Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Bãsescu si Tãriceanu au nimerit Rusia datoritã lui Stefan

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu realizat cu Petru Paleu, vicepresedintele Federatiei Române de Handbal

Reporter: Gheorghe Tadici, nãscut la Piatra Neamt, Hutupan si Lazer au pornit de aici, Tamas de la Roman, FibrexMania tot de la Piatra. Acum, cînd s-au rãcorit un pic spiritele dupã Campionatul Mondial din Rusia, de la Sankt Petersburg, sesizeazã cineva însemnãtatea acestor simboluri în handbalul românesc? Petru Paleu: Acestea sînt prea putin vehiculate în presa centralã. De exemplu, la Sighisoara, la meciul cu Franta, s-a fãcut un pariu între unii dacã Tadici e nãscut la Zalãu. Eu stiam, dar n-am vrut sã mã bag. Prea putinã lume stie cã Tadici este nãscut în Piatra Neamt, dar probabil cã asta nu are vreo importantã. Tadici e recunoscut ca ardelean pentru cã toatã activitatea lui se leagã de Zalãu. Rep.: Eu zic cã Petru Paleu înseamnã ceva în handbalul din România. Pietrenii nu prea te-au vãzut la televizor, în tot ceea ce a însemnat desfãsurarea de forte de la Sankt Petersburg. P.P.: La Sankt Petersburg au fost mai multe probleme. Una era faptul cã eu deja începusem acel meci (finala – n.a.) cu cîteva zile înainte, prin discutii cu domnul primar Stefan, sã vedem cum pot fi bãgate în seamã aceste fete de cãtre actuala conducere. Spre mîndria lui si spre mîndria noastrã s-a reusit un lucru extraordinar! Vã spun cã nici ziarele centrale n-au semnalat simpla prezentã a primarului Gheorghe Stefan lîngã conducerea tãrii, lîngã Guvern. Rep.: Fãrã Stefan iesea mobilizarea aceea de exceptie? P.P.: Nu! Nimeni nu a realizat cã aceastã actiune a fost dusã în spate de cãtre primarul Gheorghe Stefan. Eu am tinut legãtura cu dînsul, ne-am vãzut si la banchetul de sfîrsit de an al clubului de fotbal Ceahlãul. Vã spun cã ceea ce a realizat dînsul, faptul cã a reusit sã aducã la fata locului atît seful statului, cît si primul ministru si o parte din guvern, nu fãcea oricine în România. Apoi am înteles cã în avion s-a luat hotãrîrea ca handbalistele sã fie premiate indiferent de rezultat. Rep.: Federatia a fost deranjata de gestul tãu si de interventia primarului de Piatra Neamt? Esti totusi vicepresedintele Federatiei Române de Handbal. P.P.: Nu stiu dacã e un deranj sau nu, dar nu mai stiu ce sã înteleg din moment ce eu am fost ca simplu spectator în tribune, mi-am vãzut de treabã, am strigat… Rep.: Simplu spectator a fost si Nicusor Constantinescu, presedintele Consiliului Judetean Constanta, alt personaj bolnav dupã handbal. Stãtea si el aproape stingher cu galeria. P.P.: Si patronul de la „Intercontinental“, domnul Viorel Pãunescu, a fost simplu spectator. Deci, poate am avut eu pretentii foarte mari, dar nu cred lucrul acesta pentru cã eu n-am alergat dupã functia de vicepresedinte la Federatie. Am fost rugat sã candidez pentru ceea ce am realizat în handbalul românesc, pentru cã prin ceea ce am început la Piatra Neamt s-a pornit dupã aceea o miscare handbalisticã.

„Vin Sãrbãtorile si trebuie sã ne gîndim la ce este mai bun. Am, însã, un gust amar“ Rep.: De asta fãceam si legãtura cu Tadici… P.P.: Eu zic cã în ultimii patru-cinci ani de Piatra Neamt se leagã toatã miscarea handbalisticã si relansarea bãietilor. La fete erau rezultate, de ce sã ne ascundem dupã vorbe, dar cred cã n-ar fi trebuit sã deranjeze pe nimeni. Deci, eu mi-am fãcut datoria. Rep.: Dupã tratamentul mizerabil din Rusia, mai rãmîi în handbal? P.P.: Nu stiu. Deocamdatã vin Sãrbãtorile si trebuie sã ne gîndim la ce este mai bun. Am, însã, un gust amar. Rep: Ar merita handbalul sã mai rãmîi acolo? P.P.: Nici asta nu pot sã vã spun. Vom vedea ce se întîmplã si vorbim din februarie încolo. Rep.: Cristi Gatu ce-a zis? P.P.: N-a avut o reactie pînã acum deoarece el a fost foarte ocupat cu primirea presedintelui la Moscova, cu premierul, cu problema organizãrii viitorului Campionat Mondial din 2009, cu Mustafa (presedintele Federatiei Internationale de Handbal – n.a.). Dar puteau si altii sã se gîndeascã, doar sîntem o mînã de oameni: eu, domnul Gatu si Marinescu, secretarul general. Eu cred cã asta-i Federatia Românã de Handbal. Astept sã vãd cum va fi reactia dînsilor. Eu l-am anuntat si pe domnul profesor Otto Heel despre intentia de a mã da la o parte de la Centrul Olimpic Sighisoara. Probabil nu voi participa nici la actiunile lotului national de seniori din luna ianuarie, cu toate cã am fost rugat sã fiu alãturi de bãieti. Nu înseamnã orgoliu, nu înseamnã cã fac presiuni… Mã asteptam ca la Sankt Petersburg sã facã cineva un semn. Nu puteai sã mergi, chiar dacã esti vicepresedintele Federatiei, sã sari peste garduri, din moment ce eu nu aveam acreditare, deci nu puteam sta decît în tribunã. Trebuia sã fiu chemat mãcar la premiere de un oficial de al nostru, sau de un antrenor. Probabil cã ei au asteptat sã iau actiuni pe cont propriu, or nu cred cã se face asa. De aceea nici la sosirea la aeroport nu m-am înghesuit, dacã nu am fost invitat. Rep.: Sã trecem peste episodul Sankt Petersburg si sã ajungem la Corbeanca, la premierea fetelor. Acolo nu aveai nevoie de acreditare si tot nebãgat în seamã ai fost. P.P.: La Corbeanca au luat loc la masã… restul. Eu am stat si m-am întretinut cu domnul Þopescu, cu Vasile Arhire, cu Tavi Vintilã, cu ziaristi de la Pro Sport, de la Gazetã. N-a fost nimic suprinzãtor, adicã mã asteptam sã fie la cum a fost si în Rusia.

„Totul depinde de cum va fi ajutat primarul Gheorghe Stefan sã termine Sala“ Rep.: Dacã te retragi de la Centrul Olimpic, e loc de vreo altã ambitie? Revine Paleu si face o nouã echipã de glorie? P.P.: Local nu poate fi vorba de nimic atît timp cît nu e finalizatã Sala Sporturilor. Aici intervin multe discutii si totul depinde de cum va fi ajutat primarul Gheorghe Stefan sã termine Sala, pentru cã el singur nu poate obtine fondurile, trebuie bani multi. Dacã nu se intrã într-un anume regim de urgentã, nu poate fi inclusã în organizarea Campionatului Mondial din 2009, în cazul fericit în care vom fi desemnati sã-l organizãm noi, ca tarã. Repet, desi unii s-ar putea sã se supere: trebuie sprijinit primarul. Eu cred cã mai repede de doi ani de zile aceastã salã nu poate fi pusã la punct. Rep.: Spuneam cîndva cã intrãm în Uniunea Europeanã si nu e gata sala… Revin la chestiunea cu bãietii, cu nationala masculinã. Nici dacã te roagã Bibirig si toatã trupa sã fii acolo, alãturi de ei, nu te duci? P.P.: Deocamdatã nu cred cã este nevoie, atît timp cît n-am avut acces la o pozã de grup alãturi de fete. Cred cã deranjeazã si faptul cã sînt mai popular fatã de ele, discut altfel, am alt vocabular, mai apropiat de limbajul sportivilor. Nimic nu-mi dãduse însã de înteles cã totul va iesi cum a iesit. Rep.: Solutiile la cine sînt? P.P.: Probabil cã la presã. Rep.: Tot presa sã rezolve si aceastã crizã? P.P.: Cred cã da. Ba nu, sigur! Eu zic cã presa poate sã se intereseze dacã în FRH conteazã postul de vicepresedinte sau este numai asa, trecut sã fie. Rep.: Lãsînd la o parte un personaj celebru în handbalul mondial, care este Cristi Gatu, poate si încã vreo douã figuri istorice, trebuie sã admitem cã esti unul dintre oamenii cu cea mai bunã imagine din handbalul românesc. P.P.: Nu stiu, asta o spuneti dumneavoastrã, gazetarii. Delegatia a fost condusã acolo de domnul Marinescu, deci el era unul din cei care puteau repara lucrurile. Rep.: Domnul Marinescu face cumva politicã? P.P.: Nu stiu sã vã rãspund. Rep.: Am întrebat asta pentru cã Stefan înseamnã automat PNL si poate de aici a pornit deranjul. P.P.: Nu este asa. Rep.: Apropo de mici reparatii, dacã în loc de poza de grup îti trimite Luminita Hutupan o fotografie cu dedicatie, din Slovenia, se închide un pic din ranã? P.P: Da, jos pãlãria pentru fete! Rep.: Se putea mai mult? Ai fost acolo, se putea cîstiga sau nu? P.P.: Pãrerea mea e cã plînsul Luminitei Hutupan spune totul. O cunosc pe fata asta si stiu ce înseamnã, ea într-adevãr si-a dorit titlul mondial. Nu poti acuza restul fetelor. Eu cred cã dupã victoria asupra Ungariei a fost o eliberare a energiilor prin faptul cã am ajuns în finalã si era oricum suficient. La rusoaice acasã, nu puteai învinge. Ne trebuia o mare, mare sansã. Or sanse n-am avut pentru cã am avut 8 bare, iar la 8 bare nu înseamnã cã ai avut sansã. Probabil cã asa cum am început meciul si dacã nu ar fi fost bara Luminitei din poartã în poartã era altceva. Ati vãzut, au fost nouã minute în care scorul a fost 11-5, iar dupã aceea, pe restul jocului, am avut un gol peste rusoaice pînã la final! Cum, n-ati sesizat asta?… Rep.: Hai sã ajungem si noi la final cu un gînd pentru iubitorii handbalului si fanii lui Petru Paleu. P.P.: Le transmit sã aibã rãbdare si sã ajute copii acestia frumosi care cresc acum ca viitori handbalisti. Sînt copii foarte talentati, avem si profesori foarte buni pe care îmi e teamã sã îi enumãr din teama de a nu omite vreunul. Jos pãlãria pentru scoala neamteanã de handbal! As înclina cã n-ar fi exclus ca un centru olimpic sã fie în viitor la Piatra Neamt. Stiti ce ne lipseste? Sala de la Sighisoara.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Amplã descindere a mascatilor în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

• are loc o nouã editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnã Steaua sus rãsare • asearã a avut loc prima parte, iar disearã va fi a doua •

Centrul pentru Culturã si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rãsare, manifestare care se încadreazã în programul Tîrgului de Crãciun la Neamt. Ca în fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarã. Cetele de colindãtori, urãtori si mascati si-au întîmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, în acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, în care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strãzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitã, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmãrite evolutiile formatiilor Cununa Somesanã (Maieru, Bistrita Nãsãud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pîncesti, Sumãnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mãrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bãltãtesti, Gîrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicã de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradã a formatiilor, care se au strãbãtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Culturã – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlãu – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatã pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mãstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi, în a doua zi a festivalului, vor putea fi vãzuti Cãiutii de la Mihoreni (Cernãuti, Ucraina), Ansamblul Chiscãrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanã, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asãu (Bacãu), Ansamblul de Datini Capra de la Mãlini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdãnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnã din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tîrgu Neamt si Ansamblul Floricicã de la munte. Si astãzi va avea loc o paradã pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascã.

Cîte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu – Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs – opt – si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni – 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Citește știrea

Trending