditiile care rezulta din formula sacrosancta a juramantului depus de persoana aleasa in functia de Presedinte al Romaniei, fiind relevanta o atitudine in manifestare contradictorie cu valorile de esenta ale statului de drept.

Or, statuarile Curtii Constitutionale din Hotararea nr. 32 din 6 decembrie 2024, statuari obligatorii si pentru Biroul Electoral Central, conduc la concluzia ca, in ceea ce priveste candidatura domnului Gheorghe Calin, aceasta nu intruneste conditiile de legalitate intrinseca candidatului, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a incalcat in mod vadit obligatia (expresis verbis prevazuta in Hotararea Curtii Constitutionale nr. 2 din 5 octombrie 2024) de a apara democratia, care se integreaza tocmai pe valori corecte, integre si impartiale, in conformitate cu legea, in lipsa carora este alterat insusi fundamentul ordinii constitutionale actuale.

De altfel, anuland procesul electoral in curs si dispunand reluarea in integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea de candidaturi) ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementarilor procedurii electorale, esentiale pentru democratie si statul de drept, Curtea Constitutionala a transat implicit si general obligatoriu si cu privire la neindeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru inregistrarea candidaturii depuse de catre candidatul Georgescu Calin, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, sa se considere ca aceasta persoana indeplineste conditiile pentru a accede la functia de Presedinte al Romaniei. In concluzie, atat timp cat instanta de contencios constitutional a statuat deja cu privire la aspectele mai sus mentionate, indeplinirea celorlalte conditii de inregistrare a candidaturii si a semnelor electorale, apare ca irelevanta.

Pe cale de consecinta, Biroul Electoral Central decide: Art. 1. – Respinge inregistrarea candidaturii domnului Georgescu Calin la alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2025, cu nr. SCAN/BEC/P.R.2025/07.03.2025, precum si a semnelor electorale cu nr. 4/SEL/BEC/P.R.2025/07.03.2025. Art. 2. – Prezenta decizie se aduce la cunostinta publica prin afisare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central. Cu drept de contestatie la Curtea Constitutionala in termen de 24 de ore.