Amintiri cu Patzaichin. Vizită la SCDA Secuieni

■ acum cîţiva ani, Ivan Patzaichin era invitat la Staţiunea de Cercetare Secuieni ■ marele sportiv era implicat într-un proiect pentru promovarea articolelor din fibră de cînepă şi in ■ Patzaichin era iniţiatorul unui clauster în domeniu, alături de marele designer Irina Schroter ■ proiectul nu s-a materializat din cauza lipsei pieţei de desfacere şi a investitorilor ■

Poate puţini îşi mai amintesc că în iulie 2013, marele sportiv Ivan Patzaichin, supranumit „Regele canoei româneşti“, venea, împreună cu fostul ministru al Agriculturii în Guvernul Boc, Valeriu Tabără, astăzi preşedintele Academiei de Studii Agricole şi Silvice şi în prezenţa predecesorului său la conducerea instituţiei, profesorul dr. Gherghe Sin, dar şi a altor universitari, la Staţiunea Secuieni, pentru a participa la Ziua Cînepii.

O manifestare care coincidea cu aniversarea a 40 de ani de cînd a fost înfiinţat laboratorul de ameliorare a cînepei monoice, eveniment mediatizat la vremea respectivă şi de cotidianul Monitorul. Despre un proiect promiţător la vremea respectivă şi despre ce s-a petrecut între timp, ne-a  vorbit directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Secuieni, dr. ing.Elena Trotuş.

„În anul 2013, atunci cînd staţiunea a organizat manifestarea de promovare a cînepii monoice am fost deosebit de onoraţi să-l avem în mijlocul nostru pe marele sportiv, regretatul Ivan Patzaichin, care a fost prezent atunci la invitaţia colectivului nostru de cercetători  din cadrul Laboratorului de cînepă monoică, în calitate de fondator al unui cluster în domeniul industriei textile (alături de disignerul Irina Schroter – n.r.), care promova îmbrăcămintea din fibră de cînepă şi pe cale de consecinţă şi stimularea cultivării acestei plante, pentru folosirea acesteia pe scară largă, în industria confecţilor“, a precizat dr. ing.Elena Trotuş.

După cum se ştie, clusterul, în domeniul economiei este definit ca fiind o grupare de persoane juridice şi persoane fizice constituită în baza unui contract de asociere, încheiat între organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării acreditate şi/sau instituţiile de învăţămînt superior acreditate, alte organizaţii necomerciale, pe de o parte şi agenţi economici, asociaţii patronale sau asociaţii profesionale, persoane fizice, instituţii financiare, organizaţii internaţionale, investitori autohtoni sau străini, pe de altă parte, în scopul desfăşurării activităţii de cercetare ştiinţifică, de învăţămînt şi de transfer tehnologic al rezultatelor ştiinţifice şi inovaţiilor, valorificării lor prin activităţi economice.

Colaborarea a continuat, dar totul a rămas la nivel de prototipuri

Directorul Staţiunii Secuieni spune că această colaborare a continuat şi în anii următori, dar fără rezultate palpabile: „Colaborarea cu acest cluster înfiinţat de regretatul sportiv Ivan Patzaichin a continuat şi în anii următori, în ciuda semieşecului aparent, în sensul că unitatea noastră a pus la dispoziţia specialiştilor din cadrul clusterului materia primă, formată din tulpini şi fibră de cînepă.

Au fost colaborări cu specialiştii de la Facultatea de Industrie a Textilelor de la Universitatea din Arad şi s-au obţinut o serie de produse, care, însă, au rămas la nivel de prototip, din cauza faptului că nu s-a reuşit materializarea proiectului la nivel de industrializare a produselor“. În contextul economic naţional şi internaţional al producţiei de textile, din cauza chinezăriilor ajunse în toate colţurile lumii este greu şi chiar aproape imposibil de găsit investitori care să dorească să cheltuie milioane de euro, pentru utilarea unor fabrici de  confecţii, care să folosească ca materie primă cînepa sau inul.

Şi aceasta din simple raţiuni de eficienţă economică, ce ţin de  producerea acestui tip de haine  din fibre naturale de calitate, producţie care este nerentabilă în lipsa unei pieţe de desfacere a produselor finite. Situaţia e similară cu aceea din industria manufacturieră de producere  a iilor de la costumele populare, unde piaţa a fost acaparată de chineji şi indieni, care fabrică produse ieftine la războaie mecanice.

„Clausterul tulceanului Ivan Patzaichin continuă să funcţioneze la nivel de promovare a culturilor de cînepă, de promovare a produselor tradiţionale, dar pentru că la nivel naţional nu sînt beneficiari ai acestui tip de confecţii este greu de prognozat viitorul imediat al prototipurilor de haine confecţionate din cînepă sau in. Noi, ca staţiune, sîntem obligaţi să rămînem optimişti şi continuăm cercetările în laborator în vederea diversificării soiurilor de cînepă monoică, în sensul obţinerii, în continuare de sămînţă, fibră, uleiuri şi combustibil“, a mai spus directorul SCDA Secuieni. De-a lungul timpului, la SCDA Secuieni  au fost create şapte soiuri noi de cînepă monoică,  omologate din 1984 încoace  pentru producţia mixtă de tulpini, fibră şi sămînţă.

Pînă în 1989, România ocupa locul I în Europa, la cultura inului şi a cînepei şi locul IV în lume. Se cultivau aproximativ 75.000 de hectare de in şi 49.000 de hectare de cînepă. Acum, însumat, cele două plante tehnice abia dacă acoperă cîteva sute de hectare.

Doctor Elena Trotuş a mai subliniat faptul că în România se cultivă, în prezent, o suprafaţă de cînepă pe care o cultiva staţiunea de cercetare într-un an agricol înainte de ’89, numai pentru sămînţă. Ivan Patzaichin a fost înmormîntat ieri, cu onoruri militare.