Alt dosar la DNA pe numele şefului CJ?

■ Gheorghe Ştefan l-a denunţat pe Ionel Arsene, susţinînd că i-a dat 100.000 de euro pentru anihilarea unui fost preşedinte al Consiliului Judeţean ■ în acelaşi denunţ l-a acuzat pe Arsene de altă faptă de trafic de influenţă ■ Pinalti i-ar mai fi dat alţi 50.000 de euro pentru o „intervenţie“ la Administraţia Fondului de Mediu ■ fapta ar fi avut loc tot în 2013 ■

Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, recent arestat pentru trafic de influenţă, în urma unui denunţ făcut de fostul primar de Piatra Neamţ, GheorgheŞtefan, ar putea avea un alt necaz penal. Se pare că atunci cînd Pinalti l-a turnat la Direcţia Naţională Anticorupţie ar fi spus mai mult decît fapta pentru care acum Arsene e încarcerat. Aşa rezultă din încheierea de şedinţă a Tribunalului Bacău, instanţa care a decis punerea sub control judiciar a şefului CJ Neamţ, dar şi din încheierea Curţii de Apel Bacău, care s-a dispus privrea de libertate pentru o perioadă de 30 de zile. Dar iată ce se spune în încheierile de şedinţă: „Un alt aspect al denunţului formulat de Ş.G. priveşte remiterea sumei de 50.000 euro lui A.I., în vara anului 2013, pentru ca acesta să intervină la preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu – AFM – G.A. (Adrian Gearap – n.r.), pentru ca acesta să vireze sume de bani către Primăria Gîrcina, judeţ Neamţ în vederea achitării unor facturi emise de SC STRONG MONTAJ SA“, conform instanţei, cu menţiunea că Strong Montaj era controlată de Gheorghe Ştefan. În documentele menţionate nu se face referire directă la faptul că Ionel Arsene ar fi cercetat în alt dosar, urmînd doar date despre ordonanţa de începere a urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de şeful CJ Neamţ cel mai probabil pentru traficul de influenţă pentru anihilarea fostului şef al CJ. În aceste condiţii, rămîne de văzut dacă procurorii DNA vor extinde cercetările şi dacă pot aduna probe, pentru că simple vorbe nu pot certifica vinovăţii. Reamintim că Pinalti le-ar fi spus procurorilor anticorupţie că în 2013, pe cînd Arsene era deputat în Parlamentul României, i-ar fi dat 100.000 de euro pentru a interveni la vîrful Agenţiei Naţionale de Integritate pentru a-l „înfunda“ pe preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ de la acea vreme. „La data de 17.05.2017, sub nr.54/P/2017, s-a înregistrat la Serviciul Teritorial Bacău al DNA denunţul formulat de Ş.G., fostul primar al municipiului Piatra Neamţ. Din actul de sesizare rezultă că în vara anului 2013, în restaurantul Chocolat din Bucureşti, Ş.G. (în acea perioadă primarul municipiului Piatra Neamţ şi preşedinte PDL Neamţ) i-a dat lui A.I. (în acea perioadă preşedinte PSD Neamţ şi deputat din partea aceleiaşi formaţiuni politice) suma de 100.000 euro pentru ca acesta din urmă să-şi exercite indirect influenţa asupra lui H.G., preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate, ANI, cu scopul de a-l declara incompatibil pe T.C. (în acea perioadă preşedintele Consiliului Judeţean şi preşedintele UNPR Neamţ). De asemenea, Ş.G. a sesizat că i-a dat suma de 15.000 euro lui A.I. în timp ce se aflau la hotelul Caro din Bucureşti pentru a fi remişi redactorului şef al ziarului România Liberă, în scopul publicării unor articole denigratoare despre T.C“, conform încheierii de şedinţă de la Curtea de Apel Bacău. S-a mai arătat că Ionel Arsene nu ar fi făcut ce trebuia, Pinalti a cerut restituirea banilor, dar ar fi primit numai 20.000. Supărat pentru paguba de 80.000 de euro, Pinalti l-a „turnat“ la DNA atît pentru cei 100.000 de euro, cît şi pentru o altă plată de 50.000 de euro – cea menţionată mai sus. „Prin ordonanţa din data de 17.05.2017 s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la săvîrşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, prevăzute de art.291 alin.1 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000. 21 Prin ordonanţa din data de 11.01.2018 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul A.I. pentru săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art.291 alin.1 Cod penal raportat la art.6, 7 lit.a din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 Cod penal. Prin ordonanţa din data de 18.01.2018 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul A.I. pentru săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art.291 alin.1 Cod penal raportat la art.6, 7 lit.a din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 Cod penal“, se arată în acelaşi document.

Pinalti are şi el necazuri din cauza firmei Strong Montaj

Gheoreghe Ştefan a avut la rîndul lui necazuri de la operaţiunile efectuate prin firma Strong Montaj, fiind trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupţie. Dosarul a ajuns la Tribunalul Neamţ în anul 2014, iar pe 9 martie anul trecut instanţa de fond s-a pronunţat. Pe latură penală Gheorghe Ştefan a scăpat destul de blînd, fiind achitat pentru acuza de spălare de bani. A fost găsit vinovat de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia pe care o îndeplineşte o persoană, în scopul obţinerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite, pentru care a primit 2 ani de închisoare, iar pentru infracţiunea de folosirea influenţei sau a autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bunuri sau foloase necuvenite a primit o pedeapsă de 2 ani şi 3 luni. Sancţiunea a fost contopită cu pedeapsa definitivă din dosarul Microsoft, de 6 ani de închisoare, urmînd ca acuzatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani, pe care magistraţii au sporit-o cu 3 luni. În total, Ştefan avea de executat 6 ani şi 3 luni de detenţie. Pe latură civilă judecătorii au dispus confiscarea de la Ştefan a sumei de 3.031.365 de lei noi, bani obţinuţi din cele două infracţiuni pentru care a fost găsit vinovat. Prin aceeaşi sentinţă, cele trei firme inculpate în cauză pentru complicitate la spălarea banilor, Best GSG, Giga Star, Euromedia TV şi Sonic Media, au fost achitate şi au fost ridicate măsurile preventive impuse pe parcursul procesului. Pinalti mai este bune deplată cu 6.000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. Sentinţa Tribunalului Neamţ nu era definitivă şi a fost atacată la instanţa superioară, Curtea de Apel Bacău, atît de procurori cît şi de Pinalti. Cauza se află acum pe rolul instanţei din judeţul vecin. Reamintim că procurorii DNA l-au inculpat pe Pinalti în ajunul Sărbătorilor de iarnă din 2014, dosarul fiind înregistrat la instanţă pe 23 decembrie. Anchetatorii au arătat că din 2009 Ştefan a administrat în fapt firma Strong Montaj, fosta Tehnoutilaj, folosindu-se de interpuşi. Firma a încheiat şi a executat contracte vizînd realizarea unor lucrări cu diferiţi clienţi şi a achiziţionat, de la o serie de furnizori, bunuri şi servicii, făcînd acte de comerţ ce au implicat circulaţia banilor. Procurorii au considerat că operaţiunile comerciale în care s-a implicat Pinati erau incompatibile cu funcţia de primar şi au fost menite să-i aducă bani necuveniţi.

Lucrări la Tazlău

Parte din sume au provenit de la executarea unor lucrări la Tazlău. „Pentru asigurarea alocării de fonduri şi pentru finanţarea cu prioritate a lucrărilor din care obţinea sume de bani necuvenite, în perioada 2010-2012, Gheorghe Ştefan s-a folosit de autoritatea şi de influenţa conferite de funcţia de conducere deţinută într-un partid, intervenind la funcţionari din cadrul Ministerului Dezvoltării şi ai CJ Neamţ“, arătau anchetatorii. Repartizarea pe comune a sumelor de la bugetul de stat se făcea de CJ Neamţ, listele se comunicau la MDRT, iar după aprobare, se făcea plata. Pentru a controla modul de repartizare a banilor alocaţi, Ştefan a susţinut o anumită persoană (martor în cauză) să ocupe funcţia de consilier personal al preşedintelui CJ. În afara atribuţiilor de serviciu, acesteia i s-a permis să completeze listele comunicate MDRT cu date indicate de Ştefan. În situaţia în care datele comunicate MDRT nu erau stabilite de Gheorghe Ştefan cu apropiata sa din CJ Neamţ, Pinalti lua legătura cu un funcţionar din cadrul MDRT, desemnat să gestioneze relaţia cu autorităţile locale (martor în cauză) sau cu alţi reprezentanţi ai ministerului. „În această modalitate, Gheorghe Ştefan a reuşit, în mod repetat, în perioada 2010-2012, cu ocazia rectificărilor ori a alocărilor bugetare anuale, să direcţioneze sume de bani, în special către comuna Tazlău, care avea încheiat un contract cu asocieri din care făcea parte chiar Strong Montaj“, conform actului de inculpare. Pentru scoaterea banilor din firmă şi ascunderea provenienţiei acestora ex-primarul s-a folosit de cele patru firme inculpate. În rechizitoriu se mai arată că, de la 1 ianuarie 2010 şi pînă la 1 februarie 2014 s-au „spălat“ 4,4 milioane de lei (circa un milion de euro).

Pinalti ar fi vrut muncă în folosul comunităţii

Avînd în vedere acuzele aduse, în cauză a fost audiată ca martor şi Elena Udrea, ministrul Dezvoltării în perioada vizată de anchetă. Aceasta a dat o declaraţie amplă despre modul în care erau daţi banii de la minister, cu aluzii directe la viaţa politică de astăzi, similară cu cea din perioada vizată de cercetarea judecătorească. Ştefan a evitat să fie audiat, iar acest lucru s-a întîmplat după ce a fost arestat în dosarul Microsoft. A dat declaraţii pe 22 februarie 2017, prin videoconferinţă, atunci fiind încarcerat în Penitenciarul Mărgineni, lîngă Tîrgovişte. Ar mai fi vrut o amînare, dar judecătorul l-a somat să se exprime, sau să tacă. A povestit că s-a zbătut pentru a aduce bani în judeţ, că nu a avut nici o implicare în firmele inculpate, acestea fiind conduse de copiii lui şi că ar fi fost folosit de unii. „Dacă am greşit, am greşit fiindcă am fost naiv şi am fost folosit pentru unii care nu doreau decît să scoată bani. M-am zbătut pentru Neamţ să aduc fonduri de sute de milioane de euro“, declara fostul primar. Instanţa a ţinut să-l întrebe pe Pinalti, la cererea apărării, dacă e de acord cu o sentinţă de muncă în folosul comunităţii, în caz că va fi găsit vinovat, iar acesta a spus: „Categoric, decît în puşcărie…“.