AUR a dat start la „BLACK-FRIDAY”. Pentru anul 2024

Din câte știm, Black Friday este un eveniment de shopping, introdus în România pe uşa din dos în 2011, tot aşa cum au fost introduse Valentine`s Day sau Halloween-ul, fără nicio legătură cu tradiţia noastră. Black Friday este evenimentul în care se realizează cele mai mari reduceri de preţ din an de către comercianţi, pentru a vinde cumpărătorilor cât mai multe produse şi servicii.

Este evenimentul cel mai urmărit de către chilipirigii, şi vânătorii de ocazii. În acest an, Black Friday a fost programat a începe în România pe 10 noiembrie. Tot în noiembrie au fost date publicităţii două sondaje de opinie, care creditează PSD cu 28-30%, AUR cu 20-22% şi PNL cu 18-19%. Mulţi analişti decretează că în 2024, AUR va fi al doilea partid ca mărime în România.

Ba, alţi analişti, cu simpatii vădite pro-AUR, prorocesc de pe acum că acest partid va câştiga în 2024 alegerile europarlamentare, parlamentare şi prezidenţiale. În schimb, câştigul la locale se va limita doar la nişte consiglieri, pentru că AUR țintește doar potul cel mare. Deja George Simion, liderul AUR, a pornit să vândă blana ursului din pădure, pe reţelele de socializare, declarând că partidul nu va guverna decât singur, excluzând din start orice asociere.

Acum, în perspectiva alegerilor din 2024, AUR îşi etalează la vedere promoţiile ofertelor de mandate de senatori şi deputaţi, care sunt la mare căutare, atât printre jucătorii din teren ai unor partide aflate în cădere, cât şi printre spectatorii din tribune. Nu este nicio noutate, amintindu-ne că de fiecare dată, în perioada premergătoare a unor alegeri, în toate partidele, dar şi în afara lor, se declanşează o competiție furibundă printre toţi vânătorii de demnități, pentru a prinde un mandat.

Începând cu cel de consilier sau primar şi terminând cu cel de senator sau deputat. Între partidele existente se declanşează acel fenomen de migrare politică arhicunoscut, animat de magnetismul partidului decretat de sondaje drept câştigător. Pentru 2024, AUR a lansat o promoție de mandate de parlamentari, pentru care chilipirigii fac deja coadă la înscrieri în partid.

Ne amintim că în anul de graţie 2020, un astfel de posibil câştigător a fost decretat USR, care a primit de la Diaspora voturi la foc automat, iar de la Klaus Iohannis dreptul de a participa cu PNL la guvernare. Aceasta, după ce, în 2015, Klaus Iohannis îl numise premier pe Dacian Cioloș, un viitor mare userist, care a condus vestitul „Guvern Zero”, un guvern de neisprăviţi, de pe urma căruia, românii s-au ales cu reflexul „suflatului în iaurt”.

Urare biblică pentru AUR: „Creșteți și vă înmulţiţi!”

Semnalele ultimelor sondaje de opinie au declanşat în AUR, cum era de aşteptat, Black Friday-ul ofertelor politice, a provocat îmbulzeala de la ușa partidului, la care se întocmesc listele de aşteptare pentru candidații la funcţiile parlamentare. Unii s-au grăbit să se așeze din vreme la uşa de intrare, mizând pe reclama comercială „Primul venit, primul servit”.

AUR se află deja în trendul crescător al poruncii biblice adaptate: „Creşteţi şi vă înmulţiţi, dacă vreţi să stăpâniţi România”. Ni se amintește, ca argument, faptul că zilele acestea s-a intregistrat deja una din marile victorii ale AUR, acest partid racolând la pachet, numai într-o singură zi, şase somităţi, dintre care şi parlamentari de la alte partide. Dintre aceştia, destui foşti pesediști, care mai mult ca sigur că în PSD nu mai aveau vreo şansă.

Una din valoroasele achiziţii ale AUR este Ilan Laufer, fost ministru al Mediului de afaceri din Guvernul Tudose (PSD), în perioada 2017-2018. Este vorba despre acelaşi Laufer, pe care Ionel Arsene l-a adus ca trofeu în Neamţ, în 2017 și pe care l-a făcut membru PSD între două cafele. Interesul imediat al lui Arsene, ca vechi racolator prin alte judeţe, a fost să-l impună pe Ilan premierului Viorica Dăncilă, ca să facă parte din guvernul ei ca Ministru al Dezvoltării Regionale şi ca vicepremier totodată.

Acelaşi Laufer, pe care Klaus Iohannis a refuzat să-l nominalizeze pe aceste funcţii în Guvernul Dăncilă. Refuz considerat ca act de antisemitism de către Laufer şi ca act ofensator pentru interesele lui Arsene. Diaspora română este sfătuită, de către persoane de bine, să nu mai voteze USR-ul la urnele din Paris, Londra, New York sau de aiurea, deoarece pentru România, AUR va fi o nouă şansă.

Dinspre pădurea Băneasa a scăpat o păsărică care ne-a ciripit despre un nou plan pentru alegerile din 2024, când va trebui votat AUR. Astăzi, girueta din vârful plopului din pădurea Băneasa s-a răsucit, indicând direcţia vântului care bate în pânzele AUR. Se presupune că, în 2024, Iohannis va face ultima nominalizare de premier, din cariera sa, aceea a lui George Simion, care ne promite că va fi altceva decât un zero barat.

Aceasta, în cazul în care George Simion nu va nominaliza chiar el ca premier pe Sorin Lavric. O guvernare AUR ar putea fi de un mare succes, dacă avem în vedere „experiența“ politică acumulată și probată în galeriile de pe stadioane şi în aulele Parlamentului. Se va vedea dacă românii o vor înghiţi şi pe asta după experienţa cu USR, așa cum au dovedit deseori că în România se poate experimenta orice, la prima vedere.

Parlamentarii AUR experimentează în Parlament lucruri trăsnite

Ne aducem aminte cu duioșie de emisiunile realizate de Virgil Ianțu la televizor, sub titlul „Copiii spun lucruri trăsnite”. Dacă am coborî puţin ştacheta la nivelul parlamentarilor AUR, pentru a vedea ce pot spune aceştia la o astfel de emisiune, am rămâne cruciţi, de-a dreptul.

Dintr-o analiză oficială, realizată recent, se evidențiază faptul că timp de trei ani în Parlament, aleșii AUR nu au reuşit să „împingă“, până la promulgare, vreo lege mai de doamne ajută, producţie proprie. AUR a intrat în Parlament în 2020, cu un scor de 9,3%, însumând 43 de parlamentari, senatori şi deputaţi. În trei ani de activitate parlamentară, cei 43 de parlamentari au lansat 225 proiecte de legi, având ca obiect predilect modificarea unor legi existente.

Din aceste proiecte, doar un număr de 23 au devenit legi, fiind iniţiative acceptate ca oportune pentru modificarea unor articole din legile existente. De remarcat că aceste proiecte au fost iniţiate de parlamentarii altor partide, la care cei din AUR, în frunte cu George Simion, au fost doar coautori. Adică, au contribuit doar cu semnătura. Câte semnături, tot atâtea initiative.

Multe dintre proiectele de legi depuse de AUR au primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ, iar cele cu aviz favorabil, fie au fost respinse de Parlament, fie îşi fac veacul prin sertare, fiind considerate năstruşnice. Un astfel de proiect de lege, de exemplu, se referă la ordinea în care trebuie să se aşeze demnitarii, atunci când depun coroane de flori în cadrul unor ceremonii.

Alt proiect de lege vizează o problemă de „stringentă oportunitate”, aceea de a stabili ziua de 24 iunie ca „Ziua iei naţionale”. Alt lider AUR, Claudiu Târziu, a făcut-o lată, lansând un proiect de lege prin care Diaspora să poată trimite în Parlament, nici mai mulți, nici mai puțini, decât 83 deputați și 37 senatori. Aceasta, în condiţiile în care, tot AUR, a lansat un proiect de lege prin care Parlamentul să nu aibă în total mai mult de 300 de parlamentari.

Păstrând proporţia, AUR consideră că 40% dintre români au părăsit țara şi trăiesc pe afară. În rest, activitatea reală a AUR în Parlament s-a redus la scandaluri, pe care le-a externalizat dincolo de gardul instituţiei legislative. Unul din puținele merite parlamentare ale AUR a fost cel rezultat în noiembrie 2021, când acest partid a votat, alături de PSD, pentru a da jos Guvernul Câțu.

În anul de grație 2024, când vom ajunge în fața urnelor de vot, nu ne rămâne decât să reflectăm îndelung, pentru a dezluși cu ce se deosebește acesta de anul 2020, ce deosebește AUR de USR și cu ce se deosebește George Simion de Dan Barna. Probabil, ajungând la concluzia că măcar George Simion este mai simpatic, îl vom ierta de data aceasta, lăsându-l să mai acumulaze experiență. Pe banii lui.