Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Apã cãratã cu tractorul

Știre publicată în urmă cu

în data de

• 91 de oameni din Vlãdnicele primesc apã adusã cu tractorul de la Roman • animalele sînt adãpate cu apã din cisterne • din 25 de fîntîni din localitate, nici una nu mai are apã • „trebuie sã ne pregãtim pentru ce-i mai rãu“, spune directorul Directiei Agricole, Liviu Bumbu, referindu-se la situatia agriculturii din judet • conform meteorologilor, seceta va persista cu precãdere în sudul tãrii si va atinge punctul maxim în lunile iulie si august •

Seceta începe sã se resimtã cu putere în judetul Neamt. Satul Vlãdicele, din comuna Sagna, a rãmas fãrã strop de apã. Ca sã se asigure necesarul de apã potabilã pentru oameni si adãpatul animalelor, Inspectoratul pentru Situatii de Urgentã si Primãria Stãnita au pus la punct un plan de distribuire a lichidului vital. Primul transport pentru animale s-a fãcut luni, 14 mai, cînd s-a mers în zonã cu douã cisterne. Oamenii, ca sã aibã cu ce sã-si ostoiascã setea si pentru prepararea hranei, folosesc apã adusã cu remorca, de la Roman. „Fiecare om duce la tractor recipiente – bidoane din plastic – în care le este adusã apa de la Roman“, a declarat prefectul Toader Mocanu. „De pe 2 aprilie, am tras semnal de alarmã si am emis o hotãrîre în Comandamentul pentru Situatii de Urgentã, în baza cãreia primarii aveau sã se mobilizeze si sã dispunã curãtarea si adîncirea fîntînilor. La Stãnita se înregistreazã primul caz din judet în care hotãrîrea nu s-a respectat si oamenii au rãmas fãrã apã. În anul 2000, în satul Vlãdnicele s-a realizat o retea de furnizare a apei, prin captarea unui put. Se pare cã, atunci cînd s-a realizat putul, sãpãtorii s-au oprit la primul nivel al pînzei freatice si apa a curs cît a curs, dupã care s-a terminat. Putul este sec în momentul de fatã. Pentru cã oamenii au luat apã de la retea, nu s-au preocupat de întretinerea fîntînilor, nici mãcar pentru situatii de urgentã“, a mai spus prefectul.

Arsi de sete

Satul Vlãdnicele nu este o localitate mare. El reuneste 34 de gospodãrii, cu 91 de persoane, dintre care zece copii. Exceptînd cele cîteva familii care au minori în întretinere, mai toti ceilalti locuitori sînt vîrstnici, de 70-75 de ani. La recensãmîntul animalelor, a reiesit cã gospodarii cresc în propriile curti 245 de animale „Pentru animale, cisternele fac cinci – sase curse pe zi, ca sã se asigure necesarul de apã. Pentru oameni, Primãria Stãnita a pus la dispozitie un tractor cu remorcã si se carã apa de la Roman. La nivelul judetului Neamt, s-a reactualizat situatia fîntînilor secate, ori cu nivel scãzut. Prima hotãrîre emisã de prefect în cadrul Comandamentului Judetean pentru Situatii de Urgentã atrãgea atentia primarilor tocmai pentru întretinerea fînîtnilor. Doar cã ei nu s-au interesat de acest aspect, mizînd pe faptul cã au mai cãzut niste ploi, care însã n-au rezolvat problema deficitului de apã din sol. Noi putem asigura transportul apei cu cisternele, dar cineva trebuie sã plãteascã pentru asta. Sã vedem cine va suporta cheltuielile. Cred cã mai la îndemînã le-ar fi primarilor sã achizitioneze niste cisterne din fibrã de sticlã, decît sã plãteascã transportul“, a declarat colonelul Ioan Niticã, seful Inspectoratului pentru Situatii de Urgentã Petrodava. Inginerul Emil Bostan, directorul Sistemului de Gospodãrire a Apelor Neamt, a precizat cã în judet sînt destul de multe fîntîni secate, doar cã nu sînt grupate asa cum s-a întîmplat la Vlãdnicele. „În estul judetul sînt cele mai multe fîntîni secate, ori cu nivelul apei scãzut. Avem probleme, de exemplu, si la Borca, unde multe fîntîni au secat, dar acestea sînt pe tot teritoriul comunei, nu laolaltã. Din 41.528 de fîntîni cîte existã în Neamt, 1.044 au secat, iar 10.297 de fîntîni au nivel apei scãzut“, a declarat directorul Sistemului de Gospodãrire a Apelor Neamt, Emil Bostan. Sãptãmîna viitoare, reprezentantii Inspectoratului pentru Situatii de Urgentã vor efectua un control în toate comunele, pentru a vedea cum au respectat primarii hotãrîrea emisã de prefect referitoare la curãtare fîntînilor. Se pare cã, în judetul Neamt, numãrul fîntînarilor este în continuã scãdere, astfel de specialisti gãsindu-se mai usor în judetele Iasi si Vaslui. Pentru a se vedea la fata locului ce se petrece la Vlãdnicele, luni dupã-amiazã a ajuns si secretarul de stat din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Victor Paul Dobre, care era în trecere spre Iasi. El a discutat cu prefectul si se intentioneazã realizarea unui proiect de hotãrîre de guvern în baza cãreia sã se aloce fonduri cu care sã se punã la punct reteaua de alimentare cu apã, care acum a devenit inutilã. „Este regretabil cã autoritãtile locale apeleazã la autoritãtile judetene de fiecare datã cînd au o problemã. Primarul de la Stãnita nu stie nici acum cã eu nu dau bani. A trimis adresã la Prefecturã prin care solicitã alocarea sumei de un miliard de lei. Nu-i posibil asa ceva“, a mai spus prefectul. Ieri la prînz, Laurentiu Babi Todireanu, primarul de Stãnita, si viceprimarul comunei supravegheau distribuirea apei din cisterne cãtre populatia din Vlãdnicele.

Agricultura, la un pas de dezastru

Agricultura nemteanã este la un pas de dezastru. Din cauza temperaturilor cu 10°C peste normalul acestei perioade si lipsei precipitatiilor, plus iarna sãracã în ninsori, culturile agricole din judetul Neamt riscã sã fie compromise. Singura sperantã rãmîne… în Cel de Sus, care poate-poate s-o îndura sã dea vreo ploaie dupã slujba fãcutã de PF Teoctist, Patriarhul României, duminicã. Angajatii Directiei pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã Neamt, în frunte cu directorul Liviu Bumbu, îsi pãstreazã optimismul. Ei sustin cã lucrurile nu sînt, deocamdatã, critice pentru Neamt, dar dacã nu plouã se va ajunge la culturi definitiv compromise si vom fi nevoiti sã mîncãm pînã si mãmãligã de import. Liviu Bumbu a prezentat, ieri, o situatie hidro-meteo, care aratã cã în absolut toate lunile acestui an temperaturile au fost cu cel putin 3°C peste media anualã, iar precipitatiile n-au fost suficiente. Doar în primele trei luni ce a mai cãzut putinã apã peste pãmînt, în rest s-a înregistrat „deficit mare de ploaie“. „Din pãcate, seceta a devenit o problemã economico-politicã, tratatã uneori în mod exagerat. La noi, în Neamt, seceta nu este o problemã în acest moment. Probleme sînt înregistrate doar pe terenurile în pantã, pe cele care nu au fost cultivate corespunzãtor si pe cele care nu au fost tratate corect împotriva dãunãtorilor. În pericol mare sînt culturile de pãioase, însãmîntate în toamna anului trecut, si cele din aceastã primãvarã, abia rãsãrite“, a declarat Liviu Bumbu. Potrivit acestuia, pentru rezolvarea cît de cît a situatiei si evitarea unui dezastru, nu se pot lua decît mãsuri de moment: întretinerea atentã a culturilor agricole, distrugerea capilarelor plantelor prin prãsit (evitîndu-se astfel pierderea de apã), plivitul buruienilor si aprovizionarea cu seminte de rezervã. Liviu Bumbu recomandã celor care riscã sã rãmînã fãrã grîu si porumb sã-si cumpere seminte de plante rezistente la secetã. Nu cactusi, ci floarea-soarelui, sorg si mei. Cel putin meiul, spune inginer Bumbu, în 60 de zile rãsare si poate înlocui cu succes furajul pentru animale, în caz de extremã urgentã.

„Sperãm sã vinã ploile“

Probleme sînt si cu hrana animalelor. Nu doar cu cea de la iarnã, ci si cu cea de acum, în plin sezon. Pãsunile fac necazuri pentru cã iarna a fost sãracã în zãpadã si iarba n-a crescut „corespunzãtor de verde“. În plus, dacã tot a fost cald si bine afarã, oamenii au scos la pãscut oile încã din ianuarie, ceea ce face ca, în prezent, pãsunile sã nu fie regenerate. „Trebuie sã ne pregãtim pentru ce-i mai rãu. Sperãm sã vinã ploile, mai ales cã s-a implicat si Biserica“, a mai spus Liviu Bumbu. O solutie ar fi irigatiile, însã nu pentru Neamt. Directorul DADR spune cã zona noastrã nu se preteazã la sistemul de irigatii. Si dacã s-ar preta ar fi totuna, pentru cã nu mai avem de mult sistemul – ori a fost furat, ori s-a stricat si apoi a fost furat. „Irigatiile pentru noi nu sînt o solutie, poate doar pentru judetele din sudul tãrii. Miile de hectare de sistem de irigatii au fost distruse, de la statiile de pompare, pînã la instalatii. În orice caz, ar fi eficiente doar pentru culturile intensive, deoarece în cîmp ar putea avea chiar efecte inverse decît asteptãrile“, a mai spus Liviu Bumbu.

Cãldurã si dãunãtori

Directorul Directiei Plantelor, Ioan Ghiutã Tarãlungã, avertizeazã cã temperaturile ridicate nu sînt singurul pericol la adresa culturilor agricole. „Totul s-a trezit la viatã în acest moment. La nivelul judetului Neamt sînt, deja, încheiate culturile de primãvarã, iar dezvoltarea buruienilor vine din urmã. Recomand tuturor eliminarea concurentei datã de buruieni culturilor agricole. Atît pe cale manualã, cît si prin produsele specifice pe care agricultorii le pot procura, la preturi rezonabile, de la orice farmacie fito-sanitarã. De asemenea, trebuie acordatã o mare atentie infestãrii cu insecte a livezilor si culturilor de orice fel. Sînt afidele, asa-numitii purici de plante, care la ora actualã atacã vîrfurile si, dacã nu vom actiona acum, vom avea mari probleme“, a declarat acesta. În judetul Neamt au fost cultivate în toamnã peste 21.000 de hectare cu cereale boabe, din care aproape douãzeci de mii sînt cu grîu. Dacã recolta va fi compromisã, vor apãrea reactii în lant, prima fiind cresterea automatã a pretului la grîu. Deja au fost anuntate majorãri ale pretului pîinii. Grîul si orzul nu sînt singurele culturi amenintate de lipsa precipitatiilor. Mai este si rapita. Pe cele 4.007 hectare semãnate la timp în Neamt, rapita a avut necazuri încã de la începutul acestui an, cînd s-a lãsat amãgitã de iarna blîndã si a dat semne de crestere prematurã. Acum, fãrã ploi, s-ar putea compromite definitiv. Totodatã, seceta amenintã aproape o mie de hectare cultivate cu orz si livezile.

Vesti proaste de la meteorologi

Administratia Nationalã de Meteorologie a transmis prognoza pe lunile aprilie – septembrie 2007, potrivit cãreia seceta va persista cu precãdere în sudul tãrii si va atinge punctul maxim în lunile iulie si august. Temperaturile vor fi mai mari cu 1-2 grade în fiecare lunã din anul 2007, fatã de anii precedenti, ceea ce va conduce la o reducere a rezervei de apã în zonele din sudul, estul si sud-estul tãrii. Seceta se va resimti cu atît mai mult cu cît, deja, se înregistreazã un deficit de apã de la 200-300 de litri/ metru pãtrat, cît ar fi normal, la 80 de litri/ metru pãtrat. Cu toatã rugãciunea patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, PF Teoctist, de duminicã, Cel de Sus nu pare a se îndura sã trimitã ploaie. Ministerul Agriculturii a anuntat, luni, cã aproximativ 210.000 de hectare de culturi însãmîntate sînt afectate de secetã, ceea ce înseamnã aproximativ 8% din cele 2,6 milioane de hectare cultivate în toamna anului trecut. Premierul Cãlin Popescu Tãriceanu i-a chemat, ieri, la sedintã pe ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remes, si pe reprezentantii Comitetului National pentru Situatii de Urgentã, pentru o analizã a efectelor secetei. Un prim efect a fost, deja, anuntat de ministrul Economiei, Varujan Vosganian, care a declarat cã este posibil ca seceta sã scumpeascã „putin“ energia electricã. FOTO: Satul din Sahara

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri reînviate, la Tasca

Știre publicată în urmă cu

în data de

• autoritãtile locale au organizat a doua editie a manifestãrii • „Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural“, a declarat primarul Daniela Ursache •

Tasca a fost si-n acest an încãrcatã de evenimente deosebite tinînd de datinile si obiceiurile Sãrbãtorilor de iarnã. Fãrã a trece cu vederea concertul extraordinar Colinde de vis, ce a avut loc în duminica de dinaintea Crãciunului, la care invitati de onoare au fost cantautorul Raoul si Corul Mãicutelor de la Mãnãstirea Paltin, Petru Vodã, trebuie sã aducem în discutie cele petrecute în cea de-a doua zi de Crãciun a lui 2017, cînd în Parcul Sfînta Maria, denumit si Între brazi, a avut loc a doua editie a Festivalului de datini si obiceiuri, la care au fost invitati toti locuitorii satelor comunei si chiar ai satelor învecinate. O initiativã pusã la cale de primarul Daniela Ursache si alesii locali si reluatã, împreunã procurînd si sacrificînd niscai porci pentru o masã pe cinste. Si mare le-a fost bucuria vãzînd cã au rãspuns invitatiei oficiali ai Neamtului, prefectul Vasile Panaite, Oana Bulai si Florentina Moise, deputatii Dan Andruscã si Ciprian Serban, presedintele ANRSC Bucuresti, Bogdan Alexa, ministrul secretar de stat, primari ai comunelor Negresti, Timisesti, Rãucesti, Petricani si reprezentantul auditoriului de la Asociatia Comunelor din România, organism al cãrui vicepresedinte este si primãrita de Tasca. La acestia s-a adãugat potopul de lume, oameni de toatã isprava, multi în vîrstã, care s-au încumetat sã plece la drum din satele si cãtunele pitulite între munti, pentru a fi împreunã, îndiferent de rang, la ceas de sãrbãtoare crestinã. Pentru început s-au prezentat colindãtorii, preoti ai locului, urãtorii mici si mari, precum Raze de sperantã de la Scoala Tasca si Corul Primãriei, la care s-au adãugat David Avarvarei, interpret de colinde si muzicã popularã, preotul Caia si fiica, folkistii Eu Cred, dupã care aveau sã evolueze ursi, capre, dar si dramatizarea Jianului, alaiuri conduse de Daniel Grasu, ori Bujorul hamzoienilor si Irozii, publicul discutînd îndelung despre arta interpretativã pe cînd cinstea o tuicã sau degusta o tochiturã cu mãmãligã si multe alte preparate traditionale fãcute din carne de porc. Printre oameni s-au aflat lidera comunitãtii, primarul Dana Ursache, purtînd frumosul strai popular, viceprimarul Chiciu si ceilalti alesi locali, care au pus la cale împreunã cu electoratul proiectele viitorului. „Locuitorii comunei Tasca stiu foarte bine cã sufletul meu le apartine. Am început cu investitiile în oameni, în sufletele lor, neabandonînd grija pentru infrastructura localitãtii noastre. Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural. As vrea sã cred cã oamenii locului agreazã aceastã initiativã si aprecierea fãcutã se bazeazã pe numãrul mare de spectatori prezenti la manifestare. Apreciez totodatã prezenta oficialitãtilor locale, dar si judetene, care se aflã alãturi de noi la ceas de sãrbãtoare, reprezentantii media, asta motivîndu-mã ca la anul sã ne pregãtim si mai mult. În acelasi timp, am mai cãutat un motiv de a cere iertare locuitorilor si colegilor de primãrie si consiliu local pe care i-am chinuit întregul an, rãspunzînd pozitiv solicitãrilor mele. Sînt fericitã cã la sãrbãtoarea noastrã au venit un numãr mare de tãscani, printre ei si cei care lucreazã în strãinãtate si care-si iubesc comuna. Tuturor la multi ani 2018!“ a spus primãrita Dana Ursache, multumitã de reusita actiunii. De retinut cã la activitatea cultural -artisticã si de promovare a datinilor si obiceiurilor Sãrbãtorilor de iarnã, de la Tasca, a fost prezent, urcînd pe scenã pentru a saluta publicul si Daniel Buzdugan, prezentator la Radio ZU, care a promis cã va face cunoscut tãrii prin emisiunile sale activitatea de la Tasca.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Trending