Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Amintiri din infernul închisorilor comuniste

Știre publicată în urmă cu

în data de

• presedintele Asociatiei Detinutilor Politici Roman, Alecu Mazãre, priveste, acum, cu detasare, clipele de cosmar petrecute în închisorile comuniste, pentru vina de a-si fi manifestat, cu voce tare, protestul împotriva cartelãrii alimentelor • acesta a fãcut parte din „lotul Ioan Diaconescu“ trecînd prin închisorile de la Aiud, Gherla, Jilava si la taberele de muncã din Deltã si Insula Mare a Brãilei • bãtrînul a ispãsit cinci ani si jumãtate de detentie •

Alecu Mazãre, presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, filiala Roman, la cei 67 de ani pe care i-a împlinit, retrãieste cu intensitate, dar nu cu urã, cei cinci ani si jumãtate de chinuri, pe care i-a petrecut, de la vîrsta majoratului si pînã la 24 de ani, în puscãriile comuniste. Nãscut în 29 octombrie 1938, la Galbeni, aproape de Roman, de profesie lãcãtus mecanic, Alecu Mazãre a lucrat între 1953-1959 în localitatea natalã, pe un santier de constructii, apartinînd de Iasi, ulterior transferîndu-se la Buhusi. „Prin februarie 1955 îmi gãsisem un loc de muncã, mai bine plãtit, la Fabrica de postav din Buhusi. Eram destul de bine vãzut. Pentru cã mi-au fost apreciate calitãtile organizatorice, în scurt timp am ajuns sef de echipã. La 17 ani, mi s-a ivit prilejul de a cîstiga mai bine, asa cã am plecat în Valea Jiului, unde un unchi, Vasile Pantirasu, ajunsese director la Competrol. El mi-a gãsit un loc de lãcãtus la Atelierele Centrale din Petrosani, unde, în august 1956, m-au prins si revoltele din Ungaria. Am vãzut atunci o multime de filme documentare despre acestea si, tînãr fiind, în mintea mea au început sã încolteascã fel de fel de nemultumiri. Desi intrasem în UTM din convingere, am început sã simt revoltã pentru faptul cã sfertul de pîine neagrã, pe care-l cumpãram pe cartelã, nu-mi ajungea sã mã satur. Am fãcut imprudenta sã spun cu voce tare cã mi-e foame. Aveam o serie de colegi, care se îngrãmãdeau sã facã armata la Securitate, si nu pricepeam de ce, atunci. Stãteam în cãmin cu unul Farcas. Prin noiembrie 1956 abia, mi-am dat seama cã am fost tras într-o cursã si am început sã-mi mai tin gura. Era, însã, cam tîrziu. În iunie 1957 am fost chemat la director în birou. Doi securisti, îmbrãcati în haine de velur, m-au invitat sã-i urmez la sediu. M-au încuiat într-un subsol si au început anchetele. La început nu m-au întrebat decît de ce tot spun, în gura mare, cã mi-e foame. Ulterior m-au chestionat despre un incident pe care l-am avut cu un coleg, Pristavu. La ora 17 mi-au dat drumul cu angajamentul sã nu spun nimãnui unde am fost. A treia zi m-a chemat la el directorul si mi-a spus cã nu este bine cã am intrat în colimatorul Securitãtii“, îsi aminteste Alecu Mazãre circumstantele în care a intrat în contact cu Securitatea, la doar 18 ani. În 14 iulie 1957 a fost convocat la Serviciul personal, unde se aflau vreo 14 „haidamaci“, printre care si-a recunoscut pe cei doi „îngeri pãzitori“, de la prima întîlnire. „Mi-au rãmas pînã si sculele pe banc. M-au «umflat» si m-au îmbrîncit într-un Gaz, ducîndu-mã la sediul Securitãtii din Deva. În beciurile acesteia am stat vreo douã sãptãmîni, cît au durat anchetele. Eram scos din celulã cu ochelari de tablã la ochi, asa ca sã nu-mi dãdeam seama unde mã aflu si dacã este zi sau noapte afarã. Atunci au început torturile si m-au întrebat ce influentã a avut asupra mea unchiul meu. Abia acolo mi-am dat seama cã, de fapt, de asta m-au luat, ca sã afle mai multe despre el. Sotia lui era fiica unui mare latifundiar din zonã. Au început sã mã tortureze, pentru a le spune ce stiu despre întîlnirile lor. Îmi tot puneau sub nas niste hîrtii, pe care ar fi vrut sã le semnez. Am refuzat acest lucru, cu atît mai mult cu cît nu stiam mare lucru despre unchiul meu. Eu locuiam la cãmin si n-am fost pe la el decît de cîteva ori“, a mai spus Alecu Mazãre. Dupã douã sãptãmîni de anchete, tînãrul a fost urcat într-o masinã, cu încã un coleg de celulã, si cu o bãtrînã, Maria Stoica, ce avea 61 de ani, fiind dusi pentru a fi judecati la Tribunalul Militar din Sibiu. Nimeni din familia acestora nu a aflat decît foarte tîrziu unde se aflau. Îsi aminteste cã acel bãrbat a primit 7 ani de detentie, el sase ani, iar bãtrîna, care drãcuise pe secretarul de partid din satul ei, trei ani. „Ne-au încadrat la Articolul 327. Am avut dreptul sã facem recurs, care s-a judecat tot la Deva. Acolo, nu numai cã mi-au respins recursul, dar mi-au schimbat si încadrarea juridicã, acuzîndu-mã de «uneltire împotriva ordinii sociale», fiind încarcerat în penitenciarul de tranzit de la Jilava. Am fost, apoi, transferat, în decembrie 1957, cu un grup de 70 de detinuti politici, din care a fãcut parte si presedintele de mai tîrziu al PNÞCD, Ioan Diaconescu, în penitenciarul de la Gherla. Aici am stat într-o celulã, vizavi de camera «Zero» a condamnatilor la moarte, pînã în mai 1959, trãind momentele vestitei revolte a detinutilor. În vara lui ’58, comandatul penitenciarului, vestitul tortionar Goiciu si politrucul închisorii, locotenentul Tudose, au fãcut o diversiune, provocînd pe «frontieristi» (persoane care încercaserã sã treacã, clandestin, frontiera n.r) stîrnind cunoscuta revoltã, care, dupã înãbusire, a atras înãsprirea regimului de detentie. „Au urmat luni de cosmar, cu anchete, care transformau oamenii în cîrpe, cu perchezitii corporale îngrozitoare si umilitoare. Eram cãutati pînã si în anus, ne erau distruse si saltelele de paie mucede, pe care ne odihneam, fiind obligati sã dormim pe ciment, unde ni se încingeau plãmînii. Au urmat luni si luni de teroare fizicã si psihicã. Ni se dãdea zeamã chioarã si, din cînd în cînd, peste aceasta jumãri topite si rîncede, din care nu puteai sã nu faci diaree. La Gherla nu a mai curs apa. Primeam douã cãnite de un sfert de litru, pentru a bea“, rememoreazã acele clipe cumplite fostul detinut politic.

Munca, o salvare În mai 1959, dupã o vizitã medicalã, printre detinutii care au îndrãznit sã cearã iesirea la muncã s-a numãrat si Alecu Mazãre. Acesta a cunoscut în închisorile si lagãrele de muncã pe unde a trecut, toatã „crema“ intelectualitãtii interbelice, azvîrlitã de comunisti în închisoare. Îsi aminteste de colonelul Miclescu, cel ce înãbusise miscarea legionarã, de profesorii Bora si Al. Zup, de inginerii Iacob, Cazan, Petcu, Cucu sau Gheorghe, de Antoniu, de la Opera Românã, oameni care au îndurat, cu demnitate, grozãviile din puscãriile amintite. 50 dintre detinuti au fost urcati, în mai 1959, în vagoane de marfã, fãrã a sti unde pleacã, Îsi aminteste doar de o cãlãtorie lungã si obositoare, cu trei opriri, la Brasov, Ploiesti si Tulcea, unde au fost mutati pe un slep de cereale si dusi pînã la granita cu Ucraina, la Periprava. În apropiere, la Recea, 1.200 de oameni trãiau, alãturi de vipere, îndurînd vînturi puternice. Au tãiat stuf si au prãsit porumbul, fiind bucurosi cã soarele le-a întãrit oasele. „Cu apa o duceam, însã, foarte prost, Se aducea cu sacaua de la Dunãre. La sfîrsitul lunii septembrie, în 1959 am fost transferati la Salcia, în Insula Mare a Brãilei, la fãcut diguri. S-a lucrat din noapte în noapte, pînã prin 1960, cînd am fost dus la Agana, tot la fãcut diguri. Dupã o perioadã, am aflat cã la dig se lucra din douã directii si cã în tabãra vecinã se afla unchiul meu“, mai povesteste presedintele AFDP, filiala Roman. La sfîrsitul lunii octombrie 1960, a fost selectat, din 2.000 de detinuti, un lot de 80, acestia fiind trimisi sã lucreze în Fabrica penitenciarului Aiud, organizatã pe principii de productie si condusã de detinuti. Aici a întîlnit, din nou, foarte multi intelectuali, specialisti, printre care si inginerul romascan Constantin Bogza, acesta fiind si specialistul care a pus în functiune uzina de la Aiud. În 14 ianuarie 1963, dupã cinci ani si jumãtate, a beneficiat de efectele unui decret de gratiere, fiind pus în libertate. Întors acasã a trãit anii colectivizãrii, în 1964 s-a cãsãtorit, lucrînd mai întîi la Prefabricate, apoi la fabrica de Tricotaje „8 Martie“ din Piatra Neamt si, de la înfiintare si pînã la pensionare, la Întreprinderea de Tricotaje „Smirodava“ Roman, de unde a iesit la pensie, în 1997. Multi ani a fost urmãrit de Securitate. Dupã Revolutie a pus bazele filialei Roman a AFDP, care mai numãrã doar 150 de membri, cu tot cu beneficiarii drepturilor de refugiati politici. FOTO: Presedintele Asociatiei Detinutilor Politici Roman, Alecu Mazãre, rememoreazã clipele petrecute în închisorile comuniste

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Colegiul National Calistrat Hogas – file din cronica lui 2017

Știre publicată în urmă cu

în data de

Sfârsitul unui an este întotdeauna prilej de introspectie si de retrospectie, de inventariere a tuturor realizãrilor care s-au acumulat în cele 365 de zile ale sale si, mai ales, de evaluare a raportului între eforturile depuse si roadele culese. Colegiul National Calistrat Hogas îsi recupereazã, asadar, în acest moment de bilant, toate izbânzile anului 2017 care au fãcut ca numele lui sã rãzbatã în spatiul local, national, international si, în eter, chiar în spatiul cosmic (exagerare permisã, dacã tinem cont de evenimentul unic în tarã în care elevii liceului au luat legãtura cu astronautii Statiei Spatiale Internationale). Spre cei care au fãcut posibile aceste izbânzi ale colegiului se îndreaptã astãzi recunostinta noastrã.

Performante scolare la cel mai înalt nivel

În primul rând, multumirile noastre sunt adresate elevilor, acesti fragili, dar extrem de promitãtori subiecti ai educatiei si în special celor care au adus performanta acasã, la Hogas: Mihnea Bâlici, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Filosofie si medalie de argint la cea de-a XXV-a editie a Olimpiadei Internationale de Filosofie de la Rotterdam (profesor îndrumãtor: Ecaterina Romascu); Stefania Teleucã, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã; Mãdãlina Merticaru, Premiul II – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Dragos Filioreanu, Premiul III – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Luiza Elisabeta Oruc, Mentiune la Olimpiada Nationalã de Limba Englezã (profesor Tania Bucur); Elena Sârbu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Oana Corina Mazilu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Istorie si Premiul I la Sesiunea de referate si comunicãri stiintifice, sectiunea Istoria Românilor, iunie 2017, Focsani (profesor Daniela Mãtãsaru-Ionescu); Teodor Toma, Andrei Malaicu si Eduard Constantin Pãtrunjel, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Argumentare, Dezbateri si Gândire Criticã Tinerii dezbat (profesor Petruta Lostun); Iustina Gavrilutã, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã. Toti acesti elevi au fost invitati si recompensati la festivitatea de decernare a premiilor de excelentã în cadrul celei de-a cincea editii a Sãrbãtorii Scolii Nemtene, organizate de Inspectoratul Scolar pe 12 decembrie. În cadrul premierii speciale pentru rezultatele obtinute la concursuri internationale, organizate de Ministerul Educatiei Nationale, pe 19 decembrie 2017, lui Mihnea Bâlici i-au fost înmânate diploma si recompensatia materialã de cãtre ministrul Educatiei, Liviu Pop, pentru performanta greu de egalat obtinutã la Olimpiada Internationalã de Filosofie de la Rotterdam, anume medalia de argint. Lista elevilor care au fãcut cinste institutiei e completatã de Ana Maria Holotã, cea care a fost doi ani consecutiv votatã Voluntarul anului în domeniul tineret si care în 2017 a reprezentat România ca delegat al tineretului voluntar la Consiliul Europei. Ana Maria a fost premiatã, alãturi de Mihnea Bâlici, în septembrie 2017, în cadrul unei festivitãtii speciale a Consiliului Local. Cei doi au fost, alãturi de Sîrghi Andreea Cristina si Mazilu Corina Oana, sefi ai promotiei 2017 pentru cele douã profiluri ale colegiului, real si uman iar la aceste distinctii s-a adãugat premiul pentru performanta lui Mihnea de a obtine prima medie pe judet în urma examenului de bacalaureat. În acelasi registru trebuie amintite Mentiunile Speciale obtinute la etapa nationalã a olimpiadelor si concursurilor scolare de Vasiliu Cristina-Georgiana (Lectura ca abilitate de viatã), Tunã Ilinca-Alexandra (Limba neogreacã), Ioan Cãdere si Patricia Preisler (Chimie), Alexandru Petronela-Laura (Istorie), Enache Andi-Ioan (Lingvisticã), Dudãu Mãdãlina, Patilea Ioana-Alexandra si Dandu-Pop Andrei Nicu (Matematicã aplicatã). La fel, au fãcut onoare colegiului si ceilalti 16 elevi participanti la aceste competitii scolare, precum si eleva Sabina Glavce care a obtinut în august o bursã în cadrul scolii de varã Oxford for Romania. Fãrã implicarea profesorilor si a elevilor n-ar fi fost posibile nici cele douã Premii I obtinute de revistele colegiului, Zece+ (coordonator: prof. dr. Cristina Neculães) si Adobiografiinta (coordonator: insp. prof. dr. Gheorghe Brânzei) la Festivalul International Concurs Anelisse de filme, fotografii si reviste scolare – Editia a V-a din 31 iulie 2017 de la Iasi si la Concursul National de Jurnalism si Reviste Scolare.

Profesori dedicati

Adresãm multumiri partenerilor si colaboratorilor nationali si internationali ai colegiului, celor care au contribuit la implementarea si derularea parteneriatelor si a proiectelor de tip Erasmus+. Urmând firul temporal, enumerãm proiectele colegiului, de anvergurã internationalã: 2015-2017 – SELFY – SAVE EARTH’S LIFE FOR YOUTH, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Grecia, Portugalia, Italia, Reunion, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2017 – Proiectul FACT-REFLECT-ACT câstigãtor al ZILEI EUROSCOLA din 17 noiembrie, cu vizita elevilor la Parlamentul European de la Strasbourg (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2016 -2019 – MOVE YOUR BODY AND MIND – HEALTHY LIFESTYLE FOR ADOLESCENTS!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Bulgaria, Franta, Polonia, Spania, Marea Britanie, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2018 – APPRÉHENDER LE PATRIMOINE CULTUREL IMMATÉRIAL ATTACHÉ AUX DIFFÉRENTES UTILISATIONS DU CHEVAL, LE SAUVEGARDER, LE RESPECTER ET SENSIBILISER AUX NIVEAUX LOCAL, NATIONAL ET EUROPÉEAN, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Franta si Spania (coordonator: prof. Alina Balus); 2016-2018 – EUROPEAN VALUES AND BEING PHYSICALLY ACTIVE THROUGH GAMES FOR A BETTER LIFE, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Portugalia, Turcia, Polonia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2018 – ANGAJABILITATE+ PRIN PRACTICÃ LA LOCUL DE MUNCÃ, proiect Erasmus+, mobilitãti stagiari VET – Spania (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2017-2019 – BIOPLASTICS – THE FUTURE OF FOOD PACKING!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Marea Britanie si Grecia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2019 – ESCRIBIMOS NUESTRA HISTORIA. CREAMOS NUESTRO PLANETA, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Spania, Italia si Portugalia (coordonator: prof. Alina Zaharia)

Alte repere ale anului

Gratie acestor colaborãri, dar si a altor parteneri la nivel local si national, Colegiul National Calistrat Hogas a fost gazda unor evenimente notabile de-a lungul anului 2017: spectacolul de teatru în limba francezã Caii la fereastrã, adaptare dupã Matei Visniec, în regia lui Christelle Derré (aprilie), spectacolul de circ aerian Etreinte, în care au fost implicati 12 elevi hogãseni, la Rethel, Franta (octombrie), transmis si de TV France 2, dialogul prin contact TELEBRIDGE dintre elevii colegiului si astronautul italian Paulo Nespoli de pe Statia Spatialã Internationalã, în cadrul Programului ARISS si în colaborare cu Glanmire Community Colledge, Cork, Irlanda (octombrie), târgul de proiecte Tineri cu initiativã pentru dezvoltarea unei culturi civice în municipiul Piatra-Neamt, realizat în colaborare cu asociatia Reper pentru Management prin Valori Bucuresti (noiembrie), vizita la Parlamentul European de la Strasbourg a celor 28 de elevi din clasa a XI-a E, în cadrul programului Euroscola (noiembrie), Marsul Calistratilor, editia a XI-a, manifestare la care au participat peste 400 de elevi, organizatã cu prilejul Zilei Nationale a României. Nu în ultimul rând, ne arãtãm recunostinta fatã de oaspetii alesi care au trecut pragul Colegiului National Calistrat Hogas în 2017. E vorba de poeta Ana Blandiana, de scriitorul Lucian Vasiliu, directorul Editurii Junimea Iasi si de Gheorghe Cliveti, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol“ Iasi, a cãror prezentã s-a dovedit pentru elevi, cum era de asteptat, o sursã de inspiratie, de motivare si de încurajare întru culturã si cunoastere. Întâlnirea cu excelenta a fost pecetluitã la final de an de vizita ministrului Educatiei Nationale, Liviu Pop, ale cãrui constatãri si aprecieri legate de nivelul de performantã scolarã de la Colegiul National Calistrat Hogas fac de mult timp parte din cartea de vizitã a institutiei. „Elevi, pãrinti, profesori, colaboratori, vã multumim cu nedisimulatã cãldurã pentru efortul, pentru devotamentul si pentru implicarea în izbânzile colegiului! La Multi Ani!“, se aratã în comunicatul primit la redactie din partea conducerii colegiului pietrean.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

DNA acuzã: finantãri penale la FC Ceahlãul

Știre publicată în urmă cu

în data de

• fostul primar Gheorghe Stefan a fost inculpat din nou, acum fiind vorba despre modul cum a fost finantat FC Ceahlãul • prin traficarea influentei ar fi obtinut de la o firmã aproape 10 miliarde de lei vechi • un alt dosar îi are în vizor pe un fost director ANL si pe fostul director de marketing al clubului, Iulian Boghian •

Fostul primar de Piatra Neamt pare sã nu mai iasã din vizorul procurorilor anticoruptie, fiind inculpat din nou zilele trecute pentru trafic de influentã. De aceastã datã pentru modul în care a fost finantat clubul de fotbal Ceahlãul. „La începutul anului 2010, inculpatul Stefan Gheorghe a pretins de la directorul unei societãti comerciale cu activitate în constructii ca aceasta sã sponsorizeze echipa de fotbal FC Ceahlãul Piatra Neamt cu un procentaj de 3% din sumele pe care societatea urma sã le încaseze în baza unui contract încheiat cu SC Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Bistrita privind un obiectiv de investitii avînd ca obiect lucrãri hidroenergetice pe rîul Siret“, conform unui comunicat al Directiei Nationale Anticoruptie. În schimbul banilor, Pinalti a promis cã va interveni pe lîngã functionarii din conducerea SC Hidroelectrica SA, societate cu capital majoritar de stat si care aloca fondurile necesare investitiei, pentru a se continua finantarea obiectivului amintit. „În temeiul solicitarii lui Stefan Gheorghe, în perioada 2010 – 2011, între SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt în calitate de prestator si societatea cu activitate în constructii, în calitate de beneficiar, au fost încheiate sapte contracte de reclamã si publicitate în temeiul cãrora au fost emise nouã facturi fiscale si a fost achitatã prin ordine de platã suma totalã de 998.000 lei, în conditiile în care nu exista nici un document privind executarea obligatiilor asumate de prestator“, conform DNA. Procurorii antocoruptie au început sã caute prin actele de la FC Ceahlãul, si dupã cauza recentã în care a fost trimis în judecatã Pinalti, în aceeasi zi, pe 22 decembrie 2017, un alt dosar a ajuns pe rolul Tribunalului Neamt. Acesta îi are în vizor pe Marian Iftimie – Nicorici, director general al Agentiei Nationale pentru Locuinte, acuzat de trafic de influentã si Iulian Boghian, director în cadrul SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt, tot pentru trafic de influentã. „În cursul anului 2010, inculpatul Iftimie-Nicorici Marian, în calitate de director al Agentiei Nationale pentru Locuinte si inculpatul Boghean Iulian, director în cadrul SC FC Ceahlãil SA Piatra Neamt, i-au pretins administratorului unei societãti comerciale sã remitã cãtre SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt un procentaj de 5% din valoarea sumelor pe care societatea urma sã le încaseze de la Agentia Nationalã pentru Locuinte, în baza contractelor privind construirea unor imobile/locuinte aflate în derulare. Inculpatul Iftimie-Nicorici Marian a promis, în schimb, cã va interveni pe lîngã functionarii din subordine pentru ca plãtile catre respectiva societate comercialã sã nu fie întîrziate“, spun anchetatorii. Ca urmare a acestei solicitãri, la data 6 septembrie 2010, între Ceahlãul (în care Boghean Iulian îndeplinea functia de director de marketing) în calitate de prestator si o firmã administratã de aceeasi persoanã cãreia i se ceruse sponsorizarea, în calitate de beneficiar, a fost încheiat un contractul avînd ca obiect servicii de reclamã si publicitate în valoare de 112.900 euro. În temeiul acestui contract, în perioada 1 octombrie 2010 – 27 decembrie 2010, beneficiarul a plãtit suma totalã de 61.709,96 (617 milioane de lei vechi) lei în temeiul a douã facturi fiscale ce atestau servicii care în realitate nu au fost prestate.

Mari datorii

În afarã de problemele penale care l-ar putea duce iar la închisoare, Gheorghe Stefan a fost obligat de diferite instante sã plãteascã mari sume de bani reprezentînd prejudicii. De exemplu, în dosarul Posta Românã el trebuie sã achite 422.138 lei si 35.306 euro, iar în dosarul Microsoft s-a dispus confiscarea a 3,99 milioane de euro. În cazul solutionat definitiv, „Bani pentru partid“, unde a fost condamnat la 3 ani de detentie, judecãtorii au dispus confiscarea sumei de 1,65 milioane de euro, iar pentru recuperarea altei pãrti de 2,35 milioane de euro, a fost pãstrat sechestrul asigurator pe bunurile detinute de Pinalti. În cauza spãlãrii de bani prin firma Strong Montaj, fostul primar de Piatra Neamt a pierdut o altã avere: „Dispune confiscarea de la inculpatul Stefan Gheorghe, în folosul statului, a sumei 3.031.365 lei, reprezentînd sumele dobîndite prin sãvîrsirea infractiunii de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia“, conform Tribunalului Neamt. Cauza este acum la Curtea de Apel Bacãu, acolo unde a fost contestatã hotãrîrea Tribunalului Neamt. În total, toate aceste sume adunate înseamnã 8,025 milioane de euro si 3,45 milioane de lei noi. La un curs mediu de 4,5 lei pentru un euro, la acest moment Pinalti a fost obligat la plata unor sume care totalizeazã circa 40 milioane de lei noi, sau altfel spus 400 miliarde de lei vechi. Si asta nu este tot pentru cã mai are alte procese, care nu au trecut încã de prima instantã.

Citește știrea

Trending