Contactează-ne

Actualitate

Amintiri cu Patzaichin. Vizită la SCDA Secuieni

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ acum cîţiva ani, Ivan Patzaichin era invitat la Staţiunea de Cercetare Secuieni ■ marele sportiv era implicat într-un proiect pentru promovarea articolelor din fibră de cînepă şi in ■ Patzaichin era iniţiatorul unui clauster în domeniu, alături de marele designer Irina Schroter ■ proiectul nu s-a materializat din cauza lipsei pieţei de desfacere şi a investitorilor ■

Poate puţini îşi mai amintesc că în iulie 2013, marele sportiv Ivan Patzaichin, supranumit „Regele canoei româneşti“, venea, împreună cu fostul ministru al Agriculturii în Guvernul Boc, Valeriu Tabără, astăzi preşedintele Academiei de Studii Agricole şi Silvice şi în prezenţa predecesorului său la conducerea instituţiei, profesorul dr. Gherghe Sin, dar şi a altor universitari, la Staţiunea Secuieni, pentru a participa la Ziua Cînepii.

O manifestare care coincidea cu aniversarea a 40 de ani de cînd a fost înfiinţat laboratorul de ameliorare a cînepei monoice, eveniment mediatizat la vremea respectivă şi de cotidianul Monitorul. Despre un proiect promiţător la vremea respectivă şi despre ce s-a petrecut între timp, ne-a  vorbit directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Secuieni, dr. ing.Elena Trotuş.

„În anul 2013, atunci cînd staţiunea a organizat manifestarea de promovare a cînepii monoice am fost deosebit de onoraţi să-l avem în mijlocul nostru pe marele sportiv, regretatul Ivan Patzaichin, care a fost prezent atunci la invitaţia colectivului nostru de cercetători  din cadrul Laboratorului de cînepă monoică, în calitate de fondator al unui cluster în domeniul industriei textile (alături de disignerul Irina Schroter – n.r.), care promova îmbrăcămintea din fibră de cînepă şi pe cale de consecinţă şi stimularea cultivării acestei plante, pentru folosirea acesteia pe scară largă, în industria confecţilor“, a precizat dr. ing.Elena Trotuş.

După cum se ştie, clusterul, în domeniul economiei este definit ca fiind o grupare de persoane juridice şi persoane fizice constituită în baza unui contract de asociere, încheiat între organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării acreditate şi/sau instituţiile de învăţămînt superior acreditate, alte organizaţii necomerciale, pe de o parte şi agenţi economici, asociaţii patronale sau asociaţii profesionale, persoane fizice, instituţii financiare, organizaţii internaţionale, investitori autohtoni sau străini, pe de altă parte, în scopul desfăşurării activităţii de cercetare ştiinţifică, de învăţămînt şi de transfer tehnologic al rezultatelor ştiinţifice şi inovaţiilor, valorificării lor prin activităţi economice.

Colaborarea a continuat, dar totul a rămas la nivel de prototipuri

Directorul Staţiunii Secuieni spune că această colaborare a continuat şi în anii următori, dar fără rezultate palpabile: „Colaborarea cu acest cluster înfiinţat de regretatul sportiv Ivan Patzaichin a continuat şi în anii următori, în ciuda semieşecului aparent, în sensul că unitatea noastră a pus la dispoziţia specialiştilor din cadrul clusterului materia primă, formată din tulpini şi fibră de cînepă.

Au fost colaborări cu specialiştii de la Facultatea de Industrie a Textilelor de la Universitatea din Arad şi s-au obţinut o serie de produse, care, însă, au rămas la nivel de prototip, din cauza faptului că nu s-a reuşit materializarea proiectului la nivel de industrializare a produselor“. În contextul economic naţional şi internaţional al producţiei de textile, din cauza chinezăriilor ajunse în toate colţurile lumii este greu şi chiar aproape imposibil de găsit investitori care să dorească să cheltuie milioane de euro, pentru utilarea unor fabrici de  confecţii, care să folosească ca materie primă cînepa sau inul.

Şi aceasta din simple raţiuni de eficienţă economică, ce ţin de  producerea acestui tip de haine  din fibre naturale de calitate, producţie care este nerentabilă în lipsa unei pieţe de desfacere a produselor finite. Situaţia e similară cu aceea din industria manufacturieră de producere  a iilor de la costumele populare, unde piaţa a fost acaparată de chineji şi indieni, care fabrică produse ieftine la războaie mecanice.

„Clausterul tulceanului Ivan Patzaichin continuă să funcţioneze la nivel de promovare a culturilor de cînepă, de promovare a produselor tradiţionale, dar pentru că la nivel naţional nu sînt beneficiari ai acestui tip de confecţii este greu de prognozat viitorul imediat al prototipurilor de haine confecţionate din cînepă sau in. Noi, ca staţiune, sîntem obligaţi să rămînem optimişti şi continuăm cercetările în laborator în vederea diversificării soiurilor de cînepă monoică, în sensul obţinerii, în continuare de sămînţă, fibră, uleiuri şi combustibil“, a mai spus directorul SCDA Secuieni. De-a lungul timpului, la SCDA Secuieni  au fost create şapte soiuri noi de cînepă monoică,  omologate din 1984 încoace  pentru producţia mixtă de tulpini, fibră şi sămînţă.

Pînă în 1989, România ocupa locul I în Europa, la cultura inului şi a cînepei şi locul IV în lume. Se cultivau aproximativ 75.000 de hectare de in şi 49.000 de hectare de cînepă. Acum, însumat, cele două plante tehnice abia dacă acoperă cîteva sute de hectare.

Doctor Elena Trotuş a mai subliniat faptul că în România se cultivă, în prezent, o suprafaţă de cînepă pe care o cultiva staţiunea de cercetare într-un an agricol înainte de ’89, numai pentru sămînţă. Ivan Patzaichin a fost înmormîntat ieri, cu onoruri militare.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Drama familiei Smicală fără sfârşit? “Coșmarul nostru nu s-a terminat”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Camelia Smicală anunţă că este din nou trimisă în judecată ■ motivul e halucinant: şi-ar fi “furat” copiii şi a făcut public cazul ■ Mihai şi Maria vor să fie alături de mama lor şi au spus public în mod repetat acest lucru ■

Drama familiei Cameliei Smicală pare a fi una fără sfârşit. Recent, doctoriţa născută în Piatra Neamţ a anunţat că este din nou trimisă în judecată de autorităţile finlandeze, pe “cauză penală”.

Deşi termenul cel mai potrivit ar fi că este, de mulţi ani, hăituită penal. Motivul este unul halucinant: şi-ar fi furat propri copii. Pe Mihai şi pe Maria, cei care, cu lacrimi în ochi, rugau autorităţile din Finlanda să îi lase alături de mama care astăzi este acuzată că i-ar fi… furat. Şi că ar mai fi făcut şi publică întreaga dramă.

După ani buni de procese şi după ani buni în care Camelia Smicală s-a luptat cu un întreg stat care mima că e preocupat de protecţia copiilor, dar de fapt chinuia nişte copii, încercând să se răzbune pe o mamă care nu renunţa la luptă, se părea că lucrurile au intrat în ordinea normală: Mihai şi Maria erau redaţi familiei, erau lăsaţi, aşa cum au cerut, să fie alături de mama lor, după ce fuseseră ţinuţi, împotriva voinţei lor, în instituţii finlandeze de aşa-zisă protecţie socială, de fapt nişte “lagăre” pentru minori.

“Minunea”, care a fost posibilă după ce mulţi români, dar nu numai, au ieşit în stradă pentru Maria, Mihai şi Camelia, a ţinut doar câteva luni. Prin sentinţă judecătorească, după numeroasele acţiuni de solidarizare cu familia Smicală, copiii au fost reîncredinţaţi mamei de lângă care au fost smulşi atât de brutal. Însă, din păcate, se pare că instituţiile nu renunţă: vor să reînvie coşmarul.

“Se pare că nu au terminat cu noi. Sunt trimisă din nou în judecată (pe cauză penală) pe motiv că aș fi furat copiii în 2019 și că am făcut public cazul . În procesul penal copiii sunt în postura de victime (ale mele), dar copiilor li se refuză dreptul la avocatul ales de ei (le-a fost numit un avocat din oficiu, același care nu le-a apărat drepturile în anul 2015 când au fost agresați de către executorii judecătorești) și li se refuză dreptul de a fi ascultați (în calitate de „victime”, sic) în instanță.

Menționez că am fost deja condamnată de câteva ori pentru faptul că am făcut public cazul, deși drepturile omului prevăd că o persoană nu poate fi condamnată de mai multe ori pentru aceeași faptă.

Dincolo de faptul că nu au absolut nici o probă împotriva mea (pe drept penal, mă refer), nu înțeleg ce urmăresc . Coșmarul nostru nu s-a terminat”, este postarea, recentă, de pe Facebook, a Cameliei Smicală.

Concluzia e una singură: Maria, Mihai şi Camelia au nevoie din nou de sprijinul sufletesc care a făcut posibil să fie din nou împreună. Şi sunt sigur că îl vor primi. În stradă şi oriunde va mai fi nevoie.

Citește știrea

Actualitate

Stimulente financiare pentru nou-născuţi, episodul pe Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un grup de şapte consilieri locali a depus un proiect de hotărîre de interes social ■ ei propun acordarea din bugetul local a unor indemnizaţii pentru nou-născuţi ■ acestea ar urma să stimuleze natalitatea şi aşa scăzută la Roman ■

Grupul de consilieri PSD, consilierul Pro România Dragoş Barcă şi colegul lor consilierul Dragoş Viorel Moroşanu (PPU-SL) au iniţiat şi depus, luni, 20 septembrie, la Biroul Unic un proiect de hotărîre referitor la acordarea, începînd cu luna noiembrie 2021, a unui stimulent financiar pentru copiii nou-născuţi.

„Ştiut fiind faptul că declinul demografic afectează întreaga Europă, dar cu preponderenţă statele slab dezvoltate, state între care se regăseşte, evident, şi România, politicile publice ar trebui să se axeze pe politici economice, de ocupare a forţei de muncă şi de protejare a familiei. Mă refer aici la adoptarea unor politici publice care să fie un cadru stabil pentru deciziile privind maternitatea şi să contribuie la asigurarea securităţii sociale pentru numărul crescut de mame singure, respectiv să asigure diverse facilităţi în îngrijirea copiilor.

În acest context, chiar dacă la noi, în România, actuala coaliţie de guvernare nu a avut nici voinţa şi nici putinţa de a găsi banii necesari pentru mărirea alocaţiilor copiilor, pentru a se ajunge la un cuantum decent, măcar pe plan local să încercăm să încurajăm şi să stimulăm natalitatea. Fideli ideii de politică bazată pe principii social-democrate, grupul consilierilor locali PSD format din consilierii: George-Alexandru Bălan, Andreea-Alexandra Broască, Ionuţ-Liviu Ciocoiu, Radu-Cătălin Curpăn, Iulia Havrici Tomşa (PSD), alături de Dragoş Viorel Moroşanu PPU-SL, împreună cu George-Dragoş Barcă, Pro România, am înregistrat astăzi la Biroul Unic referatul de aprobare privind acordarea unui stimulent financiar pentru nou-născuţi, însoţit de metodologia privind acordarea acestui stimulent” a precizat liderul consilierilor PSD, George Bălan.

Proiectul presupune acordarea, începînd cu luna noiembrie anul 2021, a unui stimulent financiar pentru copiii nou-născuţi, cuantumul acestuia fiind stabilit după cum urmează: pentru primul născut – 1.000 lei net; pentru al doilea născut – 1.200 lei net; pentru al treilea sau următorii născuţi – 1.500 lei net, cu menţiunea că este necesar a fi îndeplinite obligatoriu o serie de condiţii, stipulate de altfel în documentele elaborate.

Iniţiatorii speră ca propunerea lor legislativă să fie materializată într-un proiect de hotărâre ce se va regăsi pe ordinea de azi a proximei şedinţe ordinare a Consiliului Local Roman, rămînînd la latitudinea şi conştiinţa celor 21 aleşi locali să voteze proiectul sau nu. Aleşii PSD şi ai celorlalte două formaţiuni speră însă ca proiectul lor să obţină sprijinul consilierilor avînd în vederea că majoritatea sînt părinţi, indiferent de înregimentarea lor politică. De spus că un proiect identic a fost votat în CL Piatra Neamţ, dar nu este încă aplicabil pentru că secretarul municipiului reşedinţă de judeţ nu a contrasemnat de legalitate şi se aşteaptă în prezent o decizie a Prefecturii Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Nici 500 de cereri de personal

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în continuare, zona Roman oferă cele mai multe oportunităţi de angajare ■ la polul opus se află Tîrgu Neamţ şi localităţile limitrofe ■

Piaţa muncii nu dă semne de redresare nici în ultima decadă a lunii septembrie, iar angajatorii au raportat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ un număr total de 485 de job-uri. În continuare, zona Roman oferă cele mai multe oportunităţi de angajare, iar pe piaţă sînt 269 de locuri de muncă vacante.

Descrescător, urmează zona Piatra Neamţ, cu 178 de oportunităţi de angajare, iar la Tîrgu Neamţ pot obţine un contract de muncă doar 38 de persoane. Trebuie spus faptul că personalul de înaltă calificare nu are prea multe oportunităţi, iar în principal se caută ingineri.

Astfel, la Piatra Neamţ se recrutează, dacă s-ar găsi, un proiectant inginer construcţii, mai este de lucru pentru un inginer zootehnist, precum şi un economist sau doi directori de vînzări. În rest, ar fi nevoie de 6 persoane calificate ca şi lăcătuş mecanic, mai este nevoie de 7 lucrători comerciali, se mai recrutează 15 manipulanţi mărfuri, ori 10 montatori pereţi şi plafoane din gips-carton.

Pentru cei care nu au nici un fel de calificare sînt pe piaţă 17 posturi, dar alte 9 posturi sînt pentru operator prelucrare mase plastice, 6 şoferi, 6 sudori sau 8 tîmplari şi 12 zidari. Mai multe relaţii despre cererea de personal din zona reşedinţei de judeţ pot fi obţinute la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ.

La Roman este nevoie de mai mulţi ingineri, între care 4 specializaţi în electrotehnică, un inginer responsabil vînzări, la care se mai adaugă cîte un post pentru un inspector măsură contor gaz natural, un inspector resurse umane sau un inspector specializat în sănătatea şi securitatea în muncă. La polul opus, pentru cei care nu au nici un fel de calificare sînt libere 74 de posturi din care cele mai multe în industria uşoară.

Alte 34 de job-uri sînt pentru cei care pot presta ca şi confecţioneri – asamblori articole textile, dar s-ar mai putea angaja în această săptămînă 4 faianţari şi tot atîţia fierari – betonişti, 8 persoane calificate ca lăcătuş mecanic, 6 manipulanţi mărfuri sau 10 operatori producţie ceramişti. În multe alte calificări sînt mai puţine cereri de personal. La Tîrgu Neamţ este numai un post pentru personal de înaltă calificare şi se caută un inginer constructor. Mai este de lucru pentru bucătari, cameriste, confecţioneri textilişti, gaterişti, muncitori necalificaţi, ospătari sau sudori.

Citește știrea

Trending