Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Amputãrile“ de paturi creazã derutã în sãnãtate

Știre publicată în urmă cu

în data de

• ieri, la sediul DSP Neamt, au avut loc discutii aprinse între conducerea acestei institutii si directorii de spitale din judet, pe tema reducerii de paturi • cu toate cã directorii unitãtilor spitalicesti au pledat în favoarea mentinerii actualelor structuri, directorul DSP Neamt a cerut ca, a azi la ora 12, sã aibã pe masã propunerile de restructurare, conform cererii ministrului • directorul Spitalului Roznov si cel al Centrului de Sãnãtate Ceahlãu au adus argumente în favoarea mentinerii acestor douã unitãti sanitare, cãrora ministerul de resort le-a pus gînd rãu •

Discutiile pe seama reducerii paturilor din spitalele nemtene, precum si a desfiintãrii sau schimbãrii statutului a douã dintre aceste unitãti, purtate, ieri, între conducerea Directiei de Sãnãtate Publicã (DSP) Neamt, directorii spitalelor si autoritãtile judetene nu au reusit sã îi aducã la un numitor comun pe cei prezenti. În timp ce doctorul Constantin Nanu, director al DSP Neamt – aflat sub influenta directivelor trasate de ministrul sãnãtãtii, Eugen Nicolãescu – a cerut rãspicat directorilor de spitale sã opereze reduceri masive de paturi în sectiile care nu-si dovedesc eficienta, precum si în acelea care trateazã o patologie care nu necesitã, obligatoriu, internare, interlocutorii sãi nu doar cã nu au agreat aceste mãsuri de rentabilizare a activitãtii unitãtilor sanitare cu paturi, ci au apreciat cã indicatorii luati în discutie nu reflectã exact calitatea si eficienta muncii desfãsurate aici. În ciuda tuturor argumentelor prezentate de directorii spitalelor nemtene, în favoarea mentinerii actualelor structuri, conducerae DSP Neamt a cerut ca astãzi, la ora 12, sã primeascã din partea fiecãrei unitãti propuneri de mãsuri care vor fi aplicate în scopul eficientizãrii activitãti si reducerii cheltuielilor în sectiile considerate necompetitive.

Spitalul Roznov si Centrul de Sãnãtate Ceahlãu, încotro? A fost dezbãtutã, în mod deosebit, situatia Spitalului Orãsenesc Roznov si aceea a Centrului de Sãnãtate Ceahlãu. În timp ce conducerea Ministerului Sãnãtãtii a luat în calcul, la modul cel mai serios, desfiintarea Spitalului Roznov, întrucît se aflã la numai 15 kilometri distantã de Spitalul Judetean Neamt, doctor Cristina Iacob Atãnãsoaiei, director al respectivei unitãti, s-a strãduit din rãsputeri sã demonstreze cã existenta acesteia este mai mult decît justificatã, avînd în vedere cã deserveste o populatie de 57.000 de locuitori din oras si zonele arondate. „Mai mult decît atît, indicatorii medico-financiari aratã cã activitatea noastrã este eficientã. În afarã de sectiile Interne, Pediatrie si Neurologie, am fãcut demersuri la Ministerul Sãnãtãtii pentru a înfiinta o unitate de primire a urgentelor, am si solicitat scoaterea la concurs a douã posturi de medic pentru acest sector. Pentru cã Pediatria este foarte solicitatã si, aici, avem numai zece paturi, am cerut obtinerea a încã zece paturi si ni s-a promis sprijin în acest sens. Întotdeauna este loc de mai bine si de mai mult, iar cadrele medicale care lucreazã la Spitalul Roznov chiar pun suflet si fac eforturi pentru ca lucrurile sã meargã bine. De aceea, nu cred cã este corect sã se gîndeascã cineva sã desfiinteze acest spital“, a declarat doctor Cristina Iacob Atãnãsoaei, director al Spitalului Roznov. Extrem de dezamãgitã s-a arãtat si doctor Lucretia Dobreanu, director al Centrului de Sãnãtate Ceahlãu, unitate despre care se spune cã trebuie sã devinã centrui medico-social. „Nu am nici o putere sã mã opun unei decizii venite de la nivelul ministerului de resort, dar ar fi pãcat sã se întîmple asta, mai ales acum, cînd am reusit sã aducem la spital un medic pediatru care sã lucreze, deocamdatã, cu jumãtate de normã, am început lucrãrile de reamenajare a Pediatriei, am fãcut contract cu «Micromedica» pentru activitatea de laborator si am semnat contractul cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate Neamt“, a declarat doctor Lucretia Dobreanu, director al Centrului de Sãnãtate Ceahlãu. Doctorul Constantin Nanu, director al DSP Neamt sustine cã dacã autoritãtile locale s-ar implica mai mult în sustinerea unitãtii spitalicesti din Ceahlãu, soarta acesteia ar putea fi alta. „Dacã s-ar oferi o locuintã de serviciu bine dotatã si chiar o masinã cu care medicul tentat sã vinã aici sã se poatã deplasa, poate am avea sanse sã convingem pe cineva sã rãmînã aici. De nenumãrate ori, am scos posturi la concurs pentru Ceahlãu, dar nu s-a arãtat nimeni interesat. Nu mai spun cã unitatea nu dispune de dotãri care sã permitã investigatii radiologice si de laborator“, a declarat doctorul Constantin Nanu, director al DSP Neamt. Spitalul de boli psihice Gîdinti va fi mutat din spatiul în care functioneazã acum, într-un altul situat chiar în municipiul Roman. Potrivit precizãrilor fãcute de cãtre conducerea DSP Neamt, clãdirea este foarte veche, a fost revendicatã de proprietari si, ca atare, trebuie evacuatã cît mai rapid.

Spitalul Judetean Neamt rãmîne fãrã 70 de paturi În contextul restructurãrii activitãtii, Spitalul Judetean de Urgentã Neamt va pierde 70 de paturi, iar alte 36 paturi vor fi redistribuite, în sensul cã vor fi luate din anumite sectii considerate neeficiente si vor fi mutate în altele, unde este mare nevoie de acestea. Astfel, analizînd foarte atent indicatorii medico-economici si situatia generalã a unitãtii, conducerea celei mai mari unitãti sanitare din judet a dispus reducerea numãrului de paturi la Chirurgie generalã, Neurochirurgie, Obstetricã, Ginecologie, Urologie, Oftalmologie, Dermato-Venerice, Contagioase, Pediatrie. Reduceri de paturi au fost operate si la sectiile ORL si Chirurgie buco-maxilo-facialã care, pînã la urmã, au fuzionat si au devenit una singurã, cu 25 de paturi. Reduceri de paturi, urmate de fuzionare, s-au produs si la nivelul sectiilor Endocrinologie, respectiv, Diabet si boli de nutritie. „În dimineata aceasta (ieri, 17 mai – n.r.), m-am întîlnit cu medicii sefi de sectie din spital si am vorbit despre faptul cã ni se cer reduceri masive de paturi, mai ales acolo unde indicatorii de activitate nu sînt buni. Unii dintre colegi au înteles si ne-am sfãtuit cum sã facem, altii nu au înteles si au protestat, în ciuda faptului cã în sectiile dumnealor activitatea nu este deloc eficientã. În aceastã situatie, dacã am vãzut cã nu putem colabora, am luat decizia reducerii de paturi si îi vom înstiinta si pe sefii respectivelor sectii. Deciziile luate vor fi transmite atît la DSP, cît si la Prefecturã, urmînd sã ajungã, apoi, la conducerea Ministerului Sãnãtãtii“, a declarat doctorul Stelian Ghitã, director general al Spitalului Judetean de Urgentã Neamt.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending