Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Amurg în lumina cãrtii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Ultimul capitol din viata cãrturarului G.T. Kirileanu s-a desfãsurat în orasul Piatra Neamt, aproape de cei dragi si de rafturile ticsite cu paginile în care adãsta întelepciunea cîtorva sute de ani de cînd tiparnitele au dat trup si chip gîndului scris. Constantin Bostan, directorul Bibliotecii Judetene, a orînduit din nou, amurgul cãrturarului: „Dupã pensionare, G. T. Kirileanu s-a retras împreunã cu biblioteca sa personalã la Piatra-Neamt, unde venise si pînã atunci în fiecare an, avînd aici prieteni si fosti colegi de studii, precum cei din familia Lalu, care locuiau în casa în care se aflã acum Clubul Copiilor. Si-a cumpãrat teren si a construit o casã, pentru el si biblioteca sa, pe str. Stefan cel Mare, nr. 25 (azi – 27), aproape de Parcul Cozla si de casa prietenilor sãi. Retras aici – «în sihãstria de la Piatra-Neamt», dupã cum le scria numerosilor prieteni, precizînd cã are o casã pe placul inimii, «cu cerdac si vedere spre Mos Ceahlãu si Mama Bistrita», fiindcã iubea nespus de mult aceste douã repere geografice si totdeauna vorbea cu veneratie despre ele – G. T. Kirileanu s-a dedicat, între altele, atît ajutorãrii cumnatei sale, în cresterea si purtarea prin scoli a celor patru orfani ai fratelui sãu, decedat prematur, în aprilie 1926 (Rodica, Cãtãlin, precum si binecunoscutii doctori Todicã si Decebal Chirileanu), cît si a altor nepoti, între care si regretatul librar Grigore Kirileanu“. Din pãcate, dupã al doilea rãzboi mondial, în conditiile instaurãrii comunismului în România, a avut mult de suferit, precum multe sute si mii de intelectuali ori fosti demnitari. Faptul cã fusese bibliotecar al Palatului Regal, cã avea o bibliotecã imensã, de aproape 30.000 volume, în care se aflau si scrierile considerate „reactionare“ ale marilor istorici si cãrturari ai neamului românesc, constituia – într-o epocã în care nume precum cele ale lui Iorga, Blaga, O. Goga si Stefan cel Mare sau scrieri precum poezia „Doina“ a lui M. Eminescu ori „Istoria literaturii române…“ a lui George Cãlinescu erau interzise si chiar serveau ca pretext „autoritãtilor“ ca sã te arunce în puscãrie – un motiv „temeinic“ pentru a aduce multe necazuri, inclusiv perchezitii în miez de noapte si amenintãri, desi ajunsese la vîrsta de peste 80 de ani. G.T. Kirileanu s-a stins din viatã la vîrsta de 88 de ani si 8 luni, în data de 13 noiembrie 1960, la Piatra-Neamt, orasul în care si-a trãit ultimii treizeci si cinci de ani, în mijlocul cãrtilor ce alcãtuiau comoara sa de bibliotecã…

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement

Trending