Apa Kober

• alimentarea cu apã a douã vile care apartin firmei Kober se face dintr-un izvor aflat în Parcul National Ceahlãu • într-un rãspuns de la Ministerul Mediului la o solicitare a firmei Kober se aratã; „pînã la aprobarea planului de management pentru fiecare parc national sau parc natural (…) în zonele de conservare specialã se intezic orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale“ • cum-necum alimentarea cu apã s-a realizat •

Parcul National Ceahlãu, zonã specialã de conservare, a devenit faimos în lumea scandalurilor de presã odatã cu constructia efectuatã de Mitropolia Moldovei si Bucovinei pe înãltimile muntelui. S-a vorbit atunci mult de autorizatia de constructie, de modul în care a fost ea obtinutã, de sistarea lucrãrilor, de presiuni mai mult sau mai putin ortodoxe asupra celor de la Mediu pentru necesarul acord de mediu. În aceste zile Parcul National Ceahlãu este din nou în vizorul unei comisii de control. Din aceastã cauzã ne-am gîndit cã un mic studiu de caz despre cum se poate obtine o autorizatie de constructie într-o asemenea locatie fãrã ca, aparent, legea sã fie încãlcatã, este mai mult decît necesar. Firma Kober a construit perfect legal douã case de vacantã în Durãu. Orice casã are nevoie de alimentare cu apã si de aici au început problemele ce tin de mediu. S-a dorit ca apa sã fie captatã din izvorul Durãuas, situat, evident, în zona protejatã a Parcului National.

Avizul BA, avizul DA Ca orice firmã care se respectã, Kober SRL cere Ministerului Agriculturii, Pãdurilor si Apelor aviz pentru alimentarea cu apã. Ministerul cere un punct de vedere Agentiei din Piatra Neamt, personal domnului director de atunci, Nicolae Rizescu. Rãspunsul Agentiei este clar: „Referitor la adresa dvs. (…) vã comunicãm cã solicitarea SC Köber SRL privind alimentarea cu apã a unor locuinte de vacantã prin captarea izvorului Durãuas a fost analizatã de comisia tehnicã în data de 9 decembrie 2003, stabilindu-se întrerupere procedurii de emitere a acordului de mediu pînã la aprobarea Planului de Management al Parcului National Ceahlãu“. Semneazã inginer Rizescu Nicolae si biolog Bursuc Corneliu. Adresa este din 9 februarie 2004 si a doua zi pleacã din Ministerul Mediului cãtre Kober rãspunsul la solicitare. Acest rãspuns, practic, interzice lucrarea solicitatã de firma nemteanã: „Pînã la aprobarea planului de management pentru fiecare parc national sau parc natural (…) în zonele de conservare specialã se intezic orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum si orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protectie si/ sau de conservare. Vã informãm cã în prezent administratia Parcului National Ceahlãul este în curs de constituire din punct de vedere oficial, în subordinea Consiliului Judetean. De asemenea, planul de management al Parcului National Ceahlãu este în stadiu avansat de realizare. Prin urmare, în momentul de fatã, legislatia nu permite executarea unor activitãti sau lucrãri în zonã cu exceptia celor prevãzute în art. 3 (2) din Ordinul 552/2003“. Semneazã Adriana Baz – director.

O strategie valabilã pînã în golul alpin: sã privim în sus Lucrurile par a fi clare, Köber nu poate construi pînã nu existã planul de management al Parcului. Cum sã iesi dintr-o asemenea dilemã? Privesti în sus! Adicã poti sã iei exemplu de la cãlugãrii care au obtinut autorizatie de constructie pe Ceahlãu, în zona apropiatã golului alpin. În data de 19.10.2004, cum-necum, apare o fisã tehnicã sub antetul Agentiei de Protectie a Mediului Piatra Neamt pentru alimentare cu apã – locuinte de vacantã. Semneazã, printre altii, inginerul Rizescu, care nu era de acord cu constructia cu cîteva luni înainte si actualul director al agentiei, inginerul Gal Pal Stefan. Fisa spunea cã „proiectul de investitii propus este în etapele de analizã din cadrul procedurii de emitere a acordului de mediu“. Adicã nu este un acord de mediu. Lipsea si o stampilã absolut necesarã. A doua zi, rapid, are loc o sedintã a Comisiei pentru Acord Unic la Consiliul Judetean. Întîmplãtor sau nu, printre acordurile emise apare si cel de la Kober pentru captarea cu apã. De la acest aviz pînã la obtinerea autorizatiei de constructie a fost doar un mic pas, obtinut usor de firma Kober, din moment ce avea acceptul tuturor institutiilor obligate de lege sã vegheze atunci cînd se dã un acord unic. L-am întrebat pe domnul Gal Pal Stefan dacã acordul unic a fost semnat de cineva de la „Mediu“. Dînsul ne-a rãspuns cã da si cã, de fapt, acel, acord este doar un proces verbal în care esti de acord cu o investitie. Despre lucrarea propriu-zisã de captare dînsul ne-a spus cã e posibil sã se fi fãcut, dar nu stie precis. Ne-am adresat Gãrzii de Mediu. Domnul Pavel Constantin, comisar sef, amabil, ne-a declarat cã cei doi comisari de obiectiv, „doamna Miclãus si domnul Puiu“ au constatat cã totul este legal si cã firma Kober a fãcut o lucrare bine executatã, nu ai ce-i reprosa, si cã au autorizatie de constructie.

Cuvinte care rimeazã: bal, spital, legal Îl întelegem pe domnul Pavel. În definitiv, dînsul este legat de mîini si de picioare atunci cînd o firmã îi prezintã o autorizatie legalã, emisã de autoritatea competentã. L-am întrebat din nou pe domnul Gal Pal Stefan dacã lucrarea executatã deja este una legalã din punctul de vedere al institutiei pe care o conduce. Rãspunsul este mai limpede decît apa izvorului Durãuas captatã de Köber cu autorizatie de constructie legalã: „Este posibil sã se fi dus cu o fisã tehnicã de la noi. Dacã s-a fãcut lucrarea, din punctul de vedere al Protectiei Mediului, este în afara legii pentru cã nu s-a emis acordul de mediu“. Din acest hãtis de adrese si declaratii nu putem decît sã retinem esentialul: Agentia Mediului Neamt, prin oamenii ei cei mai autorizati, a semnat o fisã tehnicã pentru Kober. Fisa nu era suficientã pentru obtinerea autorizatiei de constructie. A doua zi, Agentia, tot printr-un om autorizat, semneazã acordul unic. Dupã aceea, apare autorizatia. Acum, Agentia spune cã lucrarea nu e în ordine, din punctul lor de vedere. Din punctul de vedere al SC Kober SRL aceastã bramburealã, interesatã sau nu, a fost beneficã. Pentru cei care s-au jucat de-a fisele si acordurile la mediu care-o fi fost beneficiul?!

P.S.: În atentia celor care efectuezã controlul în Parc: oare nu cumva aceeasi „procedurã“ legalã a fost aplicatã si în cazul autorizatiei emise cãtre Mitropolia Moldovei si Bucovinei?