Analfabetismul funcţional, din ce în ce mai accentuat

■ nivelul de analfabetism funcţional a fost măsurat prin cunoscutele teste PISA ■ studiul a urmărit dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor de 15 ani, în trei domenii: citire/lectură, matematică şi ştiinţe ■ România se află în coada clasamentului, cu 50% analfabeţi funcţionali ■

Analfabetismul funcţional este o noţiune care se află de ceva vreme pe buzele tuturor şi se referă la creşterea, de la an la an, a persoanelor care ştiu să citească, dar nu înţeleg suficient ceea ce au lecturat.

Persoanele cu probleme de analfabetism funcţional sînt cele care au urmat o formă de învăţămînt şi care, fie au obţinut o diplomă corespunzătoare unui nivel de educaţie, fie au părăsit şcoala înainte de a obţine una şi intră în categoria abandon şcolar. Bagajul lingvistic al unui analfabet funcţional este destul de restrîns, în sensul că acesta nu este în stare să folosească mai mult de 150- 200 de cuvinte zilnic.

Nivelul de analfabetism funcţional a fost măsurat în ultimii ani prin cunoscutele teste PISA (Programme for International Student Assessment), un studiu comparativ internaţional iniţiat de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) cu scopul de a măsura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor de 15 ani, aflaţi la finalul învăţămîntului obligatoriu, în trei domenii principale: citire/lectură, matematică şi ştiinţe. Analfabetismul funcţional mondial, estimat de diferite studii, variază mult, de la Finlanda (4%) şi SUA (14%), pînă la Brazilia (70%). În UE, România şi Bulgaria se luptă pentru ultima poziţie a clasamentului (50%).

Reprezentanţii Universităţii Bucureşti au publicat, recent, studiul „Tendinţe în domeniul Studiilor Matematice şi Ştiinţifice Internaţionale, aşa numitul TIMSS 2019, la care au participat 5.000 de elevi din toate zonele geografice ale ţării, elevii noştri obţinînd cel mai slab rezultat dintre statele europene participante.

Testarea TIMSS a analizat, comparativ, competenţele de matematică , biologie, fizică şi chimie, studiul fiind coordonat de Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Performanţelor Educaţionale (IEA), care este şi cea mai mare organizaţie în domeniul evaluării în educaţie, la nivel mondial.

Ultimul studiu TIMSS 2019 a fost susţinut de peste 580.000 de elevi din 60 de ţări, scorul obţinut de elevii din România la matematică fiind de 479 puncte, iar la Ştiinţe punctajul a fost de 470.

Pe medie, cele 479 de puncte de la matematică înseamnă cel mai mare scor din cele şase participări – cu o revenire după căderea din 2007 şi 2011, dar această valoare este semnificativ sub medie (500). Sub noi nu este nicio ţară europeană din cele 12 participante. România are aproape acelaşi scor cu cel al Franţei şi cel al Noii Zeelande, fiind aproape de Bahrein (481), dar creşterea lor din 2011 este de 72 de puncte, iar la noi de 21 de puncte. Ungaria a crescut din 2011 cu 12 puncte, de la 505 la 517.

Dintre elevii români, doar 6% au atins excelenţa (FB), acesta fiind totuşi un procent peste media ţărilor participante (5%). Studiul amintit arată că un sfert dintre elevii români (25%) ating HB (bine), ceea ce este exact în media ţărilor participante (25%). Mai mult de jumătate, adică 52%, ating IB (suficient), dar acest rezultat se poate interpreta şi invers: putem spune că 48% din elevii români nu ar lua notă de trecere.

Specialiştii susţin că „şcoala“ ştia de aceşti elevi, cu cel puţin doi ani înaintea testării TIMSS, dar nu i-a ajutat cu nimic să recupereze. „Aceste tipuri de probleme au apărut şi la Evaluarea Naţională pentru clasa a VI-a pentru această generaţie şi 16% dintre elevi nu au rezolvat astfel de itemi, dintre cei 22% elevi participanţi. Remarcăm nevoia de activităţi individualizate şi remediale pentru aceste aspecte ale matematicii, precum şi lipsa de reacţie a sistemului (neluarea în seamă a avertismentelor date de Evaluarea Naţională pentru clasa a VI-a în urmă cu 2 ani“, se precizează în Raportul publicat de specialiştii în ştinţele educaţiei, de la Universitatea Bucureşti.

Experţii educaţionali cred că după un an de învăţămînt în sistem on-line, gradul de analfabetism funcţional se va acutiza, iar abandonul şcolar va cunoaşte şi o creştere semnificativă.