Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Aviarã în galantare?

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sute de kilograme de carne de pasãre de la o fermã din Codlea, Brasov, au ajuns, zilele acestea, pe mesele romascanilor • alte 228 de kilograme de la societatea Avicod Brasov au fost sechestrate • 49 de unitãti care comercializeazã carne si sase ferme avicole au fost verificate într-o singurã zi • s-a interzis transportul animalelor vii dintr-o localitate în alta • în piete, tîrguri si oboare nu pot fi vîndute pãsãri din nici o specie •

Descoperirea într-un magazin din Roman a 228 de kilograme de carne de pui provenind de la o fermã din localitatea Codlea, Brasov, acolo unde a fost identificat un focar de gripã aviarã, i-a pus pe jar pe inspectorii sanitar-veterinari. Acestia au stabilit cã societatea comercialã romascanã, din zona Favorit, cumpãrase de la Avicod SA Brasov 435 de kilograme de carne de pui, din care, în cîteva zile, deja vînduse 207 kilograme. Cum în judetul Brasov, în urmã cu cîteva zile, a fost confirmatã prezenta gripei aviare la douã ferme de pãsãri, SC Drakom Silva si SC Patiprod SRL, iar în Focsani, judetul Vrancea, virusul H5N1 a fost descoperit la SC Zamfir SRL, cele douã judete au fost declarate zone de carantinã. În aceste conditii, la nivel national s-a luat decizia ca toate produsele din carne de pasãre, provenite din Brasov si Vrancea, sã fie sechestrate. În cazul în care este gãsitã, pe piatã, marfã de la cele trei firme mentionate, aceasta va fi confiscatã si distrusã imediat. În cazul altor firme de pe platforma Codlea sau din judetul Vrancea, produsele vor fi sechestrate, pînã cînd Comandamentul Antiepizootic Central Bucuresti va decide ce se va întîmpla cu acestea. Din fericire, în Neamt au fost gãsite produse doar de la o fermã „suspectã“ de aviarã din cauzã cã se aflã în judetul Brasov, pe platforma Codlea „La Roman, împreunã cu inspectorii de la Circumscriptia Sanitar-Veterinarã de Controlul Alimentelor, am controlat 23 de societãti, dintre care, la un singur magazin, am descoperit 228 kilograme de carne de pasãre provenitã de la Avicod SA Brasov – Codlea. Aceasta a fost ambalatã în 13 saci de polietilenã, sigilati, si a fost pusã sub sechestrul sanitar-veterinar, pînã la clarificarea situatiei. Probele biologice vor fi recoltate doar de la pãsãrile vii, ale societãtii amintite, si vor fi trimise la laboratorul de la Bucuresti. Acolo vor fi analizate si, în functie de rezultat, se va decide ce trebuie fãcut. Fie probele vor fi negative, nu existã virus, si atunci marfa sechestratã va fi reintrodusã în vînzare, fie este confirmatã gripa aviarã si, atunci, produsele vor fi distruse. Doar 228 de kilograme au mai fost recuperate, din cele 435 kilograme de produse din carne de pasãre pe care le-a achizitionat unitatea. Cei care stiu cã au cumpãrat din zona Favorit, trebuie sã fie atenti cum vor prepara aceastã carne“, a declarat medic veterinar Vasile Manea, inspector de zonã al Directiei Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DVSA) Neamt. Inspectorii sanitar-veterinari îi sfãtuiesc pe toti cei care stiu cã au achizitionat carne de pasãre provenitã de la Avicod SA sã fie atenti cum o vor prepara, întrucît virusul poate fi distrus doar la peste 100 de grade Celsius.

Alertã generalã La nivel de judet, toate oficialitãtile au intrat în alertã, imediat ce s-a declansat criza din judetul Brasov. Situatia criticã a obligat Comandamentul Antiepizootic Central sã ia toate mãsurile de rigoare pentru a rezolva aceastã problemã. Astfel, au fost trimise, în judetul Neamt, patru decizii care au fost puse în aplicare, de cãtre reprezentatii Directiei Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DVSA), în colaborare cu toate institutiile descentralizate ale statului în teritoriu. Concret, tot ce înseamnã magazine alimentare, depozite frigorifice si ferme aviare, vor fi „periate“ la sînge. „Am primit mai multe decizii, de la Bucuresti, în urma depistãrii unor focare de gripã aviarã în judetele limitrofe. Astfel, prin decizia 79, se interzice comercializarea pãsãrilor vii în piete, tîrguri si oboare. Decizia 80 ne obligã sã controlãm riguros mãsurile de biosecuritate, tehnologia de crestere si exploatare a pãsãrilor si comercializarea acestora din unitãtile Avicola, autorizate sanitar-veterinar, din judetul Neamt. Decizia 83 ne dã dreptul, în mod oficial, sã confiscãm carnea de pasãre venitã de la Brasov, de la SC Drakom SRL, SC Patiprod SRL si SC Zamfir SRL, din Focsani. Toatã marfa care existã în judetul Neamt si provine de la firmele mentionate va fi confiscatã, denaturatã, distrusã si va ajunge la Protan. Pentru noi nu existã unitãti cu importantã mai micã sau mai mare, în acest caz periem toate societãtile autorizate sanitar-vetrinar pentru comercializarea cãrnii si a produselor din carne de pasãre“, a declarat medic veterinar Sorin Ulea, directorul DVSA Neamt.

Controale peste controale Într-o singurã zi, inspectorii Directiei Sanitare Veterinare Neamt au verificat 49 de unitãti, de pe întreg teritoriul judetului, care comercializeazã carne de pasãre. Doctor Sorin Ulea, director executiv al DSV Neamt, a declarat cã, în judet, nici o unitate de acest fel nu s-a aprovizionat de la SC Drakom SRL, Patiprod SRL si Zamfir SNC Focsani, ferme la care au fost depistate focare de gripã aviarã. Tot în cursul zilei de luni, 15 mai, inspectorii DSV au verificat si sase ferme avicole, toate autorizate sanitar veterinar, si nu s-au descoperit nereguli. Pentru preîntîmpinarea oricãror probleme legate de aparitia focarelor de gripã aviarã, în momentul de fatã, în judet nu se mai admite comercializarea pãsãrilor vii, indiferent de specie, în piete, oboare si tîrguri. În baza unei decizii primite de la Ministerul Agriculturii, Apelor si Pãdurilor, de la Directia Sanitarã Veterinarã Neamt a fost trimisã o echipã, formatã dintr-un medic veterinar si doi asistenti veterinari, care sã îi ajute pe omologii lor din Brasov. O altã mãsurã, luatã în ideea prevenirii extinderii focarelor de gripã aviarã, a fost confiscarea si denaturarea, cu sprijinul societãtii Portan – care se ocupã de ecarisarea teritoriului – a produselor si cãrnii de pasãre provenite de la Drakom, Patiprod si Zamfir. Stefan Morosanu, proprietarul unei ferme avicole din Neamt, a declarat cã afacerea sa nu este afectatã în nici un fel de aparitia focarelor de gripã aviarã, în centrul tãrii. El considerã cã este normal sã aibã loc controale dure din partea DSV în ferma sa, pentru a exista siguranta cã totul este în regulã, si considerã cã, dacã la Brasov, atentia autoritãtilor era mai mare, nu se ajungea la aceastã situatie. Nouã medici veterinari zonali din judet au obligatia, de ieri si pînã astãzi la prînz, sã facã verificãri în circumscriptiile de care rãspund. Primãriilor din judet li s-a interzis sã mai emitã autorizatii sanitar-veterinare pentru transportul animalelor vii, dintr-o localitate în alta, cel putin pînã la sfîrsitul acestei luni. În scolile nemtene, cadrelor didactice le-a fost trasatã sarcina de a prezenta elevilor regulile de prevenire si combatere a îmbolnãvirii de gripã aviarã.

Peste 3.000 de pãsãri au murit la Codlea În Brasov s-a înregistrat, la sfîrsitul sãptãmînii trecute, primul caz de gripã aviarã din România, în cadrul unei ferme avicole de la care s-au livrat pãsãri în patru judete. În aceste conditii, mãsurile de prevenire a extinderii focarelor de gripã aviarã sînt mult mai greu de pus în practicã, întrucît sînt implicate foarte multe persoane, începînd cu lucrãtorii – cu sau fãrã carte de muncã – si terminînd cu ultimele persoane care au achizitionat pãsãri. Autoritãtile brasovene au dispus duminicã, 14 mai, închiderea unei ferme avicole din Codlea si a fost instituit sechestrul sanitar, dupã ce a fost identificat virusul H5 al gripei aviare. Virusul H5 a fost identificat la ferma Drakom Silva, de unde au fost cumpãrate pãsãrile pe care un comerciant din Fãgãras le-a vîndut, ulterior, mai multor localnici din satul fãgãrãsan Hurezu, unde a fost depistatã, vineri, gripa aviarã. Ferma Drakom Silva are aproximativ 118.000 de pãsãri, pînã în prezent murind aproape 3.000. Aparitia mai multor focare de gripã aviarã în tarã, în toamna trecutã, i-a pus pe jar si pe specialistii Directiei Sanitar-Veterinare Neamt. Ei au cheltuit circa un miliard de lei pentru dotarea cu echipamente speciale, truse medicale si material dezinfectant, pregãtiri pentru situatia în care ar fi apãrut asemenea cazuri. Din octombrie anul trecut, de la aparitia primul caz de gripã aviarã în tarã, si pînã la sfîrsitul lunii februarie 2006, la Directia Sanitar Veterinarã au fost examinate anatomo-patologic 330 de cadavre de pãsãri domestice si migratoare. Pãsãrile au fost aduse din mai multe zone ale judetului. Doctor Constantin Lipan, directorul adjunct al Directiei Sanitar-Veterinare Neamt, a declarat cã, în aceeasi perioadã, din octombrie 2005 si pînã la finele lui martie 2006, au fost fãcute 418 teste rapide din controale cloacale si traheale, 189 examene de laborator la seruri de gãinã si curcã, iar la Bucuresti, la Institutul de Diagnostic pentru Sãnãtatea Animalelor, au fost trimise sapte probe de organe de lebãdã, 44 de probe de seruri de la palmipede si 193 de tampoane cloacale si traheale. Specialistii DSV Neamt au la dispozitie 400 de litri de dezinfectant pe care ar urma sã-i foloseascã dacã s-ar înregistra cazuri de îmbolnãviri de gripã aviarã, în rîndul pãsãrilor.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Amplã descindere a mascatilor în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

• are loc o nouã editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnã Steaua sus rãsare • asearã a avut loc prima parte, iar disearã va fi a doua •

Centrul pentru Culturã si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rãsare, manifestare care se încadreazã în programul Tîrgului de Crãciun la Neamt. Ca în fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarã. Cetele de colindãtori, urãtori si mascati si-au întîmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, în acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, în care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strãzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitã, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmãrite evolutiile formatiilor Cununa Somesanã (Maieru, Bistrita Nãsãud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pîncesti, Sumãnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mãrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bãltãtesti, Gîrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicã de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradã a formatiilor, care se au strãbãtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Culturã – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlãu – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatã pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mãstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi, în a doua zi a festivalului, vor putea fi vãzuti Cãiutii de la Mihoreni (Cernãuti, Ucraina), Ansamblul Chiscãrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanã, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asãu (Bacãu), Ansamblul de Datini Capra de la Mãlini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdãnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnã din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tîrgu Neamt si Ansamblul Floricicã de la munte. Si astãzi va avea loc o paradã pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascã.

Cîte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu – Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs – opt – si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni – 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Citește știrea

Trending