Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Atentatele de la Amman, cele mai grave din Iordania

Știre publicată în urmă cu

în data de

Iordania a fost vizatã, miercuri searã, de cele mai grave atentate teroriste comise vreodatã pe teritoriul sãu, soldate cu 56 de morti si 93 de rãniti si revendicate de organizatia al-Qaida din Irak, care a dorit sã „pedepseascã“ astfel politica proamericanã a regelui Abdallah al II-lea. Miercuri searã, în jurul orei locale 21 (21, ora României), un kamikaze a detonat explozibilul pe care îl avea asupra sa în salonul de bal al hotelului de lux Radisson SAS, situat în vestul Ammanului. „Scaunele erau rãsturnate, mobilele erau fãcute bucãti, era sînge peste tot“, a relatat un martor ocular, aflat în stare de soc. Un alt atentat, produs la scurt timp dupã prima explozie, a vizat hotelul Hyatt, unde un kamikaze a detonat, în holul hotelului, centura cu explozibili pe care o avea asupra sa. Aproximativ în acelasi moment, un alt kamikaze arunca în aer o masinã-capcanã în apropierea hotelului Days Inn, situat într-un cartier din apropierea Ambasadei Statelor Unite. Imediat dupã atentate, masini ale politiei si ambulante au sosit în trombã, cu sirenele urlînd, pentru a evacua victimele. În numãr de 56, acestea sînt în majoritate cetãteni iordanieni, potrivit unui comunicat oficial, care precizeazã cã 11 dintre morti sînt cetãteni strãini. Este vorba despre un saudit, un palestinian, cinci irakieni, trei chinezi si un indonezian, precizeazã comunicatul, adãugînd cã identitatea a 30 dintre victime nu a fost încã stabilitã. Organizatia irakianã a retelei al-Qaida a revendicat triplul atentat sinucigas, într-un comunicat publicat, joi, pe Internet. Filiala irakianã a retelei teroriste sustine cã a atacat hotelurile din capitala Iordaniei pentru cã erau frecventate de turisti strãini, „inamici ai religiei islamice“. „Dupã ce au fost studiate si reperate obiectivele, au fost alese hotelurile, transformate de dictatorul iordanian într-o grãdinã pentru inamicii religiei noastre – evreii si cruciatii“, precizeazã comunicatul, referindu-se la suveranul hasemit, Abdallah al II-lea. Autoritãtile irakiene si-au declarat însã solidaritatea cu Iordania. Totusi, anumite nuante de nemultumire din partea Bagdadului sînt sesizabile. Purtãtorul de cuvînt al Guvernului irakian si-a exprimat speranta cã atentatele „vor provoca un soc binevenit în opinia publicã iordanianã, care era pînã mai ieri solidarã cu (…) partizanii lui Saddam Hussein“. „Este o loviturã durã pentru Iordania si cetãtenii sãi, dar aceastã loviturã poate trezi opinia publicã iordanianã la realitate în privinta a ceea ce se petrece în Irak. (…) Opinia publicã arabã nu stie ceea ce se petrece cu adevãrat în Irak si sperãm cã aceste atentate vor contribui (…) la o mai mare solidaritate fatã de noi“, a declarat purtãtorul de cuvînt al Guvernului irakian. De altfel, într-un interviu acordat sãptãmîna aceasta unui post de radio american ce emite în Orientul Mijlociu, si seful Pentagonului îsi exprima unele critici la adresa atitudinii Iordaniei fatã de Irak. Întrebat dacã Statele Unite sînt multumite de ajutorul acordat Irakului de tãri ca Iordania si Arabia Sauditã, secretarul american al Apãrãrii, Donald Rumsfeld, a reprosat acestor state o atitudine prea prudentã si o implicare redusã. „Cred cã ar fi putut face mai mult decît au fãcut si cã ar putea face mai mult decît fac, dar sînt de pãrere cã le vom vedea fãcînd mai mult în viitor“, a declarat Rumsfeld într-un interviu acordat pentru Radio Sawa. Regele Abdallah al II-lea al Iordaniei a condamnat cu fermitate atentatele teroriste din capitala tãrii sale, afirmînd cã „justitia va ajunge la criminali“ si cã tara sa este decisã sã „continue lupta împotriva terorismului, a grupãrilor teroriste si a tuturor celor care le sustin sau le justificã actiunile“. Regele afirmã cã „Iordania va rãmîne o tarã sigurã“ si cã aceste acte „nu reprezintã valorile poporului iordanian“. Consideratã multã vreme o oazã de stabilitate în regiune, Iordania se vede nevoitã în prezent sã lupte pentru acest deziderat, în conditiile în care se aflã în centrul unei zone de turbulente. Iordania se învecineazã cu Irakul – confruntat cu insurgenta, cu Siria – aflatã în vizorul Statelor Unite, cu Arabia Sauditã – victimã a atentatelor, cu Israelul si teritoriile palestiniene – unde tensiunile sînt permanente. „Nu avem vecinii cei mai de dorit“, repetã adesea regele Abdallah al II-lea. Dispozitivul de securitate din capitala iordanianã a fost suplimentat joi, la o zi dupã atentate. În fata hotelurilor vizate de atentate au fost amplasate bariere metalice, iar accesul în clãdiri a fost blocat de armatã. Ministerele, scolile si toate institutiile publice din Iordania sînt închise joi, decretatã zi de doliu national. Si ambasadele de la Amman, a cãror securitate a fost consolidatã, au rãmas închise, în timp ce dispozitivul de la Presedintia Consiliului a fost extins, în zonã fiind mobilizate forte speciale ale armatei. Iordania a decis sã închidã, pe o perioadã nedeterminatã, toate granitele terestre, inclusiv cea cu Irakul si punctul de trecere cãtre Cisiordania. Aeroporturile au rãmas deschise, functionînd însã în conditii de securitate sporitã. Autoritãtile au arestat joi mai multe persoane, bãnuite de implicare în triplul atentat, au anuntat surse oficiale din capitala Iordaniei. „Au fost arestati mai multi suspecti si au fost confiscate mai multe masini, în legãturã cu atacurile teroriste“, se aratã într-un comunicat al serviciilor de securitate, care nu precizeazã identitatea suspectilor. Serviciile dau asigurãri, pe de altã parte, cã „nu au primit informatii înaintea producerii atacurilor teroriste“ de miercuri. Reactiile internationale dupã atentatele de la Amman au fost numeroase si imediate. Presedintele american, George W. Bush, a condamnat „în termenii cei mai duri“ atacurile „barbare“ de la Amman si a oferit asistentã Iordaniei pentru „a-i aduce pe teroristi în fata justitiei“; la fel si premierul britanic, Tony Blair. Siria, Israelul, Autoritatea Palestinianã, Emiratele Arabe Unite, Franta, Elvetia, Turcia, Germania, Grecia, Spania, NATO si Uniunea Europeanã au condamnat la rîndul lor aceste atentate. Secretarul general al ONU, Kofi Annan, aflat în Arabia Sauditã, si-a anulat vizita programatã pentru joi în Iordania si a lansat un apel de urgentã în favoarea „unei actiuni colective împotriva terorismului“, potrivit purtãtorului sãu de cuvînt. Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite urma sã aibã o reuniune joi dimineatã pentru a discuta despre atacurile teroriste din capitala iordanianã, potrivit unor surse diplomatice. Reuniunea, care nu era prevãzutã în programul initial de lucru al Consiliului, va avea ca temã oficialã „amenintãrile la adresa pãcii si securitãtii internationale reprezentate de activitãtile teroriste“, au precizat sursele citate.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending