Contactează-ne

Prima pagină

Au fost canonizați părinții Ilie Cleopa și Paisie Olaru de la Mănăstirea Sihăstria

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ alături de marii duhovnici de la lăcașul de cult din Munții Stânițoarei au trecut în rândul sfinților alți 14 clerici vestiți, între ei fiind și Arsenie Boca ■ ceremonialul religios de canonizare a avut loc la Catedrala Patriarhală ■

2025 a fost declarat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea, marcând o etapă importantă în istoria Bisericii Ortodoxe Române, în acest context, pe 4 februarie fiind canonizați 16 clerici.

Între ei și doi foști viețuitori ai Mănăstirii Sihăstria, Ilie Cleopa și Paisie Olaru. Slujba de la Catedrala Patriarhală din București a început la ora 07:00, când a fost procesiune cu sfintele moaște ale Sfântului Apostol Andrei și ale altor sfinți, iar între ora 09:00 și 12:00 a avut loc Sfânta Liturghie oficiată de patriarhul Daniel, alături de el fiind membrii Sfântului Sinod.

De la ora 12:00 a fost proclamarea oficială a canonizării celor 16 sfinți ai secolului XX, iar la ora 12:30 slujba de Te Deum pentru Centenarul Patriarhiei Române. În toate bisericile din țară, la aceeași oră, a fost oficiată o slujbă de mulțumire, iar clopotele at sunat timp de un minut.  Canonizările vor fi urmate de slujbe locale în eparhiile care au înaintat propunerile.

Iată cine sunt cei 16 clerici canonizați: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (sărbătorit pe 16 septembrie); Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie); Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie); Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie); Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu (22 iulie);

Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (2 decembrie); Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie); Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ (6 iulie); Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie); Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie);

Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie); Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie); Sfântul Cuvios Calistrat de la Timişeni şi Vasiova (10 mai); Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie); Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august); Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (8 august).

Părintele Cleopa s-a născut la Suliţa, judeţul Botoşani, la 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei. A urmat şcoala primară în sat, fiind apoi timp de 3 ani ucenicul lui Paisie Olaru, pustnic, pe atunci, la schitul Cazancea. La sfîrşitul anului 1929, la numai 17 ani, intră împreună cu un frate în obştea Schitului Sihăstria, Neamţ, după care a efectuat stagiul militar.

Pe 2 august 1937 este tuns în monahism şi primeşte numele. În 1945 este numit egumenul schitului, care, în 1947 este ridicat la rang de mănăstire, prilej cu care părintele primeşte treapta de arhimandrit. După 1948, urmărit de Securitate, se retrage şase luni în munţi, fiind apoi numit stareţ al mănăstirii. Fiind mereu în vizorul Securităţii, între 1952-1954 se retrage în Munţii Stanişoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc.

După doi ani este readus în aşezământ, din ordinul Patriarhului Justinian, dar în primăvara lui 1959 se retrage pentru a treia oară în codri, unde va sta vreme de peste cinci ani. Revine la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964 ca duhovnic al obştii şi povăţuieşte fără întrerupere atât călugări, cât şi mireni.

În acest timp, a scris câteva cărţi: „Despre credinţa ortodoxă“ „Predici la praznicele de peste an“ „Valoarea sufletului“, „Despre vise şi vedenii“, „Ne vorbeşte părintele Cleopa“, publicate în mai multe ediţii. Iar ce l-a ajutat să se aplece asupra condeiului au fost studiul continuu, anii de retragere în munţi, postul, rugăciunea şi pacea interioară a celui împăcat cu sine şi cu semenii.

Ieroschimonahul Paisie Olaru s-a născut la 20 iunie 1897 (decedat pe 18 octombrie 1990), în satul Stroiești, comuna Lunca – Botoșani, într-o familie cu cinci copii, fiind cel mai mic la părinți. Tatăl sau, Ioan, era pădurar, iar mama sa, Ecaterina, casnică. Din botez a primit numele de Petru.

În anul 1921 a intrat în viața monahală la Schitul Cozancea din apropiere, luând la călugărie numele de Paisie. A fost hirotonit diacon în 14 octombrie 1943 și preot în 4 aprilie 1947, a fost egumen al schitului timp de un an, între 1947-1948. În 1948 s-a retras la Mănăstirea Sihăstria Neamț, între anii 1949-1953 a viețuit la Mănăstirea Slatina-Suceava, având în grijă și schitul Rarău, iar din 1954 a revenit la Mănăstirea Sihăstria.

Aici a trebuit să ţină piept persecuţiei împotriva monahismului din anii 1959-1964. În toamna aceluiași an, se retrage la Mănăstirea Sihăstria, devenind duhovnic al întregii obști, până la sfârșitul vieții sale. Între anii 1972 – 1985 s-a nevoit ca sihastru la Schitul Sihla, iar în ultimii cinci ani a locuit în chilia sa de la Sihastria, până la sfârșitul vieții.

Arsenie Boca, născut pe 29 septembrie 1910 în localitatea Vața de Sus, județul Hunedoara, sub numele de Zian Boca, a fost preot, teolog, duhovnic și pictor bisericesc, cunoscut pentru harul său duhovnicesc și învățăturile profunde. A fost un lider spiritual deosebit, fiind stareț la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și mai târziu la Mănăstirea Prislop.

Aici a restaurat unde a restaurat biserica și a adus o renaștere spirituală a așezământului. În timpul regimului comunist, a fost arestat de mai multe ori și persecutat pentru influența sa asupra credincioșilor. A fost unul din martorii gulagului comunist, fiind închis la Jilava, București, Timișoara, Oradea, fiind dus și la Canal..După moartea sa (28 noiembrie 1989), mormântul de la Mănăstirea Prislop a devenit un loc de pelerinaj.

 

 

 

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending