Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Apã cãratã cu tractorul

Știre publicată în urmă cu

în data de

• 91 de oameni din Vlãdnicele primesc apã adusã cu tractorul de la Roman • animalele sînt adãpate cu apã din cisterne • din 25 de fîntîni din localitate, nici una nu mai are apã • „trebuie sã ne pregãtim pentru ce-i mai rãu“, spune directorul Directiei Agricole, Liviu Bumbu, referindu-se la situatia agriculturii din judet • conform meteorologilor, seceta va persista cu precãdere în sudul tãrii si va atinge punctul maxim în lunile iulie si august •

Seceta începe sã se resimtã cu putere în judetul Neamt. Satul Vlãdicele, din comuna Sagna, a rãmas fãrã strop de apã. Ca sã se asigure necesarul de apã potabilã pentru oameni si adãpatul animalelor, Inspectoratul pentru Situatii de Urgentã si Primãria Stãnita au pus la punct un plan de distribuire a lichidului vital. Primul transport pentru animale s-a fãcut luni, 14 mai, cînd s-a mers în zonã cu douã cisterne. Oamenii, ca sã aibã cu ce sã-si ostoiascã setea si pentru prepararea hranei, folosesc apã adusã cu remorca, de la Roman. „Fiecare om duce la tractor recipiente – bidoane din plastic – în care le este adusã apa de la Roman“, a declarat prefectul Toader Mocanu. „De pe 2 aprilie, am tras semnal de alarmã si am emis o hotãrîre în Comandamentul pentru Situatii de Urgentã, în baza cãreia primarii aveau sã se mobilizeze si sã dispunã curãtarea si adîncirea fîntînilor. La Stãnita se înregistreazã primul caz din judet în care hotãrîrea nu s-a respectat si oamenii au rãmas fãrã apã. În anul 2000, în satul Vlãdnicele s-a realizat o retea de furnizare a apei, prin captarea unui put. Se pare cã, atunci cînd s-a realizat putul, sãpãtorii s-au oprit la primul nivel al pînzei freatice si apa a curs cît a curs, dupã care s-a terminat. Putul este sec în momentul de fatã. Pentru cã oamenii au luat apã de la retea, nu s-au preocupat de întretinerea fîntînilor, nici mãcar pentru situatii de urgentã“, a mai spus prefectul.

Arsi de sete

Satul Vlãdnicele nu este o localitate mare. El reuneste 34 de gospodãrii, cu 91 de persoane, dintre care zece copii. Exceptînd cele cîteva familii care au minori în întretinere, mai toti ceilalti locuitori sînt vîrstnici, de 70-75 de ani. La recensãmîntul animalelor, a reiesit cã gospodarii cresc în propriile curti 245 de animale „Pentru animale, cisternele fac cinci – sase curse pe zi, ca sã se asigure necesarul de apã. Pentru oameni, Primãria Stãnita a pus la dispozitie un tractor cu remorcã si se carã apa de la Roman. La nivelul judetului Neamt, s-a reactualizat situatia fîntînilor secate, ori cu nivel scãzut. Prima hotãrîre emisã de prefect în cadrul Comandamentului Judetean pentru Situatii de Urgentã atrãgea atentia primarilor tocmai pentru întretinerea fînîtnilor. Doar cã ei nu s-au interesat de acest aspect, mizînd pe faptul cã au mai cãzut niste ploi, care însã n-au rezolvat problema deficitului de apã din sol. Noi putem asigura transportul apei cu cisternele, dar cineva trebuie sã plãteascã pentru asta. Sã vedem cine va suporta cheltuielile. Cred cã mai la îndemînã le-ar fi primarilor sã achizitioneze niste cisterne din fibrã de sticlã, decît sã plãteascã transportul“, a declarat colonelul Ioan Niticã, seful Inspectoratului pentru Situatii de Urgentã Petrodava. Inginerul Emil Bostan, directorul Sistemului de Gospodãrire a Apelor Neamt, a precizat cã în judet sînt destul de multe fîntîni secate, doar cã nu sînt grupate asa cum s-a întîmplat la Vlãdnicele. „În estul judetul sînt cele mai multe fîntîni secate, ori cu nivelul apei scãzut. Avem probleme, de exemplu, si la Borca, unde multe fîntîni au secat, dar acestea sînt pe tot teritoriul comunei, nu laolaltã. Din 41.528 de fîntîni cîte existã în Neamt, 1.044 au secat, iar 10.297 de fîntîni au nivel apei scãzut“, a declarat directorul Sistemului de Gospodãrire a Apelor Neamt, Emil Bostan. Sãptãmîna viitoare, reprezentantii Inspectoratului pentru Situatii de Urgentã vor efectua un control în toate comunele, pentru a vedea cum au respectat primarii hotãrîrea emisã de prefect referitoare la curãtare fîntînilor. Se pare cã, în judetul Neamt, numãrul fîntînarilor este în continuã scãdere, astfel de specialisti gãsindu-se mai usor în judetele Iasi si Vaslui. Pentru a se vedea la fata locului ce se petrece la Vlãdnicele, luni dupã-amiazã a ajuns si secretarul de stat din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Victor Paul Dobre, care era în trecere spre Iasi. El a discutat cu prefectul si se intentioneazã realizarea unui proiect de hotãrîre de guvern în baza cãreia sã se aloce fonduri cu care sã se punã la punct reteaua de alimentare cu apã, care acum a devenit inutilã. „Este regretabil cã autoritãtile locale apeleazã la autoritãtile judetene de fiecare datã cînd au o problemã. Primarul de la Stãnita nu stie nici acum cã eu nu dau bani. A trimis adresã la Prefecturã prin care solicitã alocarea sumei de un miliard de lei. Nu-i posibil asa ceva“, a mai spus prefectul. Ieri la prînz, Laurentiu Babi Todireanu, primarul de Stãnita, si viceprimarul comunei supravegheau distribuirea apei din cisterne cãtre populatia din Vlãdnicele.

Agricultura, la un pas de dezastru

Agricultura nemteanã este la un pas de dezastru. Din cauza temperaturilor cu 10°C peste normalul acestei perioade si lipsei precipitatiilor, plus iarna sãracã în ninsori, culturile agricole din judetul Neamt riscã sã fie compromise. Singura sperantã rãmîne… în Cel de Sus, care poate-poate s-o îndura sã dea vreo ploaie dupã slujba fãcutã de PF Teoctist, Patriarhul României, duminicã. Angajatii Directiei pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã Neamt, în frunte cu directorul Liviu Bumbu, îsi pãstreazã optimismul. Ei sustin cã lucrurile nu sînt, deocamdatã, critice pentru Neamt, dar dacã nu plouã se va ajunge la culturi definitiv compromise si vom fi nevoiti sã mîncãm pînã si mãmãligã de import. Liviu Bumbu a prezentat, ieri, o situatie hidro-meteo, care aratã cã în absolut toate lunile acestui an temperaturile au fost cu cel putin 3°C peste media anualã, iar precipitatiile n-au fost suficiente. Doar în primele trei luni ce a mai cãzut putinã apã peste pãmînt, în rest s-a înregistrat „deficit mare de ploaie“. „Din pãcate, seceta a devenit o problemã economico-politicã, tratatã uneori în mod exagerat. La noi, în Neamt, seceta nu este o problemã în acest moment. Probleme sînt înregistrate doar pe terenurile în pantã, pe cele care nu au fost cultivate corespunzãtor si pe cele care nu au fost tratate corect împotriva dãunãtorilor. În pericol mare sînt culturile de pãioase, însãmîntate în toamna anului trecut, si cele din aceastã primãvarã, abia rãsãrite“, a declarat Liviu Bumbu. Potrivit acestuia, pentru rezolvarea cît de cît a situatiei si evitarea unui dezastru, nu se pot lua decît mãsuri de moment: întretinerea atentã a culturilor agricole, distrugerea capilarelor plantelor prin prãsit (evitîndu-se astfel pierderea de apã), plivitul buruienilor si aprovizionarea cu seminte de rezervã. Liviu Bumbu recomandã celor care riscã sã rãmînã fãrã grîu si porumb sã-si cumpere seminte de plante rezistente la secetã. Nu cactusi, ci floarea-soarelui, sorg si mei. Cel putin meiul, spune inginer Bumbu, în 60 de zile rãsare si poate înlocui cu succes furajul pentru animale, în caz de extremã urgentã.

„Sperãm sã vinã ploile“

Probleme sînt si cu hrana animalelor. Nu doar cu cea de la iarnã, ci si cu cea de acum, în plin sezon. Pãsunile fac necazuri pentru cã iarna a fost sãracã în zãpadã si iarba n-a crescut „corespunzãtor de verde“. În plus, dacã tot a fost cald si bine afarã, oamenii au scos la pãscut oile încã din ianuarie, ceea ce face ca, în prezent, pãsunile sã nu fie regenerate. „Trebuie sã ne pregãtim pentru ce-i mai rãu. Sperãm sã vinã ploile, mai ales cã s-a implicat si Biserica“, a mai spus Liviu Bumbu. O solutie ar fi irigatiile, însã nu pentru Neamt. Directorul DADR spune cã zona noastrã nu se preteazã la sistemul de irigatii. Si dacã s-ar preta ar fi totuna, pentru cã nu mai avem de mult sistemul – ori a fost furat, ori s-a stricat si apoi a fost furat. „Irigatiile pentru noi nu sînt o solutie, poate doar pentru judetele din sudul tãrii. Miile de hectare de sistem de irigatii au fost distruse, de la statiile de pompare, pînã la instalatii. În orice caz, ar fi eficiente doar pentru culturile intensive, deoarece în cîmp ar putea avea chiar efecte inverse decît asteptãrile“, a mai spus Liviu Bumbu.

Cãldurã si dãunãtori

Directorul Directiei Plantelor, Ioan Ghiutã Tarãlungã, avertizeazã cã temperaturile ridicate nu sînt singurul pericol la adresa culturilor agricole. „Totul s-a trezit la viatã în acest moment. La nivelul judetului Neamt sînt, deja, încheiate culturile de primãvarã, iar dezvoltarea buruienilor vine din urmã. Recomand tuturor eliminarea concurentei datã de buruieni culturilor agricole. Atît pe cale manualã, cît si prin produsele specifice pe care agricultorii le pot procura, la preturi rezonabile, de la orice farmacie fito-sanitarã. De asemenea, trebuie acordatã o mare atentie infestãrii cu insecte a livezilor si culturilor de orice fel. Sînt afidele, asa-numitii purici de plante, care la ora actualã atacã vîrfurile si, dacã nu vom actiona acum, vom avea mari probleme“, a declarat acesta. În judetul Neamt au fost cultivate în toamnã peste 21.000 de hectare cu cereale boabe, din care aproape douãzeci de mii sînt cu grîu. Dacã recolta va fi compromisã, vor apãrea reactii în lant, prima fiind cresterea automatã a pretului la grîu. Deja au fost anuntate majorãri ale pretului pîinii. Grîul si orzul nu sînt singurele culturi amenintate de lipsa precipitatiilor. Mai este si rapita. Pe cele 4.007 hectare semãnate la timp în Neamt, rapita a avut necazuri încã de la începutul acestui an, cînd s-a lãsat amãgitã de iarna blîndã si a dat semne de crestere prematurã. Acum, fãrã ploi, s-ar putea compromite definitiv. Totodatã, seceta amenintã aproape o mie de hectare cultivate cu orz si livezile.

Vesti proaste de la meteorologi

Administratia Nationalã de Meteorologie a transmis prognoza pe lunile aprilie – septembrie 2007, potrivit cãreia seceta va persista cu precãdere în sudul tãrii si va atinge punctul maxim în lunile iulie si august. Temperaturile vor fi mai mari cu 1-2 grade în fiecare lunã din anul 2007, fatã de anii precedenti, ceea ce va conduce la o reducere a rezervei de apã în zonele din sudul, estul si sud-estul tãrii. Seceta se va resimti cu atît mai mult cu cît, deja, se înregistreazã un deficit de apã de la 200-300 de litri/ metru pãtrat, cît ar fi normal, la 80 de litri/ metru pãtrat. Cu toatã rugãciunea patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, PF Teoctist, de duminicã, Cel de Sus nu pare a se îndura sã trimitã ploaie. Ministerul Agriculturii a anuntat, luni, cã aproximativ 210.000 de hectare de culturi însãmîntate sînt afectate de secetã, ceea ce înseamnã aproximativ 8% din cele 2,6 milioane de hectare cultivate în toamna anului trecut. Premierul Cãlin Popescu Tãriceanu i-a chemat, ieri, la sedintã pe ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remes, si pe reprezentantii Comitetului National pentru Situatii de Urgentã, pentru o analizã a efectelor secetei. Un prim efect a fost, deja, anuntat de ministrul Economiei, Varujan Vosganian, care a declarat cã este posibil ca seceta sã scumpeascã „putin“ energia electricã. FOTO: Satul din Sahara

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending