Contactează-ne

Actualitate

Amintiri cu Patzaichin. Vizită la SCDA Secuieni

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ acum cîţiva ani, Ivan Patzaichin era invitat la Staţiunea de Cercetare Secuieni ■ marele sportiv era implicat într-un proiect pentru promovarea articolelor din fibră de cînepă şi in ■ Patzaichin era iniţiatorul unui clauster în domeniu, alături de marele designer Irina Schroter ■ proiectul nu s-a materializat din cauza lipsei pieţei de desfacere şi a investitorilor ■

Poate puţini îşi mai amintesc că în iulie 2013, marele sportiv Ivan Patzaichin, supranumit „Regele canoei româneşti“, venea, împreună cu fostul ministru al Agriculturii în Guvernul Boc, Valeriu Tabără, astăzi preşedintele Academiei de Studii Agricole şi Silvice şi în prezenţa predecesorului său la conducerea instituţiei, profesorul dr. Gherghe Sin, dar şi a altor universitari, la Staţiunea Secuieni, pentru a participa la Ziua Cînepii.

O manifestare care coincidea cu aniversarea a 40 de ani de cînd a fost înfiinţat laboratorul de ameliorare a cînepei monoice, eveniment mediatizat la vremea respectivă şi de cotidianul Monitorul. Despre un proiect promiţător la vremea respectivă şi despre ce s-a petrecut între timp, ne-a  vorbit directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Secuieni, dr. ing.Elena Trotuş.

„În anul 2013, atunci cînd staţiunea a organizat manifestarea de promovare a cînepii monoice am fost deosebit de onoraţi să-l avem în mijlocul nostru pe marele sportiv, regretatul Ivan Patzaichin, care a fost prezent atunci la invitaţia colectivului nostru de cercetători  din cadrul Laboratorului de cînepă monoică, în calitate de fondator al unui cluster în domeniul industriei textile (alături de disignerul Irina Schroter – n.r.), care promova îmbrăcămintea din fibră de cînepă şi pe cale de consecinţă şi stimularea cultivării acestei plante, pentru folosirea acesteia pe scară largă, în industria confecţilor“, a precizat dr. ing.Elena Trotuş.

După cum se ştie, clusterul, în domeniul economiei este definit ca fiind o grupare de persoane juridice şi persoane fizice constituită în baza unui contract de asociere, încheiat între organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării acreditate şi/sau instituţiile de învăţămînt superior acreditate, alte organizaţii necomerciale, pe de o parte şi agenţi economici, asociaţii patronale sau asociaţii profesionale, persoane fizice, instituţii financiare, organizaţii internaţionale, investitori autohtoni sau străini, pe de altă parte, în scopul desfăşurării activităţii de cercetare ştiinţifică, de învăţămînt şi de transfer tehnologic al rezultatelor ştiinţifice şi inovaţiilor, valorificării lor prin activităţi economice.

Colaborarea a continuat, dar totul a rămas la nivel de prototipuri

Directorul Staţiunii Secuieni spune că această colaborare a continuat şi în anii următori, dar fără rezultate palpabile: „Colaborarea cu acest cluster înfiinţat de regretatul sportiv Ivan Patzaichin a continuat şi în anii următori, în ciuda semieşecului aparent, în sensul că unitatea noastră a pus la dispoziţia specialiştilor din cadrul clusterului materia primă, formată din tulpini şi fibră de cînepă.

Au fost colaborări cu specialiştii de la Facultatea de Industrie a Textilelor de la Universitatea din Arad şi s-au obţinut o serie de produse, care, însă, au rămas la nivel de prototip, din cauza faptului că nu s-a reuşit materializarea proiectului la nivel de industrializare a produselor“. În contextul economic naţional şi internaţional al producţiei de textile, din cauza chinezăriilor ajunse în toate colţurile lumii este greu şi chiar aproape imposibil de găsit investitori care să dorească să cheltuie milioane de euro, pentru utilarea unor fabrici de  confecţii, care să folosească ca materie primă cînepa sau inul.

Şi aceasta din simple raţiuni de eficienţă economică, ce ţin de  producerea acestui tip de haine  din fibre naturale de calitate, producţie care este nerentabilă în lipsa unei pieţe de desfacere a produselor finite. Situaţia e similară cu aceea din industria manufacturieră de producere  a iilor de la costumele populare, unde piaţa a fost acaparată de chineji şi indieni, care fabrică produse ieftine la războaie mecanice.

„Clausterul tulceanului Ivan Patzaichin continuă să funcţioneze la nivel de promovare a culturilor de cînepă, de promovare a produselor tradiţionale, dar pentru că la nivel naţional nu sînt beneficiari ai acestui tip de confecţii este greu de prognozat viitorul imediat al prototipurilor de haine confecţionate din cînepă sau in. Noi, ca staţiune, sîntem obligaţi să rămînem optimişti şi continuăm cercetările în laborator în vederea diversificării soiurilor de cînepă monoică, în sensul obţinerii, în continuare de sămînţă, fibră, uleiuri şi combustibil“, a mai spus directorul SCDA Secuieni. De-a lungul timpului, la SCDA Secuieni  au fost create şapte soiuri noi de cînepă monoică,  omologate din 1984 încoace  pentru producţia mixtă de tulpini, fibră şi sămînţă.

Pînă în 1989, România ocupa locul I în Europa, la cultura inului şi a cînepei şi locul IV în lume. Se cultivau aproximativ 75.000 de hectare de in şi 49.000 de hectare de cînepă. Acum, însumat, cele două plante tehnice abia dacă acoperă cîteva sute de hectare.

Doctor Elena Trotuş a mai subliniat faptul că în România se cultivă, în prezent, o suprafaţă de cînepă pe care o cultiva staţiunea de cercetare într-un an agricol înainte de ’89, numai pentru sămînţă. Ivan Patzaichin a fost înmormîntat ieri, cu onoruri militare.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Eugen Țapu-Nazare (PNL): ”Măsuri concrete de sprijin pentru locuitorii din zonele montane”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Comisia pentru antreprenoriat și turism, din Senatul României, a avizat favorabil o serie de măsuri pentru încurajarea înființării de centre de colectare și/sau prelucrare a laptelui, fructelor de pădure, ciupercilor, plantelor medicinale și aromatice. Aceste măsuri au ca principale obiective dezvoltarea localităților rurale, crearea de noi locuri de muncă și stoparea migrației populației către zone mai dezvoltate. Promovarea unui lanț alimentar este, de asemenea, un alt obiectiv bine definit.

Termenul final până la care se aplică schema de ajutor este 31 decembrie 2022, iar plățile aferente vor fi efectuate până la 29 decembrie 2023.

Pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui, bugetul alocat schemei de ajutor, pentru anul 2022, este 60 de milioane euro. Beneficiarii programului pot primi maximum 40% din cheltuielile necesare înființării de centre de colectare, iar ajutorul poate ajunge la 50% în cazul înființării și componentei de prelucrare.

Pentru fermierii care doresc să înființeze centre de colectare și prelucrare primară a ciupercilor, fructelor de pădure, plantelor medicinale și aromatice, bugetul total este 65,5 de milioane euro, iar valoarea ajutorului acordat este de maxim 40% din totalul cheltuielilor eligibilepentru înființarea de centre de colectare și de maxim 50% pentru prelucrarea primară a ciupercilor, fructelor de pădure, plantelor medicinale și aromatice.

Valoarea ajutorului oferit poate crește până la 90% din valoarea cheltuielilor eligibile în cazul tinerilor fermieri, a investițiilor colective (asociative) și a investițiilor realizate în zone cu constrângeri naturale.

Eugen Țapu-Nazare, președintele Comisiei pentru antreprenoriat și turism, din Senatul României

Citește știrea

Actualitate

Sistemul de management inteligent al traficului – de ce avem mai multe semafoare în oraş?

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în Piatra Neamţ se implementează un proiect de management adaptiv al traficului, care are o valoare de 35 de milioane de lei ■ până la finalizarea lui vor funcţiona vechile semafoare, iar la final vor rămâne doar cele noi ■

În vederea menţinerii unei fluenţe a circulaţiei pentru vehiculele private, asigurarea priorităţii pentru vehiculele de transport public la trecerea prin intersecţiile semaforizate, precum şi pentru creşterea siguranţei deplasărilor pentru toate tipurile de participanţi la trafic (şoferi, pietoni, biciclişti), se implementează un proiect de management adaptiv al traficului.

Acesta vine în completarea proiectelor de modernizare a principalelor artere din oraşul nostru şi asigură eficienţa lor. Valoarea totală a proiectului este de 35 de milioane de lei, iar implementarea lui se va realiza corelat cu celelalte proiecte de mobilitate urbană aflate în execuţie.

Străzile care sunt cuprinse în proiect sunt următoarele: Bd. Decebal, Piaţa Mihail Kogălniceanu, Bd. Traian, Bd. 9 Mai, str. Dimitrie Leonida, str. Mihai Viteazu, str. Petru Rareş, reprezentând un total de 53 intersecţii înfiinţate sau modernizate. Sistemul de gestiune inteligentă a traficului este implementat pentru a îndeplini următoarele funcţii importante:

  1. Asigurarea priorităţii pentru vehiculele de transport public în intersecţiile semaforizate şi a adaptării în timp real a ciclurilor de semaforizare în funcţie de informaţiile referitoare la poziţia vehiculelor de transport public.

  2. Asigurarea unui management adaptiv al traficului prin capacitatea de modificare a timpilor de semaforizare în funcţie de informaţiile în timp real asupra traficului; 3. Monitorizarea video în locaţiile semaforizate, în vederea creşterii siguranţei pentru toţi participanţii la trafic; 4. Oferirea de informaţii relevante pentru şoferi, cu efectul alegerii unor rute optime.

„În acest moment, sunt montate în paralel atât semafoarele vechi, cât şi cele noi. Până la finalizarea proiectului vor funcţiona vechile semafoare, iar la final vor rămâne în funcţiune doar cele noi, care fac parte din sistemul de management inteligent al traficului. Important de menţionat este şi că nu toţi stâlpii montaţi în prezent sunt pentru sistemul de semaforizare, ci pentru mai multe echipamente: camere, radare şi panouri de informare“, se arată într- un comunicat al Primăriei Piatra Neamţ.

Pentru asigurarea funcţionării optime a sistemului de management al traficului este necesară şi controlarea trecerilor de pietoni dintre intersecţiile semaforizate, astfel încât sistemul să poată calcula cu o predictibilitate suficientă corelarea semafoarelor din locaţii aflate în apropiere una de alta.

Trecerile de pietoni sunt prevăzute cu butoane de cerere pentru pietoni/biciclişti, după caz, astfel încât acestea să poată fi corelate cu diagramele de semaforizare din intersecţiile alăturate şi să asigure o perturbare cât mai mică a fluxului de vehicule, dar şi o traversare în condiţii de siguranţă de către pietoni.

În mod similar, pentru intersecţiile cu străzi laterale cu trafic redus, sistemul va asigura un timp de verde pentru ieşirea de pe străzile laterale doar în momentele în care sunt sesizate vehicule care vor să execute această mişcare. Prin aceste funcţionalităţi, fluxul de vehicule de pe direcţia principală va fi oprit în locaţiile respective doar dacă este sesizată o cerere din partea pietonilor sau a vehiculelor de pe străzile laterale.

Creşterea vitezei de circulaţie în special pentru transportul public şi respectarea graficelor de circulaţie sunt corelate cu alte măsuri de promovare a acestui mod de transport: achiziţia de vehicule ecologice şi implementarea de staţii inteligente de transport, care să permită planificarea călătoriei, comunicarea în timp real a momentului sosirii în staţie a vehiculelor de transport public, precum şi un confort sporit al aşteptării.

Toate acestea sunt măsuri care au rolul de a creşte gradul de utilizare a transportului public, prin renunţarea la deplasările cu vehicule personale. Scăderea traficului pe principalele artere rutiere ale municipiului şi implementarea sistemului adaptiv de management al traficului vor conduce la menţinerea unei fluenţe bune a circulaţiei pentru traficul general, conducând astfel la reducerea poluării, a gazelor cu efect de seră şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor municipiului.

Citește știrea

Actualitate

Investiții în rețeaua de apă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la Roman se lucrează, de zor, la înlocuirea conductelor din str. Anton Pann ■ viceprimarul și-ar dori plecarea Romanului de la ApaServ ■ el critică lentoarea celorlate investiții asumate de municipalitate, făcînd supoziția că se vrea finalizarea lor înainte de viitoarea campanile electorală, din 2024 ■

După scandalul imens din această vară legat de avariile repetate care au lăsat Romanul fără apă zile întregi, după furnizarea în continuare a apei potabilie în regim de oprire a acesteia pe timp de noapte, la presiunile Primăriei Roman s-a trecut la programul de schimbare a rețelelor de apă, în zonele unde acestea au și cea mai mare vechime. Viceprimarul Radu Samson a anunțat că în aceste zile se lucrează la schimbarea conductelor de aducțiune în cartierul cel mai vechi al municipiului, pe strada Anton Pann.

”În octombrie 2021 am participat la o negociere între Primărie și ApaServ, unde am stabilit cine și ce își asumă dintr-o listă de probleme urgente. Noi, Primăria, ne-am asumat un proiect de sectorizare a rețelei de apă, adică să construim 8 cămine noi de sectorizare și să montăm debitmetre la cele 6, care deja există. Totodată, am agreat să reparăm rezervorul care este nefuncțional, respectiv cel de la autogară. Celelalte puncte din listă au fost asumate de ApaServ. Din primăvară, de cînd coordonez activitatea de furnizare a apei, am avut, periodic, discuții cu reprezentanții tehnici și conducerea companiei ApaServ, despre soluțiile optime și despre stadiul proiectelor”. “Contrar unor opinii, activitatea mea nu se rezumă la a-mi face poze lîngă gropile de la avarii”, spune viceprimarul Radu Samson, ca răspuns la admonestările unor romașcani, de pe paginile de socializare, cînd a fost ironizat că-i place să se fotografieze lîngă locurile în care se lucrează la remedierea avariilor.

Edilul șef adjunct trece apoi în revistă investițiile în rețeaua de apă a municipiului, cu referire la cele de la Stația de captare Pildești, de înlocuire în acestă vară a 360 metri de conductă în zona de captare pentru eliminarea pierderilor din acest sector. „Punctele 4 și 5 vizează înlocuirea conductelor de transport a apei, pe străzile Anton Pann și Libertății. Conductele mari de transport duc apa din rezervoare în diferite zone ale orașului, iar din acestea apa trece în conductele mai mici, de distribuție, la care sînt branșate casele noastre. Majoritatea conductelor de transport au între 30 și 100 de ani vechime și se sparg frecvent. Săptămîna trecută a început lucrarea de înlocuire a conductei de transport pe strada Anton Pann, cu foraj orizontal dirijat. Se fac găuri la distanță de 180 de metri, se execută forajul și apoi se introduce conducta. Curat, eficient și modern, fără să întoarcem strada pe dos. În maxim 3 săptămîni va fi gata lucrarea de pe Anton Pann (720 metri), după care utilajele se mută pe Libertății”, a mai spus viceprimarul Radu Samson.

Acesta nu ezită însă să critice lentoarea cu care se derulează celelalte investiții asumate de Primărie. ”Sub coordonarea domnului primar abia s-au montat 2 debitmetre și se lucrează la al 3-lea. Despre cămine pentru sectoare noi nu există nicio discuție. Pentru rezervor abia e gata studiul de fezabilitate și e aprobată finanțarea lucrării cu fonduri de la Guvern, mai urmează, proiect, avize, autorizație, licitație și apoi execuție. Adică o să-l termine domnul primar de reparat aproape de alegerile din 2024, numai bun de o inaugurare electorală. Sau poate domnul primar consideră că dacă dumnealui nu face mare lucru în legătură cu problema apei mă sabotează politic pe mine. Dacă aș avea ocazia să votez plecarea de la ApaServ, încă aș vota cu două mîini PENTRU. Părerea mea rămâne neschimbată pînă cînd o să avem apă non-stop, echipă de mentenanță și intervenții destinată doar municipiului Roman, nu întregii zone de operațiuni (Roman + 9 comune),” mai spune Radu Samson.

Citește știrea
Advertisement









Trending