EXCLUSIVITATE Ministrul Economiei la Neamţ: „Aș fi ipocrit să spun că e ușor să fii antreprenor în România”

■ interviu realizat cu Irineu Darău, ministrul Economiei

Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a acordat un interviu în exclusivitate pentru Monitorul de Neamţ. În care a recunoscut că ar fi ipocrit dacă ar susţine că e uşor să fii antrepenor în România şi a vorbit şi despre cine e „administraţia” care se poate lua la trântă chiar şi cu un ministru.

Reporter: Domnule ministru, aţi afirmat, citez: „Ca ministru, atât cât va dura mandatul meu, un lucru îmi propun clar: să identific barierele din mediul de afaceri și să le elimin prin decizii operaționale și inițiative legislative”.

Aţi reuşit să identificaţi aceste bariere şi, dacă da, care sunt principalele?

Aţi apucat să faceţi ceva şi pentru eliminarea acestor bariere?

Irineu Dărău: Având în vedere timpul scurt de până acum, pot zice că am reușit să identific numeroase frâne în calea antreprenoriatului și să îmi fie tot mai clar cum trebuie să se organizeze și să acționeze Ministerul Economiei pentru a contribui la îmbunătățirea condițiilor pentru afaceri.

O parte este despre eliminarea barierelor, alta despre a asigura combustibil economiei prin acțiuni proactive. În orice caz, concluzia mea este că ascultarea nevoilor antreprenorilor e esențială și că ea trebuie structurată.

Mergând prin țară și ascultând sute de companii și de antreprenori, am înțeles și mai bine cât de mult îi afectează instabilitatea și imprevizibilitatea. Rezolvarea acetei probleme este mai degrabă pe plan politic. M-aș bucura ca protocoalele viitoarelor guvernări să includă și un pact fiscal, care să ofere – ideal multianual – previzibilitatea pe majoritatea taxelor și contribuțiilor.

„Esențial este și ca statul să se țină de cuvânt: dacă a promis fonduri, să le și acorde”

În această scurtă perioadă, am reușit să deblochez mai multe scheme de ajutor de stat. Injecțiile de capital în economie sunt importante și esențial este și ca statul să se țină de cuvânt: dacă a promis fonduri, să le și acorde.

Totuși, cred că trebuie evoluat înspre scheme de finanțare mai complexe și mai pragmatice – multianuale, pentru mai multe stadii de existență ale companiei, pentru ecosisteme și / sau pentru a asigura creditare sau garanții necesare.

Legat de identificarea birocrației inutile, a incoerențelor legislative și a barierelor concrete, consider că „dialogul” cu mediul antreprenorial și cu experții trebuie structurat. Voi iniția curând o platformă în care antreprenorii să ne poată comunica toate aceste concrete, iar noi să le clasificăm și să le prioritizăm, și cu ajutorul inteligenței artificiale.

În plus, sunt convins că avem nevoie de consilii strategice cu experți și cu reprezentanți ai mediului privat, alături de care să alegem politicile publice prioritare.

„Susțin dezvoltarea învățământului profesional dual în România”

Rep.: Aţi vorbit despre educaţie ca fiind prioritate zero, cu trimitere către resursa umană, care fie pleacă din ţară, fie e irosită. Ca ministru al economiei, d-voastră sau oricine ar deţine portofoliul, ar putea/ar fi putut face mai mult pentru această resursă? Pare mai mult o responsabilitate a ministrului Educaţiei.

I.D.: Susțin dezvoltarea învățământului profesional dual în România. Avem nevoie de o generalizare a lui în liceele tehnologice, așa cum de altfel și prevede legea învățământului preuniversitar. Pentru a atinge acest obiectiv, participarea mediului privat – inclusiv a IMM-urilor – este esențială și poate fi stimulată de către Ministerul Economiei, posibil și prin indicatori asociați ajutoarelor de stat acordate.

De asemenea, prin cooperare cu Ministerul Muncii, vor trebui găsite mecanisme eficiente prin care actuala forță de muncă să se adapteze noilor tehnologii și noilor tendințe din industrii – prin reconversie profesională, perfecționare continuă sau dobândire de competențe complet noi (upskilling).

În ceea ce privește industria de apărare și programul SAFE, Ministerul Economiei a inclus deja în cerințele de cooperare și criterii privind forța de muncă, fie prin obiective legate de calificarea angajaților, fie de învățământul dual. Astfel de indicatori și astfel de obiective ar trebui să facă parte tot mai des din programele finanțate cu fonduri naționale și / sau europene.

„Dincolo de nivelul taxelor, imprevizibilitatea afectează și mai mult planurile de afaceri”

Rep: Ca antrepenor, un răspuns sincer la întrebarea: aţi putea face performanţă/profit în condiţiile fiscale existente? Şi, dacă da, care ar fi reţeta de succes? Sau, altfel formulat, v-aţi deschide o firmă în România sau aţi veni ca investitor, dat fiind regimul fiscalităţii? Sau aţi prefera o altă ţară, poate una vecină cum ar fi Bulgaria?

I.D.: Aș fi ipocrit să spun că e ușor să fii antreprenor în România. Însă cred că, dincolo de nivelul taxelor, imprevizibilitatea afectează și mai mult planurile de afaceri. Totuși, fiscalitatea nu este singurul factor care trebuie luat în calcul. Spun foarte sincer că România mi se pare o destinație excelentă pentru investiții, fiindcă avem condiții favorabile din multe puncte de vedere și – la o scară mare a timpului – suntem și vom fi în plină dezvoltare.

E firesc ca, atunci când dezechilibrele bugetare, instabilitatea politică și crizele internaționaale se suprapun, să existe mai multă reticență de a investi.

Însă vă pot garanta că pe termen lung este o afacere foarte bună să investești în România și mulți văd și aleg acest potențial. Într-adevăr, pentru IMM-uri și pentru antreprenorii mici se resimt mult mai mult efectele fluctuațiilor economice.

„Ştim cu toții că încercările de reforme profunde sunt întâmpinate de contraforțe la fel de… subterane”

Rep.: Aţi mai afirmat că un ministru se luptă zi de zi cu administraţia. Mulţi ar fi tentaţi să spună că un ministru… conduce administraţia. Nu e aşa? Cine e „administraţia” care poate opune rezistenţă unui ministru? Şi din această luptă, aţi „revenit pe scut sau sub scut”?

I.D.: În general, încerc să fiu cât mai realist și cât mai puțin populist. Nu există rețete-minune și salvatori providențiali. Concret, la Ministerul Economiei au fost 16 miniștri în 10 ani. Cine mai conduce un astfel de minister? Se ajunge la un fel de inerție care nu ajută performanța. În plus, știm cu toții că încercările de reforme profunde sunt întâmpinate de contraforțe la fel de… subterane.

Un ministru are nevoie de timp pentru a-și putea pune cu adevărat amprenta asupra priorităților unui minister, asupra bugetului și execuției bugetare, asupra fluxurilor de lucru și resurselor umane. E foarte greu să generezi un salt major și aproape ireversibil fără a avea minimum 1-2 ani la dispoziție.

În primele 5 luni de ministeriat, consider că am reușit să cresc viteza și capacitatea administrativă a ministerului, fiind orientat pe tratarea urgențelor și livrarea rezultatelor cu termene limită dure.

În a doua jumătate a anului, urmăresc și mai multe schimbări structurale, care să așeze ministerul pe un mod de lucru fundamental diferit și mult mai similar celui din mediul privat.

„Nu putem ignora condițiile economice globale”

Rep.: De vreo câţiva ani se tot vorbeşte în România de criză economică. De la pandemie încoace, trecând prin războiul din Ucraina şi ajungând la cel din Orientul Mijlociu… Cât de „reală” este această criză şi cum am putea totuşi să ieşim din „zodia” crizei economice? Câteva măsuri, decizii, ce ar trebui luate?

I.D.: Ceea ce descrieți este o realitate valabilă în aproape toată Europa și în lume, nu doar în România. Nu putem ignora condițiile economice globale. Și nu cred că este o perioadă în care ne ajută să avem așteptări maximale. În mod pragmatic, trebuie să identificăm câțiva acceleratori economici care ar descătușa potențial în țara noastră.

Consider că transformarea digitală este unul dintre ei și că trebuie să prioritizăm un astfel de salt curajos. Dar la modul serios și structural, cu metode diferite față de ultimii 20 de ani.

De asemenea, cred că avem nevoie de o îmbunătățire radicală în diplomația economică. Fiindcă putem atrage investitori și bani în economia românească. Dacă știm cum să îi atragem mai bine. În rest, orice măsură de reducere a birocrației înseamnă o barieră în minus în calea antreprenoriatului și a circulației banilor.