„Bădia Costică, un om care s-a risipit generos în tot felul de proiecte“. Constantin Bârjoveanu, dincolo de veșnicie

■ a fost vernisată expoziția cu documente privind viața și activitatea artistului Constantin Bârjoveanu ■ cuprinde lucrări originale, copii după operele lui, fotografii și multe altele ■ au fost evocate o multitudine de întâmplări din viața artistului mort în condiții tragice, pe 18 martie 2000 ■

„Casa Hogaș” a găzduit vineri, 27 octombrie 2023, un eveniment de excepție – vernisarea expoziției permanente intitulată „In Memoriam. Constantin Bârjoveanu dincolo de veșnicie“, un veritabil regal cultural, care a adunat în sălile muzeului, devenite neîncăpătoare, o mulțime de prieteni și cunoștințe ale omului de cultură, decedat pe 18 martie 2000, în condiții tragice.

Gazda evenimentului, custodele Muzeului „Casa Hogaș“, Cornelia Jora, a mulțumit celor prezenți în număr atât de mare la un eveniment comemorativ, după 23 de ani de la trecerea în neființă a regretatului artist, amintind despre felul în care a luat naștere un asemenea generos proiect.

„Întâlnirea mea cu Irina Bârjoveanu Vladu a fost una oarecum inedită. În urmă cu doi ani, a intrat, timidă, o persoană drăguță, care mi-a cerut să-i permit să viziteze muzeul. Am însoțit-o în toate camerele și la sfârșit a avut o reacție neașteptată. M-a îmbrățișat și cu ochii în lacrimi mi-a spus că e copleșită de ceea ce vede. A revenit apoi cu familia și pritenii.

Anul acesta, prin vară, mi-a vorbit despre dorința sa de a realiza împreună acest proiect”, mărturisește Cornelia Jora, custodele „Casei Hogaș”. Și de această dată, ca ori de câte ori vine vorba despre modul în care a fost salvată clădirea „Casei Hogaș“, Cornelia Jora nu a uitat să povestească faptul că, în 2010, își pierduse speranța că cineva o va putea ajuta să refacă imobilul al cărui acoperiș era «ciur » și căruia îi cădeau plafoanele.

Primarul de atunci, Laurențiu Leoreanu, acum deputat, a găsit soluția pentru rezolvarea problemelor de construcție, clădirea fiind dată în folosință în 18 martie 2011. Tot în acest stabiliment unic în țară, de Ziua Muzeelor, a fost primită, ulterior, o delegație de evrei din Gedera (Israel) oraș înfrățit cu Romanul.

„Așa se face că am reușit să salvez clădirea și s-a transformat  în ceea ce este astăzi un muzeu școlar unic, care ascunde aceste «comori» , de la o etapă la alta îmbogățindu-se cu documente noi, referitoare la oameni noi, cum e în cazul de față Constantin Bârjoveanu, pe care îl descopăr din ceea ce fiecare din cei prezenți  are poveștile lui“, a adăugat Cornelia Jora.

La manifestare a participat și actualul primar al municipiului, Leonard Achiriloaei,  care și-a arătat sprijinul față de toate acțiunile culturale de anvergură desfășurate în acest muzeu. Expoziția cuprinde tablouri în original sau copiii după tablourile autorului, un portret al scriitorului Constantin Bârjoveanu, realizat de pictorul pietrean Gheorghe Pintilie, zeci de caricaturi care ilustrează „Cronica Pisălogului“, fotografii din activitatea scriitorului, fotografii alături de prieteni, etc.

„Bădia Costică și-a câștigat ceea ce eu consider a însemna «Dreptul la neuitare»”

Prot doctor Florin Țuscanu și-a justificat afirmația potrivit căreia omul Constantin Bârjoveanu a fost figura de intelectual complex, de o rară modestie, care și-a risipit „talanții” dați de Dumnezeu în cele mai variate domenii: poezie, proză, epigramă, literatură umoristică, zbor cu parapanta și deltaplanul, învățarea limbii esperanto, pictură bisericească, picturi murale didactice, etc.

„În 2000, prin martie, aveam să ne întâlnim pentru ultima dată la Biserica Sfântul Andrei din Carierul Munictoresc, la care lucra atunci. Câteva zile mai târziu aveam să aflu modul în care a murit. Cât despre ceea ce se întâmplă azi aici, e cazul să mulțumim primăriei, care sprijină acțiunile culturale de calitate.

Recent am fost sprijinit în tipărirea cărții mele, «Ținutul Romanului. Retrospective Culturale și Spirituale», apărură la Editura «Vasiliana». Este important să zidim lucruri temeinice și trainice ca acesta. Avem datoria de suflet să așezăm cărămidă cu cărămidă la temelia spiritaulității locale. Iată că Bădia Costică și-a câștigat ceea ce eu consider a însemna «Dreptul la neuitare»”, a subliniat protul Florin Țuscanu.

Despre o moarte tragică și un talent incotestabil

Reîntâlnirea cu „Pisălogul nostru drag“, cu spiritul lui vulcanic, cu talentul lui unanim recunoscut au calități subliniate de toți cei prezenți. Au trecut deja 3 ani de când Irina, fiica lui a reușit să ne convingă, pe noi, cei de la Monitorul, să fim alături de ea, în acest proiect de a ține vie memoria tatălui, un intelectual atât de iubit și după trecerea lui la cele veșnice.

Din păcate, anii au trecut și condițiile în care acesta a murit n-au fost clarificate. Se întorcea de la Secuieni, într-o zi fatidică de 18 martie. Mergea pe lângă bicicletă, când la Secuieni, pe E-85 a fost acroșat de o mașină și a murit pe loc. Au trecut anii și iată că memoria lui a rămas vie în amintirile multora dintre cei prezenți și la activitatea de la „Casa Hogaș“.

E importantă alăturarea acestei personalității complexe, a acestui om de cultură autentic cu alți oameni de vază romașcani, prezenți prin documente”, au căzut de acord cei prezenți. Redactorul „Monitorul” a reușit să-l convingă pe edilul șef despre necesitatea de digitalizare a Muzeului „Casa Hogaș”, cu mijloace ale Colegiului Roman Vodă, pentru vizitarea virtuală a acestuia de către romanvodiștii, risipiți pe tot globul, prin SUA, Canada, Australia, Africa, Orientul Mijlociu, Asia, etc.

„Uimitor ce planuri are Dumnezeu cu fiecare dintre noi!”

Educatoarea Angelica Tăbăcaru a subliniat și ea generozitatea artistului Bârjoveanu și gradul în care acesta a sprijinut comunitatea locală, implicându-se în tot felul de proiecte educaționale, bisericești, sportive, caritabile, etc. „Nu știm niciodată ce planuri are Dumnezeu cu noi, oamenii. E parcă de neînțeles cum o persoană profund credincioasă, care se întorcea de la pictarea unei biserici să moară în felul acesta.

Cert este că nu a existat unitate școlară, specialitate didactică, pe care Titi Bârjoveanu să nu le fi sprijinit cu planșe, cu desene, cu grafice. De la el au învățat atâția romașcani să vorbească esperanto, să zboare cu deltaplanul. Era prieten cu soțul meu, lucrând împreună la Umaro. La Muzeul de Artă și în colecții particulare se găsesac tablouri în care a pictat clădirile reprezentative ale Romanului”, a spus Angelica Tăbăcaru.

Dan Dimitriu, președintele Comunității Elene din Roman a reamintit de conflictele pe care pictorul le-a avut cu reprezentanții autorităților comuniste, în timpul demolării unor case monument istoric, între ele Casa Pruncu. Inginerul Liviu Chelariu, din Piatra Neamț, fost coleg cu artistul la Umaro, a povestit despre modul în care, împreună cu alți colegi, i-au construit primul deltaplan cu care Constantin Bârjoveanu a zburat mult timp. Acesta a vorbit despre activitatea Clubului Komet, de la Umaro, unde se practicau sporturi extreme.

„Tata a fost pentru mine prieten, confident și psiholog”

Cel mai emoționat moment a fost acela în care Irina Bârjoveanu a vorbit despre tatăl său, mulțumind „Monitorului” pentru sprijinul de a menține vie memoria talentatului său părinte. Majoritatea celor prezenți au primit două ziare, în format fizic, legate cu o panglică neagră, în care a fost publicat articolul „O viață în slujba valorilor morale – Interviu cu Tata”.

A depănat, apoi, o mulțime de amintiri despre tătăl său, unele cunoscute, altele nu, menite să sublinieze generozitatea marelui artist, care nu lua bani pentru lucrările sale, nici de la cadrele didactice, nici de la bisericile pictate. „Îmi amintesc că unul din foștii directori de la Umaro, Borzaș, avea o fată care-și susținea lucrarea de licență la Biologie.

A ilustrat-o tata cu toate formele anatomice ale corpului uman,în detaliu, lucru care a impresionat atunci comisia de examen”, a rememorat Irina Vladu Bârjoveanu. Apoi, timidă, a încercat să-i solicite primarului Achiriloaei o eventuală evaluare a valorii culturale și umane a tatălui și declararea sa ca Cetățean de Onoare al Romanului. Edilul, fără a face o promisiune fermă, a spus că se va analiza propunerea.

NOTA REDACȚIEI: Articol sponsorizat de deputatul Dan Laurențiu Leoreanu