Autorul triplului asasinat: declaraţii şocante în instanţă

■ „Am fost condus de un raţionament mai puţin lumesc“, a declarat în instanţă autorul unui triplu asasinat, el ucigîndu-şi soţia şi cei doi copii ■ s-a întîmplat la apelul acuzatului care a fost condamnat de instanţa de fond la detenţie pe viaţă şi daune de circa 200.000 de euro ■ a susţinut că avocatul a contestat sentinţa pe care el şi-o asumă şi şi-a cerut iertare pentru faptele lui ■

La Curtea de Apel Braşov a avut loc marţi, 9 aprilie 2019, primul termen în procesul lui Florin Buliga, din Braşov, este acuzat că şi-a ucis soţia şi cei doi copii. Instanţa de fond îl condamnase la închisoare pe viaţă şi plata unor daune către familia soţiei de circa 200.000 de euro. Sentinţa a fost atacată de inculpat la Curtea de Apel Braşov. La primul termen Buliga a susţinut că avocatul a promovat calea de atac, însă el a lăsat să se înţeleagă faptul că pedeapsa este justă. A mai spus că în săvîrşirea crimelor a „fost condus de un raţionament mai puţin lumesc“. „Aşa cum am zis şi la fond, simt acelaşi lucru şi acum. Nu am făcut aceste recurs pentru a reduce pedeapasa, domnul avocat a dorit să facă. Eu am declarat de la bun început că nu voi face recurs în situaţia mea. Aş vrea să spun că m-am gîndit mult dacă să vorbesc sau nu, dar e foarte greu. E ca şi cum ai încerca să îi arăţi unui orb culoarea unei lămîi. Evident că faptele necesită şi o pedeapsă, ce e cel mai important este ceea ce cred, că îmi cer iertare celor din jurul meu şi mă doare ca s-a creat această suferinţă între noi. Ce se întâmplă în ţară are legatură cumva. Cînd zic iertare, mă gîndesc la a o găsi în inima noastră, cu gîndul la părinţi. Am fost condus de un raţionament mai puţin lumesc“, a spus Buliga în faţa instanţei, conform observator.tv. Prima instanţă l-a obligat să continue în închisoare tratamentul impus de medici. Buliga a fost trimis în judecată pe 18 iulie 2018, pentru omorul din noaptea de 26/27 martie 2018. Pe parcursul urmăririi penale el fusese supus unei expertize psihiatrice. La final, Institutul de Medicină Legală din Bucureşti a comunicat că la momentul faptei Buliga avea reprezentarea faptelor, doar că discernămîntul era scăzut şi se impunea obligarea urmării unui tratament recomandat de medicul psihiatru. Discernămîntul scăzut înseamnă că inculpatul avea capacitatea critică de apreciere a faptelor, dar din cauza afecţiunilor, această capacitate era diminuată. La finele urmării penale, familia Monicăi, de loc din judeţul Neamţ, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 2 milioane de euro. Socrii lui Florin Buliga s-au ocupat de înmormîntarea la Totoieşti a fiicei şi celor doi nepoţi, de 18 şi 14 ani. Grozăvia a avut loc în noaptea de 26/27 martie 2018, cînd afaceristul şi-a ucis soţia şi cei doi copii. Cu cîteva ore înainte, Buliga fusese la serviciu, la firma pe care o deţinea împreună cu soţia, apoi în jurul prînzului a mers la Mănăstirea Şinca Veche, unde a stat cam 45 de minute, timp în care s-a rugat şi a asistat la o prezentare pe care una din maici o făcea turiştilor. A plecat apoi spre Braşov, iar pe drum a oprit şi a încercat să se sinucidă, dar nu şi-a provocat decît o rană superficială. Şi-a continuat mersul spre oraş, dintr-o piaţă cumpărînd o orhidee albă. A ajuns acasă în jurul orei 21.30 şi i-ar fi povestit soţiei că a încercat să se sinucidă, însă femeia nu l-a crezut şi i-a spus că nu se simte bine. A fost momentul în care ucigaşul i-a propus să-i facă un masaj pe masa specială care o aveau în casă. „A povestit în timpul audierilor că a aşteptat ca femeia să adoarmă pe masa de masaj şi apoi a înjunghiat-o de trei ori în piept cu acelaşi cuţit cu care a încercat să se sinucidă. A învelit-o apoi cu o pătură şi i-a aşezat pe piept orhideea albă. A mai povestit că s-a mai rugat un timp, după care şi-a sunat fiica, iar fata i-a spus ca vine imediat acasă. Odată ajunsă la domiciliu, fata i-a spus că este obosită şi că merge la culcare. A aşteptat pînă la ora 24.00, după care şi-a înjunghiat fiica de opt ori, apoi a mers în camera băiatului, pe care l-a înjunghiat de trei ori. A lăsat cuţitul pe patul băiatului“, declara procurorul de caz. Tot la anchetă, Florin Buliga a susţinut că a stat acasă pînă la ora 1, apoi a plecat la firmă unde a rămas pînă în zori. Şi-a sunat o verişoară de la Bucureşti şi i-a spus ce a făcut, dar n-a fost crezut. Apoi a sunat un prieten căruia i-a dat amănunte despre triplul asasinat. Nici acesta nu l-a crezut, însă i-ar fi spus să meargă la poliţie, lucru care s-a petrecut în jurul orei 13.

Jurnalul criminalului

La scurt timp după oribila faptă au apărut crîmpeie din jurnalul pe care-l ţinea Florin Buliga, „Un fel de testament“ în care vorbeşte de plecarea familiei la Dumnezeu, de lumi paralele şi moarte. „Ştefan, Monica şi Ioana au plecat la Dumnezeu. Să le fie sufletul uşor! Doamne ajută! Au plecat înaintea mea, aş fi dorit să plec eu, însă Dumnezeu nu m-a lăsat, cuţitul a intrat pînă la capăt, dar nu au murit fizic (…) Au plecat într-un loc mai bun decît unde ne aflam noi, pe Pămîntul subjugat şi noi sclavi pe el. Am înţeles că sîntem fiinţe de lumină, dar am ajuns în Babilon, nimeni nu se mai înţelege cu nimeni. Familiile sînt destrămate, fugiţi din ţară, ţara este săracită maximum, banii nu mai au valoare“, se arăta în notiţele făcute chiar în noaptea crimei. Buliga avea însă însemnări interesante cu ceva vreme înainte de triplul omor. Iată ce scria pe 8 martie 2018, conform adevărul.ro: „Un fel de testament. Mulţumesc lui Dumnezeu, Creatorul Nostru, mulţumesc oamenilor prin care el a lucrat pentru transformarea mea. Evenimentele din ultima perioadă m-au determinat să scriu aceste rînduri, care vor fi sau nu citite de vreunul dintre apropiaţii dragi mie. Am scris multe, dar mai ales despre bani şi despre truda de a dezvolta ce a devenit încet, încet, proiectul vieţii mele. Despre mine, mai puţin. De ce am intitulat în felul acesta scrierea mea? Testamentul se scrie atunci cînd trebuie să laşi lucrurile «pămînteşti» într-o oarecare ordine, atunci cînd vei pleca din această viaţă. Fiecare îşi alege momentul, sau poate nu, dar cînd omul simte că i-a venit vremea, dacă are puţină conştiinţă, se va gîndi ce lasă în urma lui material şi emoţional“, se arată în jurnalul ucigaşului. Obsesia cifrei 6 este principalul motiv al noţiţelor de pe 9 martie. „O bună parte din existenţa mea am petrecut-o sub imperiul unui gînd ascuns, că voi muri la vîrsta de maxim 38 de ani, vîrsta la care a murit şi mama mea cînd aveam 14 ani şi 6 luni. Cifra 6 a avut o semnificaţie aparte pentru mine. Data naşterii, numărul literelor din numele meu. Am corelat de multe ori cifra 6 cu întîmplări din viaţă. Linia vieţii din palmea mea stîngă a fost o enigmă pentru cei care au încercat să citească din ea. Acum, la 44 de ani, gîndesc că mi-a venit sorocul (38 plus 6). Toate acestea bineînţeles că sînt în mintea mea şi pot fi simple închipuiri. Poate că voi mai trăi 44 de ani, poate nici o zi, ce ştiu eu, nu ştiu nimic“, mai nota Buliga. „Nu te-am uitat, doar că am luat o mică pauză, pauză în care am avut iar de învăţat alte chestii legate de percepţie, de planuri (sic) etc. Testamentul zilnic poate fi doar un jurnal numai în cazul meu însă, pot să zic că a fost determinat de «reînvăţarea» mea care a început în 1 ianuarie 2017. A fost ziua în care nu am mai băut alcool, pînă în momentul de faţă. Este mult de povestit despre «EU» şi alcool, practic toată viaţa mi-a fost marcată de acest «prieten», într-un fel sau altul“, a mai scris pe 12 martie.

Despre nebunie

„Acum 7 zile, miercuri, am trecut printr-un episod care poate fi catalogat drept nebunie. Acum vreo două săptămîni, cînd am ajuns la Poliţie, a fost un alt episod mai de soi decît ultimul. Dacă ar fi să povestesc unui psihiatru acele momente cu siguranţă ar avea ce discuta cu mine (după părerea lui). Eu am o părere clară despre asta, acei ani au fost ani de nebunie, de lipsă de credinţă, de iubire… dar au fost ani în care totuşi mi-am dorit ceva, se pare că am avut îngerii mei păzitori care au avut grijă de mine. Le mulţumesc! Ultima întîmplare, fiind cu Monica, am aflat un adevăr zguduitor. Sau cel puţin aşa l-am perceput eu. Au fost acele momente de panică justificată a Monicăi. Atunci au fost momente în care mi s-au relevat cîteva lumi (neinteligibil) credeam că am să mor în scurt timp şi doream să îmi iau cumva rămas bun“, scria Buliga pe 13 martie. Mai avea şi alte însemnări, de pe 19 martie, un fel de plan de salvare a României: „Astăzi vom lansa Finetron, aparatul lui Tesla. Divinitatea şi acest aparat au făcut să am o altă viziune a rolului meu, a vieţii mele pe pămînt. Dumnezeu îmi dă credinţa că împreună cu alţi cîţiva oameni şi cu sprijinul Finetron, noi vom participa la salvarea României. Am simţit în ultimul an nivelul meu de conştiinţă, am simţit schimbarea, renaşterea, reîntruparea. Dacă trăieşti în dependenţă timp de 30 de ani, dependenţă care îţi răneşte şi închide sufletul, şi apoi îl descoperi pe Dumnezeu, care îţi luminează fiinţa, nu poţi fi decît recunoscător pentru fiecare clipă“.