Contactează-ne

Actualitate

Bătaie de joc: CJ Neamţ cheltuie în pandemie zeci de mii de euro pe foişoare şi fotografii. La spital, un bolnav mănâncă de 15 lei pe zi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un foişor la Văleni costă 20.000 de euro ■ CJ a mai cheltuit în iunie pentru servicii fotografice şi pentru o hartă turistică alţi aproape 20.000 de euro ■ pentru amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi s-au dat “doar” 7.000 de euro ■ un bolnav la Spitalul judeţean are normă de hrană de doar 15 lei/zi ■

Bătaie de joc. În plină epidemie de COVID-19 şi în “pandemie” de sărăcie, banii nemţenilor sunt aruncaţi pe prostii. 20.000 de euro un foişor la Văleni, în septembrie, alţi 20.000 de euro pentru servicii fotografice şi o hartă turistică, în iunie, alţi 7.000 de euro pentru amenajarea şi întreţinerea unor spaţii verzi în iulie.

Fără număr, fără număr şi prin achiziţie directă. Aşa s-au cheltuit banii la Consiliul Judeţean Neamţ în aceste luni. Doar din cele trei exemple enumerate, câte or mai fi, dar încă nu am aflat de ele, se adună suma “rotundă” de 45.000 de euro. 220.000 de lei, ca să nu ne mai încurcăm în mărunţişuri.

Un bolnav internat în Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ mănâncă de 15 lei pe zi, din “bunăvoinţa” celor care conduc CJ. Facem un calcul? Aproape 15.000 de bolnavi ar fi avut ce mânca într-o zi sau, dacă vreţi, un bolnav ar fi avut mâncare pentru 15.000 de zile. Vreo… 41 de ani.

Dar nu, în trei luni banii aceştia, s-au dus pe un foişor la Văleni, pe fotografii, pe o hartă pentru turiştii care abia mai ajung în judeţ şi pe tăiat iarbă… la câini. Foişor, fotografii, hartă şi iarbă tăiată de zeci de mii de euro. Asta e pentru ei. Bolnavi care mănâncă lături de 15 lei pe zi într-un spital în care bătrânii sunt ţinuţi şi câte 14 ore în curtea unităţii, pe un scaun, cu perfuzia lîngă ei, în frig şi ploaie, până când sunt diagnosticaţi. Apoi, dacă sunt internaţi, intră la meniul “de lux” de 15 lei zilnic. Asta e pentru noi.

Chiar mai contează dacă la guvernare e PNL sau la conducerea CJ Neamţ e PSD? Chiar nu vedem, nu înţelegem cifrele? Chiar nu vedem, nu înţelegem calculele? Chiar nu vedem în ce hal am ajuns? Să votăm de ani de zile politruci de lux care să cheltuie sute de mii din banii noştri pe foişoare, fotografii, hărţi şi iarbă şi să ne umilim tot de ani întregi în faţa lor pentru ca alor noştri părinţi, bunici, copii, când ajung în spital, să li se arunce în scârbă în farfurie lături de 15 lei? Asta ne-am dorit? Nu ştiu, dar ştiu sigur că asta avem. Şi merităm. Până la proba contrarie.

Citește știrea
6 comentarii

6 Comments

  1. V.Vasile

    21 octombrie 2020 at 7:59 AM

    Asta meritati ,,dragii mei nemteni,, daca in cunostinta de cauza votati astfel de specimene, XXXX sa conduca destinele judetului ! Noi ceilalti, ce vina avem ? Am vazut listele pt. parlamentare si mi-am amintit una din zicerile lui Horatiu Malaele ,,trecut de rahat am avut, prezent de rahat avem, macar e bine ca nu avem nici un viitor,,

  2. Andra

    21 octombrie 2020 at 9:56 AM

    Un jurnalist echidistant și-ar păstra verticalitatea și nu ar denatura adevărul. De ce nu le spuneți cititorilor că pentru amenajarea acestui foișor au fost alocate fonduri printr-un proiect cu finanțare europeană? Că banii necesari sunt prevăzuți într-un buget și trebuie utilizați conform destinației, altfel e ilegal? Acuzați Consiliul Județean că nu a deturnat fondurile? Este josnic să folosiți informații trunchiate, scoase din context, pentru a servi interesele unora. Chiar nu aveți pic de moralitate? Faceți conceptul de presă de râs, apoi vă plângeți că președintele consilului județean vă vorbește ”urât”. Este prea elegant pentru ceea ce faceți voi. De hărțuire și calomnie ați auzit? Sau nu v-a acuzat nimeni de așa ceva, pentu toate informațiile tendențioase pe care le publicați?

    • Cezar Filip

      21 octombrie 2020 at 10:11 AM

      Stimată doamnă chiar nu ne-a acuzat nimeni de calomnie, că nu e cazul, dar poftim pe oricine să facă acest lucru. Care e calomnia şi informaţia trunchiată? Am scris şi susţinem în continuare că aceşti bani au fost cheltuiţi. Că în spital se mănâncă de 15 lei pe zi. Care e minciuna? Şi dacă sunt bani europeni, tot ai noştri stimată doamnă, că noi contribuim la bugetul european, trebuie aruncaţi cu zecile de mii de euro pe un foişor? Dar de ce nu se accesează bani europeni pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID 19 , că sunt disponibili? Dar de fotografii ce mare nevoie avem? Dar de hartă turistică în condiţiile în care HORECA e la un pas de faliment ce mare nevoie avem? “Scuza” că banii au fost prinşi în buget şi trebuie cheltuiţi e puerilă. Adică dacă prind nişte nătărăi în buget sute de mii de lei pentru tâmpenii, noi, ca jurnalişti, ar trebui să fim “verticali” şi “echidistanţi” şi să nu criticăm? Dar când fac aceşti domni bugetele de ce nu fac o dezbatere publică, să vedem dacă şi nemţenii sunt de acord cu bugetarea unor astfel de “investiţii”? Şi nu ne-am plâns că ne vorbeşte nimeni urât. De obicei nu ne plângem, iar dacă vorbeşte cineva urât cu noi, îi răspundem cu eleganţă, dar îi răspundem. Chiar dacă deranjăm clientela de partid care se repede să ne acuze tot pe noi că suntem “tendenţioşi” şi că îi “hărţuim” şefii. Dacă vă convine să se dea zeci de mii de euro pe foişoare şi fotografii, în vreme ce pentru hrana pacienţilor din spital ni se spune că nu sunt bani, cum se spune că nu sunt bani pentru salariile celor de la Protecţia Copilului, e treaba dumneavoastră. Dar vă faceţi dumneavoastră de râs rău.

      • Andra

        21 octombrie 2020 at 1:52 PM

        Nu întotdeauna atacul e cea mai bună apărare, prin răspunsul dumneavoastră continuați exact pe aceeași linie. V-ați informat despre acel proiect? Știți despre ce este vorba? Mi-ar plăcea să îmi scrieți aici exact, fără fraze care fac mult zgomot doar de dragul de a agita apa dintr-un pahar în care alții au turnat-o. Dar, mai întâi, ar trebui să aveți niște cunoștințe despre fondurile europene, ghiduri de finanțare, etc. Aaa, abia în 2020 a apărut COVID-19, lumea a existat și înainte…

        • Cezar Filip

          21 octombrie 2020 at 2:17 PM

          Stimată doamnă văd că nu ne înţelegem. Vă mai întreb odată: banii europeni sunt de aruncat în câini cu ei? 20.000 de euro un foişor? Chiar nu înţelegeţi? Ce treabă are COVID-ul? Bolnavii mănâncă de “trei lei” la spital de dinainte de pandemie şi vor mânca la fel şi după dacă îi lăsăm pe politicieni să cheltuie la fel de iresponsabil banii publici. Nu aţi mai auzit/citit de bani europeni aruncaţi aiurea? Pe puncte de informare turistică prin comune în care nu calcă picior de turist, iar după câţiva ani primarii se plângeau că nu au bani să întreţină, tot conform ghidurilor de finanţare pe care le invocaţi atât de doct, aceste puncte de informare inutile sau să angajeze personalul care să le deservească? Sau săli de sport, tot din bani europeni, prin comune, care zac în paragină pentru că nu are cine să le folosească iar întreţinerea lor, conform proiectului, e peste puterea financiară a beneficiarului? Expresia “:tichie de mărgăritar” vă spune ceva? Dar, repet, e dreptul dumneavoastră să consideraţi că 20.000 de euro cheltuiţi pe un foişor reprezintă un lucru “bine făcut”. Chiar dacă, declarativ, proiectul se adresează şcolarilor. Drumul spre iad a fost mereu pavat cu bune intenţii. Declarative. De fotografii şi hartă nu ziceţi nimic? Alte 20.000 de euro. Despre faptul că în urmă cu ceva timp Curtea de Conturi considera ilegală plata către aceeaşi firmă a unor sume pentru fotografii nu ziceţi nimic? După ce vine curtea de conturi şi îţi spune că ai cheltuit greşit nişte bani, să faci un nou contract, cu aceeaşi firmă, cum este? Iar în tot acest timp, am să vă repet până veţi înţelege, bolnavii de la spitalul judeţean, aflat în subordinea CJ-ului, mănâncă de 15 lei pe zi. S-a propus în şedinţă de CJ 20 de lei şi s-a “amendat” măreaţa sumă, fiind redusă la 15. 20 era prea mult.

  3. Cezar Filip

    21 octombrie 2020 at 10:57 AM

    Şi dacă tot m-aţi provocat doamnă cu verticalitatea şi echidistanţa dumneavoastră, mai citiţi şi aici din concluziile Curţii de Conturi: 104.087,50 lei au fost cheltuiţi ilegal pentru articole şi producţii TV şi realizarea de fotografii pentru un beneficiu de imagine al preşedintelui CJ. „Întreţinerea” paginii de Facebook a CJ a costat 70.000 de lei. Şi aştia tot bani bugetaţi şi cheltuiţi aiurea. Sute de mii de lei aruncaţi pe apa Sâmbetei şi câţi alţii or mai fi, în unul dintre cele mai sărace judeţe din ţară. Şi nu suntem noi echidistanţi şi verticali? Şi calomniem noi şi hărţuim pentru că arătăm cum se cheltuie banul public? Păi nu ar trebui să ştie nemţenii pe ce li se cheltuie banii? Ia daţi-ne în judecată pentru calomnie

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Cererile de personal sînt extrem de puţine

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ începutul de primăvară nu a dezmorţit piaţa muncii ■ cele mai multe cereri de noi salariaţi vin de la angajatorii din zona reşedinţei de judeţ ■

Primăvara calendaristică nu a dezmorţit piaţa muncii, iar pe 1 martie 2021 Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ anunţă un număr total de 283 de posturi vacante. Cele mai multe recrutări de personal ar putea avea avea loc în zona reşedinţei de judeţ unde patronii au nevoie de 116 noi lucrători calificaţi în diverse ocupaţii.

În zona Roman ar fi nevoie de 108 noi lucrători. Cele mai puţine oportunităţi de angajare sînt la Tîrgu Neamţ, pentru că angajatorii au nevoie doar de 59 de salariaţi. Din totalul job-urilor disponibile, prea puţine sînt pentru cei cu înaltă calificare. Defalcat, în reşedinţa de judeţ se caută un specialist marketing şi mai mulţi ingineri între care doi specializaţi în prelucrarea lemnului, alţi doi ingineri ar trebui să fie calificaţi în textile – pielărie, plus un inginer compartiment calitate.

Nu s-a ocupat de mult timp postul de designer grafic şi multimedia şi cel de director de publicitate. Pentru cei cu studii medii cele mai multe cereri sînt în ocupaţia de lucrător comercial, unde sînt vacante 11 locuri de muncă, dar se mai caută bucătari, barmani, electricieni, frezoni universali sau tîmplar universal. Mai multe relaţii despre cererea de personal la nivelul zonei pot fi obţinute de la Agenţia locală pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ.

La Roman şi-ar putea găsi de lucru doi economişti şi un inspector protecţia muncii. Pentru ceilalţi sînt pe piaţă 20 de locuri de muncă în ocupaţia de operator producţie ceramist, ar mai fi nevoie de 10 operatori confecţii, dar sînt şi 23 de job-uri pentru necalificaţi în mai multe domenii, plus 6 locuri sînt pentru asistenţi medicali, ori 7 confecţioner – asamblori articole textile. La Tîrgu Neamţ sînt patru cereri de licenţiaţi şi nu s-au acoperit de mai mult timp 2 job-uri de sculptori în lemn, dar se caută şi un inginer geodez şi un inginer silvic. Pentru ceilaţi sînt libere 13 job-uri de confecţioner textile, se mai caută 5 deujbişti, sau cîte 2 frezori, strungari sau sudori.

Citește știrea

Actualitate

Începe şcoala pentru cei care n-au făcut-o on-line

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ unităţile vor comunica numărul de copiii care vor fi incluşi în proiectul Şcoala după şcoală ■ ei vor începe recuperarea materiei pierdute ■ de la compania Altex vor sosi în judeţ 750 costume de protecţie ■

Inspectorul general, Mihai Obreja, a anuţat care sînt măsurile luate în cele 323 unităţi şcolare din Neamţ, pentru asigurarea accesului la procesul de învăţămînt.

„Aşa cum se ştie, 201 şcoli învaţă în această săptămînă în scenariul verde, 128 în scenariul galben şi patru unităţi de la Agapia în scenariul roşu. Aici vor fi faţă în faţă doar preşcolarii şi şcolarii de la clasele I-IV şi 143 copii vor învăţa on-line.

În restul şcolilor din judeţ se urmăreşte aplicarea măsurilor de securitate şi prevenire a infectării cu SARS Cov 2. E important că şcolile dispun de materiale sanitare, unele primind măşti şi de la autorităţile locale.

Ministerul Educaţiei a semnat un contract cu firma Altex prin care se furnizează peste 500.000 de măşti în zece judeţe. Noi nu primim măşti pentru că stocurile sînt suficiente, dar vom primi 750 costume de protecţie care vor fi utilizate în şcoli“, a declarat profesorul Mihai Obreja.

Acesta a arătat că în judeţ se fac pregătiri pentru aplicarea unui ordin prin care se va organiza programul intitulat Şcoala după şcoală, care va avea în vedere activităţile de remediere a cunoştinţelor elevilor care nu au avut acces în acest an la şcoala on-line pentru că elevii nu au avut tablete, internet sau curent electric.

„Pînă vineri, 5 martie, fiecare şcoală ne va comunica situaţia acestor copii şi vom stabili cum va începe programul de remediere pentru aceşti copii, care se vor încadra în acest program naţional pilot. Aici sînt incluşi elevii cărora nu li s-a putut încheia situaţia şcolară la sfîrşitul primului semestru, cei aflaţi în situaţie de corigenţă sau bolnavi“, a mai adăugat inspectorul Mihai Obreja.

În toate şcolile din mediul urban au ajuns şi se folosesc testele rapide date de către Direcţia de Sănătate Publică. „Aceste testări sînt făcute de către asistentele medicale din şcoli, iar în mediul rural, primarii au încheiat convenţii cu medicii de familie. Am fost informaţi de către conducerea ministerului despre faptul că în curînd vor fi repartizate şi acele teste din salivă, care pot fi folosite şi de personal fără pregătire sanitară, ceea ce este bine. Sperăm ca în continuare, în Neamţ să ţinem epidemia sub control“, a adăugat inspectorul general, care este convins despre faptul că dacă în continuare se respectă cu stricteţe măsurile de distanţare fizică, de purtare a măştilor, de aerisire a sălilor de clasă, de dezinfecatre pe mîini şi de dezinfectare a suprafeţelor, numărul de îmbolnăviri în şcoli va fi unul redus.

Citește știrea

Actualitate

Recomandări pentru cadourile de Mărţişor

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ comisarii de la Protecţia Consumatorilor vin cu sfaturi urile ■ cel mai important: cumpăraţi de la comercianţi autorizaţi ■

Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Neamţ vine cu sfaturi utile pentru toţi cei care fac cadouri la început de primăvară.

„Este recomandat ca achiziţionarea produselor să se facă numai de la operatori economici autorizaţi, fie că funcţionează în locaţii stabile (magazine, supermarket-uri), fie în locaţii amplasate temporar, în baza autoritaţiei emise de autoritatea locală“, anunţă instituţia.

Comercianţii au mai multe obligaţii legale între care afişarea denumirii firmei şi a orarului de funcţionare, a plachetei Telefonul Consumatorilor; informarea consumatorilor privind denumirea produsului, denumirea şi adresa producătorului, importatorului şi distribuitorului; principalele caracteristici ale produsului – natura materialelor din care sînt confecţionate, cantitatea, condiţii de întreţinere, păstrare, depozitare, riscuri previzibile – avertismente.

Marcarea informaţiilor trebuie să fie şi în română, să corespundă cu informaţiile din marcarea originală, să fie cu caractere lizibile şi indelibile. Produsele pentru care este obligatorie marcarea datei limită de consum, a datei durabilităţii minimale trebuie să se comercializeze în cadrul acestor termene. Este recomandat ca, după eliberarea bonului de vînzare, acesta să fie păstrat pentru eventuale reclamaţii.

În mod special, la achiziţionarea mărţişoarelor ce conţin bijuterii din metale şi pietre preţioase consumatorii trebuie să primească un Certificat de calitate în original, care va conţine trebuie detalii corecte, precise şi complete referitor la produsul cumpărat (titlul metalului, natura pietrelor etc), garanţia acordată şi modalitatea de asigurare a acesteia (service şi termen de remediere, politica de returnare a bunurilor, în cazul apariţiei unor defecte ulterioare).

Achiziţionarea bijuteriilor din metale şi pietre preţioase trebuie să se facă de la operatorii economici autorizaţi de ANPC să efectueze operaţiuni cu metale preţioase. La comercializarea florilor, trebuie să se ţină cont de existenţa unor informaţii obligatorii: denumirea produsului; principalele caracteristici tehnice şi calitative; compoziţia pentru alte materiale destinate întreţinerii florilor şi plantelor; existenţa în magazin a unor fotografii martor, pentru buchetele care se realizează la comandă.

Comercianţii trebuie să prezinte consumatorilor o fotografie martor, din care să rezulte componenţa şi aspectul buchetului, cu denumirile florilor autohtone şi exotice conţinute, cît şi denumirea ornamentului verde (feriga, asparagus, ficus pumila, hedera, gypsophila elegans, gypsophila paniculata,etc).

Citește știrea

Trending