Contactează-ne

Politica

Apărarea valorilor în fața propagandei și josniciei publice

Știre publicată în urmă cu

în data de

Articolul lui Octavian Știreanu, Josnicia, casă bună cu prostia”, publicat în Cotidianul.ro pe 18 ianuarie 2025, este un manifest al indignării și al pledoariei pentru apărarea valorilor culturale și academice ale României. Autorul își structurează textul într-o serie de observații punctuale, pornind de la acuzațiile formulate de Kelemen Hunor și ajungând la o analiză profundă a degradării discursului public și a influenței toxice a propagandei.

Acuzațiile împotriva lui Mircea Malița

Octavian Știreanu critică ferm asocierea dintre academicianul Mircea Malița și rețeaua de spionaj condusă de Mihai Caraman, sugerată de Kelemen Hunor. În declarațiile acestuia, Mircea Malița este implicat indirect într-un context care îl vizează pe Călin Georgescu. Hunor afirmă că Georgescu ar fi făcut parte din rețeaua Caraman și că mentorul său, Mircea Malița, poate fi „descris” prin această legătură.

Aceste afirmații sunt catalogate de autor drept o „josnicie” fără precedent, o încercare de a terfeli reputația unuia dintre cei mai străluciți intelectuali ai României contemporane. Mircea Malița, subliniază Știreanu, trebuie descris prin realizările sale impresionante în domenii interdisciplinare precum matematica, diplomația și educația, nu prin insinuări nefondate.

Contribuțiile lui Mircea Malița

În apărarea acestuia, Știreanu prezintă o amplă listă a realizărilor lui Mircea Malița, arătând cum acesta a fost o personalitate marcantă, ale cărei contribuții au modelat știința și educația românească. Printre acestea, se remarcă: lucrarea de doctorat inovatoare despre „Modele matematice pentru negocieri”, o premieră la vremea respectivă; rolul său ca profesor la Facultatea de Matematică a Universității din București, unde a susținut cursuri precum „Modele matematice în științele sociale” și „Logică și inteligență artificială”. De asemenea, contribuțiile sale diplomatice și academice care au influențat instituții de prestigiu.

Știreanu sugerează că realizările lui Malița vorbesc de la sine și că orice încercare de a-i asocia numele cu rețeaua Caraman este „cusută cu ață putredă”.

Adevăruri ignorate și propagandă

Autorul nu doar demontează acuzațiile, ci atrage atenția asupra unei tendințe mai largi: aceea de a amesteca valorile autentice ale țării în „mocirla securistoidă” care inundă discursul public. El remarcă absurdul afirmației conform căreia Călin Georgescu, care avea doar șase ani în momentul expulzării lui Mihai Caraman din Franța, ar putea fi legat de această rețea de spionaj.

Această insinuare, amplificată de media, este văzută ca un simptom al degradării discursului public, în care „spirala normală” – oamenii deștepți înconjurându-se de oameni mai deștepți – este înlocuită de „prostocrația” care se perpetuează.

Amintiri personale și repere culturale

Pentru a sublinia importanța valorilor autentice, Știreanu face o incursiune în trecutul său academic, povestind cum a fost influențat de figuri precum: Acad. Grigore Moisil, care l-a inspirat încă din liceu, Acad. Octav Onicescu, care i-a oferit perspective unice asupra relației dintre matematică și filozofie, Mihai Botez, disident și fost ambasador, care i-a demonstrat ce înseamnă o minte sclipitoare și o personalitate cu adevărat independentă., Acad. Solomon Marcus, cu care a colaborat în redactarea unor articole ce au făcut matematica mai accesibilă publicului larg.

Aceste personalități, împreună cu Mircea Malița, sunt văzute ca parte a unui filon intelectual unic, care a ridicat știința și cultura românească la un nivel universal.

Neo-bolșevismul

Știreanu încheie printr-o critică vehementă la adresa contextului politic și social actual, pe care îl compară cu un „bolșevism renăscut”. Mass-media, susține el, a devenit o mașinărie de propagandă care înlocuiește dezbaterea rațională cu procese publice de denigrare. În acest context, democrația este sacrificată pe altarul intereselor de moment, iar valorile autentice sunt atacate sub pretextul unei „dictaturi democratice”.

Textul reușește să transforme simpla apărare a unui om de știință într-un manifest pentru responsabilitatea socială, educație și respect pentru valorile naționale. Într-un mediu polarizat și dominat de propagandă, Știreanu face apel la o atitudine fermă în fața denigrării și a deformării realității.

Articolul său nu este doar un răspuns la o acuzație punctuală, ci și un semnal de alarmă pentru societatea românească, care riscă să-și piardă reperele în mijlocul zgomotului propagandistic.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. E. Vasilescu

    19 ianuarie 2025 at 9:16 AM

    Din galeria personalitatilor, selectiv enumerate, lipsesc cel putin doua: Petre Roman si, ultimul pe lista, Ion Iliescu.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending