Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

ANCHETÃ LA MÃNÃSTIREA PETRU VODÃ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un comunicat semnat de staretul Hariton Negrea si publicat miercuri, 15 ianuarie, pe site-ul oficial al mãnãstirii Petru Vodã (petruvoda.ro), este construit pe douã idei principale. Una din acestea se referã la misiunea site-ului petruvoda.ro, lansat în ianuarie 2009 „cu scopul de a ajunge cuvîntul Pãrintelui Justin la cît mai multi credinciosi… Toate textele oficiale ale Mãnãstirii scrise de vietuitorii mãnãstirii noastre au fost citite si binecuvîntate de Pãrintele Justin, semnate de autorii lor si publicate pe orice site care a binevoit sã le preia“, se aratã în comunicatul semnat de staretul de la Petru Vodã. Hariton Negrea readuce în discutie si episodul deshumãrii osemintelor pãrintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, lucru petrecut în noiembrie 2013, la împlinirea a sapte ani de la înmormîntarea în cimitirul lãcasului. Prin documentul atasat în fotocopie, autentificat prin stampila si semnãtura staretului, reprezentantii mãnãstirii ctitorite de pãrintele Iustin se leapãdã încã o datã de actul deshumãrii pãrintelui Calciu. „…nimeni dintre noi nu s-a îndoit vreodatã de sfintenia Pãrintelui Gheorghe Calciu, si nimeni nu poate fi de acord cu necuviinta sãvîrsitã asupra sfintelor oseminte ale Pãrintelui Gheorghe Calciu. Îngropat cu toatã rînduiala de îngropãciune de cãtre însusi Prea-fericitul Patriarh Teoctist si de Prea-cuviosul Arhimandrit Justin Pîrvu în anul 2006, Pãrintele Gheorghe Calciu este pomenit si venerat în fiecare zi de obstea noastrã si de pelerinii ce ne viziteazã, spre folos sufletesc si mîngîiere duhovniceascã, rugîndu-se neîncetat pentru noi“, se aratã în comunicatul ce poartã antetul mãnãstirii de la Petru Vodã. Luarea de pozitie a stertului survine la scurt timp dupã ce, pe acelasi site al lãcasului, a fost postat un alt comunicat (duminicã, 12 ianuarie), de aceastã datã sub semnãtura monahului Filotheu Bãlan, purtãtorul de cuvînt al mãnãstirii. În el se aduceau acuzatii grave serviciilor de informatii, în special SRI, cum cã ar superviza si ar controla activitatea monahilor prin intermediul unor persoane infiltrate în scopul de a deteriora imaginea mãnãstirii. Comunicatul apãrea sub forma unei scrisori deschise si se intitula „Mãnãstirea Petru Vodã cãtre serviciile secrete: «Luati-vã slugile si lãsati-ne în pace»“. Postarea a fost vizibilã pentru scurt timp pe site-ul mãnãstirii, suficient pentru a naste tot felul de scenarii si speculatii.

„Toti au alibiul acesta, cã erau la masã în momentul cînd s-a intrat pe site“

Staretul Negrea a clarificat ieri rostul comunicatului pe care l-a postat pe 15 ianuarie, si a dorit sã lãmureascã si problema primei postãri, cea acuzatoare la adresa serviciilor secrete: „Investighez aceastã problemã pentru cã cineva a postat acel comunicat duminicã, si i l-a atribuit purtãtorului de cuvînt al mãnãstirii, fãrã a fi asa. Acel articol a stat pe site mai putin de 24 de ore, si eu am dispus sã fie scos, pentru cã ceea ce se scria acolo este lipsit de adevãr, nu era scris de Filotheu Bãlan, si nici nu avea binecuvîntarea mea. Din ce am dedus, în timp ce eram la masa de prînz, cineva a intrat si a pus acel comunicat. Cineva s-a tinut de glume rele, necuviincioase“. Monahul a început sã cerceteze care dintre cei 80 de membri ai obstii este autorul articolului, însã recunoaste cã misiunea este grea. „Deocamdatã nimeni nu spune nimic. Toti au alibiul acesta, cã erau la masã în momentul cînd s-a intrat pe site si s-a postat articolul. Adevãrul este cã duminica este mai multã lume la masã, pentru cã, pe lîngã membrii obstii sînt invitati si credinciosii care vin la slujbã si sînt douã sãli de mese. Eu cred cã cine a vrut sã facã rãu a pîndit momentul“, mai spune staretul. Purtãtorul de cuvînt este scos de sub bãnuialã din start de vreme ce staretul sustine cã l-a vãzut la masã: „Acolo erau fãcute niste acuzatii nereale si iresponsabile la adresa serviciilor secrete. Dacã l-as gãsi pe autor, l-as pune sã-mi prezinte argumentele pentru care a lansat acele acuzatii, l-as întreba de ce a fãcut acest gest fãrã binecuvîntarea mea, apoi l-as pune în discutia obstii si l-as trimite în fata consistoriului de la Mitropolie. Dacã se constatã cã lucrurile sînt grave, se poate aplica cea mai grea sanctiune, anume ca pe o perioadã de trei ani sã nu mai aibã posibilitatea sã fie ridicat în grad“. Staretul a tinut sã mai sublinieze cã nu a fost vorba de nici o presiune din partea SRI sau a Mitropoliei dupã publicarea comunicatului din 12 ianuarie, sters de pe site la cîteva ore dupã postare. „Cei de la SRI nici nu ne-au luat în seamã. Au fost tot felul de scenarii, dar nu e nimic adevãrat“, a încheiat protosinghel Hariton Negrea.

Iatã ce spune comunicatul mãnãstirii

Noi, Mãnãstirea Petru Vodã, dorim pacea si lãmurirea întru Adevãr a drept-credinciosilor nostri frati de credintã si de neam. Pentru aceea, cu frica lui Dumnezeu si cu constiintã curatã, grãim urmãtoarele: 1. Mãnãstirea noastrã mãrturiseste acelasi neschimbat si neschimbabil adevãr dogmatic al Ortodoxiei, dimpreunã cu toate Sfintele Soboare, cu întreaga învãtãturã de credintã a Sfintilor Pãrinti si a Pãrintelui Ctitor, Arhimandritul Justin Pîrvu. Nu modificãm nici o iotã din pravila si rînduiala lãsatã de Pãrintele Ctitor, ci o mãrturisim si o sustinem în continuare, precum se cuvine, spre mîntuirea noastrã, spre întãrirea credinciosilor si spre slava lui Dumnezeu si a sfintei Sale Biserici. Dacã veti citi în presã sau veti auzi zvonuri cum cã am schimba predania dreptei-credinte, vã rugãm sã ne întrebati direct, si vã vom lãmuri cugetul precum ne va lumina Dumnezeu. 2. Precum se stie, din ratiuni importante mîntuirii, începînd din ianuarie 2009, Pãrintele nostru si vrednicul de pomenire Arhimandritul Justin a tinut sã transmitã publicului român din toatã lumea mesajele si învãtãturile Sfintilor Pãrinti si ale Prea-cuviosiei sale. Întrucît Mãnãstirea Petru Vodã nu avea atunci nici un mijloc propriu si independent pentru aceastã functie, cu scopul de a ajunge cuvîntul Pãrintelui Justin la cît mai multi credinciosi, Prea-cuviosia Sa a binecuvîntat publicarea pe toate canalele media care au binevoit sã îi preia învãtãtura. Toate textele oficiale ale Mãnãstirii scrise de vietuitorii mãnãstirii noastre au fost citite si binecuvîntate de Pãrintele Justin, semnate de autorii lor si publicate pe orice site care a binevoit sã le preia. 3. La acuzatiile care se aduc mie, ca staret, si obstii noastre, rãspund ca înaintea lui Dumnezeu cã nimeni dintre noi nu voieste altceva decît pãstrarea ortodoxiei, grija fatã de mîntuire fiind singurul nostru subiect de preocupare. Precizãm aici cã purtãtorul nostru de cuvînt, monahul Filotheu Bãlan nu a avut niciodatã si nu are nici o colaborare, de nici un fel, cu nici un organism politic sau informational, nici national, nici international. Acest lucru îl sustine în fata Sfîntului Altar cu mâna pe Sfînta Evanghelie si pe Sfînta Cruce. Toate colaborãrile sfintiei sale cu mirenii sunt exclusiv pe plan religios si cultural, exclusiv pentru promovarea Ortodoxiei. 4. Pãrintele Gheorghe Calciu a lãsat scris un Testament ce contine în mod detaliat o prorocie, text publicat în anul 2007 (cu binecuvîntarea Înalt Prea Sfintitului Mitropolit Bartolomeu Anania, cu care Pãrintele Gheorghe a fost frate de suferintã vreme de multi ani în temnitele comuniste). În acest text Sfintia Sa scrie cã trupul sãu va fi gãsit neputrezit si exprimã textual cã acest lucru nu este lucrarea lui Dumnezeu, ci lucrarea duhului rãu. Nici un crestin, nici un preot si nici un Sfînt nu ar atribui duhului celui rãu un lucru dumnezeiesc; este limpede cã prin descoperire dumnezeiascã Pãrintele Gheorghe Calciu – care niciodatã nu a spus vreun neadevãr si care s-a remarcat tocmai prin aceastã limpezime a sinceritãtii mãrturisirii sale – a spus foarte clar cã neputrezirea sa nu este minune dumnezeiascã, ci lucrarea vrãjmasului diavol, si cã, tocmai din acest motiv, pentru a evita sminteala multora, doreste ca trupul sãu sã fie reîngropat. Începînd cu 1999, Mãnãstirea Petru Vodã, mai ales prin activitatea cãrturãreascã a monahului Filotheu Bãlan, a publicat mii de pagini de literaturã a Sfintilor din temnitele comuniste, mãrturisitori pe care i-a promovat publicîndu-le cãrtile si dedicîndu-le o amplã activitate de sustinere cu cuvântul scris si rostit. Cinstire Sfintilor constã în cinstirea sfinteniei vietii lor, a învãtãturilor lor, a scrierilor lor, a testamentului lor, a memoriei lor si a moastelor lor. Mãnãstirea noastrã respectã toate aceste forme de cinstire a Sfintilor si nu poate fi de acord cu nici un fel de încãlcare a acestei cinstiri. Ca staret, si avînd în unanimitate acceptul si sustinerea întregii noastre obsti, prin vot deschis, la douã sinaxe premergãtoare pomenirii de sapte ani a Pãrintelui Gheorghe Calciu, am hotãrît nedezgroparea Pãrintelui, hotãrîre conformã cu canoanele bisericesti si cu constitutia tãrii. Întelegem, ca Mãnãstire drept-credincioasã, cinstirea sfintelor moaste conform Sinodului al Saptelea Ecumenic din anul 787. Deoarece Mãnãstirea noastrã este închinatã si Sfintilor Închisorilor, ca al doilea hram, si pentru multimea faptelor de sfintenie a Pãrintelui Gheorghe Calciu, cunoscute întregii lumi, nimeni dintre noi nu s-a îndoit vreodatã de sfintenia Pãrintelui Gheorghe Calciu, si nimeni nu poate fi de acord cu necuviinta sãvîrsitã asupra sfintelor oseminte ale Pãrintelui Gheorghe Calciu. Îngropat cu toatã rînduiala de îngropãciune de cãtre însusi Prea-fericitul Patriarh Teoctist si de Prea-cuviosul Arhimandrit Justin Pârvu în anul 2006, Pãrintele Gheorghe Calciu este pomenit si venerat în fiecare zi de obstea noastrã si de pelerinii ce ne viziteazã, spre folos sufletesc si mîngîiere duhovniceascã, rugîndu-se neîncetat pentru noi. Fie acestea spre mãrturisirea adevãrului întru pacea Domnului nostru Iisus Hristos. Staret al obstii Mãnãstirii Petru Vodã, Protosinghel Hariton NEGREA

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending