Amnistie în mediul privat și austeritate la stat

■ foarfeca austerității se îndreaptă către sistemul bugetar ■

Premierul Marcel Ciolacu a prezentat la 4 septembrie a.c. măsuri esențiale pentru educație, economie și sănătate, evidențiind prioritățile Guvernului pentru noul an școlar, dar și pentru stabilitatea fiscală a țării. Printre cele mai importante măsuri se numără creșterea cu 7.800 a numărului de posturi în învățământul preuniversitar de stat, o decizie crucială pentru asigurarea dreptului la educație și pentru integrarea unui număr tot mai mare de copii cu cerințe speciale în sistemul de învățământ de masă. Ministrul Educației urmează să ofere detalii suplimentare într-un briefing dedicate.

Deciziile  vin pe fondul creșterii accelerate a deficitului bugetar și a nemulțumirii sectorului privat, puternic marcat de măsurile fiscale luate în 2023 și 2024.

Proiectul Ministerului Finanțelor: măsuri fiscale și înghețarea angajărilor în sistemul de stat

Un alt punct central al declarației lui Ciolacu a fost legat de proiectul propus de Ministerul Finanțelor, care include o serie de măsuri menite să asigure echilibrul bugetar și să reducă cheltuielile publice. Printre acestea se numără înghețarea angajărilor în sistemul de stat, cu excepții limitate pentru domeniile sănătății și educației. Deși o măsură similară a fost încercată în 2023, când s-a promis o „reformă a sistemului administrativ”, cheltuielile salariale cu bugetarii au crescut atunci cu 20%.

Limitarea sporurilor pentru bugetari este o altă măsură inclusă în proiect. În perioada septembrie-decembrie 2024, stimulentele din fonduri europene vor putea fi acordate doar personalului pentru care aceste drepturi sunt finanțate din proiecte externe nerambursabile, cu o cofinanțare publică de maximum 15%. Tot în acest interval, nu vor putea fi acordate sporuri în natură, cum ar fi combustibilul pentru deplasarea în concediu. Impactul acestei măsuri asupra deficitului bugetar rămâne de urmărit.

Un alt punct cheie este oprirea retrocedărilor și a plăților de despăgubiri pentru imobilele preluate abuziv în perioada regimului comunist. Procesul va fi suspendat temporar, ceea ce ar putea influența semnificativ bugetul pe termen scurt.

Pentru a reduce risipa de resurse în administrația publică, se va impune și limitarea cheltuielilor cu mașini, consultanță și pregătire profesională în sistemul de stat. În plus, se va institui o obligație pentru instituțiile publice de a nu acumula datorii până la finalul anului 2024.

Investiții locale și eficientizarea cheltuielilor publice

Ciolacu a reiterat importanța susținerii investițiilor autorităților locale, anunțând majorarea plafonului de contractare a împrumuturilor de la un miliard la două miliarde de lei. În plus, proiectele de transport feroviar și metrou vor putea beneficia de finanțare prin euroobligațiuni verzi, facilitând astfel dezvoltarea infrastructurii critice.

În ceea ce privește eficientizarea cheltuielilor publice, premierul a subliniat că, deși este un an electoral, Guvernul nu va permite risipirea banilor publici pe cheltuieli inutile. Ciolacu a punctat că responsabilitatea și decența în administrarea fondurilor publice sunt esențiale, și că aceste măsuri nu reprezintă o apocalipsă, ci o necesitate.

Măsuri în sănătate și protecția consumatorilor

În domeniul sănătății, Guvernul a aprobat măsuri pentru a asigura accesul bolnavilor de cancer la servicii de radioterapie decontate și pentru a sprijini tinerii și pacienții care au nevoie de medicamente inovative. Programul național de îngrijiri paliative va fi completat pentru a include servicii în unități cu paturi, la domiciliu și în ambulatoriu, prin casele de asigurări de sănătate.

În ceea ce privește protecția consumatorilor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a emis un ordin pentru a stopa practica înșelătoare prin care comercianții reduc gramajul produselor fără a modifica prețul. Aceasta va obliga producătorii să semnaleze vizibil pe ambalaj reducerea gramajului, iar sancțiuni dure vor fi aplicate pentru nerespectarea acestei obligații.

La orizont: un deficit de minimum 6,9% din PIB

În spatele tuturor acestor decizii – și probabil a altora care vor urma – se află realitatea economică marcată nu doar de deciziile de creștere/recalculare a pensiilor ci și de contextul extern, al războaielor din zona imediat învecinată, Ucraina, în Orientul Mijlociu și de pensiunile internaționale SUA-China-Rusia, direct și prin proxi.

Fundamentarea deciziilor de austeritate arată că România se află deja sub procedura de deficit excesiv, ca urmare a depășirii pragului de 3% din PIB stabilit de reglementările europene în 2019, iar deficitul bugetar ESA la sfârșitul anului 2023 a ajuns la 6,6% din PIB, impunând prezentarea unui plan fiscal structural până la 15 octombrie 2024 pentru perioada 2025-2031.

Evoluția execuției bugetare din primele șapte luni ale anului 2024 indică o posibilă depășire a deficitului bugetar planificat de 5% din PIB, iar estimarea Comisiei Europene din prognoza de primăvară întrevede un deficit de 6,9% din PIB pentru anul 2024, ceea ce impune măsuri suplimentare pentru limitarea cheltuielilor publice.

Volumul creanțelor bugetare neîncasate a ajuns la 175 miliarde lei, echivalentul a 35 miliarde euro, deci guvernul se străduie să identifice măsuri care să îmbunătățească colectarea acestora, fără a afecta negativ plata datoriilor bugetare. Anumite facilități fiscale pot contribui la creșterea încasărilor, iar pentru stimularea conformării voluntare a contribuabililor care au achitat la zi datoriile față de buget, guvernul a propus acordarea unei bonificații.

La orizont se află și potențiale reacții negative europene, deoarece lipsa unor măsuri urgente de reducere a cheltuielilor bugetare până la sfârșitul anului 2024 poate duce la creșterea costurilor de finanțare a deficitului și la afectarea fondurilor pentru investiții din cadrul Politicii de Coeziune și Planului Național de Redresare și Reziliență.

Pe fondul măsurilor cu fundal roz festiv, guvernul a început să manevreze foarfeca austerității.