Altă belea pe „capul“ coruptului Ionel Arsene. ANI a obţinut reevaluarea averii fostului şef al CJ Neamţ

■ Agenţia Naţională de Integritate a avut câştig de cauză la Curtea de Apel Băcău ■ sunt probleme în declaraţia de avere a lui Ionel Arsene, fostului preşedinte al CJ Neamţ ■

În luna mai a anului trecut, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat diferenţe între averea şi veniturile obţinute de fostul şef al legislativului nemţean, astfel că s-a adresat instanţei de la Curtea de Apel Băcău. Procesul şi-a urmat cursul şi se pare că Ionel Arsene a avut susces de cauză. Cu acest lucru nu au fost de acord reprezentanţii ANI, care au contestat decizia magistraţilor, tot la instanţa băcăuană, cerând reverificarea aspectelor sesizate, fiind vorba despre suma de 196.100 de lei.

Pe 23 iunie 2023, magistraţii au admis acţiunea formulată de agenţie. „Admite acţiunea. Anulează Ordonanţa de clasare nr. 2/2022 emisă de Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Bacău. Trimite cauza la Comisia de Cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Bacău în vederea reluării cercetării. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei, azi 23.06.2023“, au decis judecătorii.

Anul trecut, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate de 196.100 lei, circa 43.500 de euro, între averea dobândită şi veniturile realizate de către Ionel Arsene, preşedintele CJ, împreună cu familia, în perioada exercitării mandatului. Şi a urmat sesizarea Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bacău.

„ANI a sesizat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la existenţa indiciilor referitoare la săvârşirea de către Arsene Ionel a infracţiunii de fals în declaraţii, întrucât nu a menţionat în declaraţiile de avere completate în perioada 2017 – 2018, suma de 196.100 lei, reprezentând împrumuturi  acordate în nume personal unei societăţi comerciale“, preciza ANI.

După cum se ştie, pe 10 martie 2023, magistraţii de la Curtea de Apel Braşov au decis ca preşedintele legislativului nemţean să execute o pedeapsă de 6 ani şi 8 luni de detenţie, în urma acuzaţiilor de corupţie din perioada când era deputat în Parlamentul României, acum vreo zece ani. A fost judecat pentru trei fapte, iar în primă instanţă, la Tribunalul Bacău, decizia a fost de 8 ani şi 4 luni de închisoare.

Soluţia a fost contestată, iar magistraţii braşoveni au constatat că pentru una dintre învinuiri a intervenit prescripţia, astfel că pedeapsa i-a fost redusă. Înainte de sentinţa definitivă, Arsene a fugit în Italia, magistraţii de acolo refuzând extrădarea. Fapta prescrisă este cea în care inculpatul Arsene a fost denunţat de fostul primar de la Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, care a susţinut că i-ar fi dat, în 2013, suma de 100.000 de euro, pentru a interveni la conducerea ANI, în tentativa de a-l „anihila“ pe preşedintele de la acea vreme al CJ, Culiţă Tărâţă.

Ideea era ca acesta să fie declarat incompatibil. Cum tentativa de „compromitere“ a şefului CJ nu a reuşit, Pinalti a cerut restituirea sumei, ar fi primit înapoi doar 20.000 de euro şi a făcut presiuni pentru recuperarea restului, dar demersurile nu au avut efectul scontat. A urmat denunţul, iar pe 19 ianuarie 2018, anchetatorii DNA l-au reţinut pe Arsene.

Altă acuzaţie de trafic de influenţă ar fi fost comisă în 2015, tot din vremea când era deputat. Era suspectat că ar fi cerut de la un om de afaceri un procent de 5% din suma de 60 de milioane de lei, bani ce trebuiau alocaţi de Apele Române pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare pe râul Siret.

A treia infracţiune de corupţie a fost săvârşită în contextul reconstrucţiei Şcolii Gimnaziale Icuşeşti, care, în 2014, a fost distrusă total de un incendiu, iar firma soţiei lui Arsene a fost cooptată drept subcontractor, pentru a monta tâmplăria cu geamuri termopan. DNA transmitea că ar fi fost obţinută oneros suma de 150.000 de lei.