Contactează-ne

Actualitate

Alegerile parlamentare, sub semnul fanariotismului

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fanariotismul este noua religie a clasei politice, fără deosebire de ideologie. S-a instalat ca urmare a generalizării baronizării. Astăzi avem, deopotrivă, baroni roşii, galbeni, portocalii, albaştri şi de toate nuanţele.

Fiecare structură dintr-un partid, din guvern sau din conducerea statului îşi are fanariotul său, subordonat unei „Înalte porţi”, care îşi pune amprenta asupra tuturor domeniilor adiacente şi implicit asupra voinţei cetăţenilor.

Rezultatele ulterioare ale unor scrutine electorale, care îi şochează pe fanarioţi prin diferenţe notabile faţă de ce şi-au dorit să obţină, sunt dovada peremptorie a existenţei unei falii între ei şi masa electoratului.

Fanariotul, odată ajuns la putere, în partid, guvern sau o instituţie a statului, caută să se înconjoare cu oameni aleşi numai din rândul convertiţilor, fie ei şi oportunişti, habarnişti, cu diplome false sau doar rude, la care factorul comun este mediocritatea, pentru că nu trebuie umbrită steaua din vârf. Fanariotul mizează astfel să-şi menţină puterea sau să-şi impună proiectele personale, ori ale unor grupuri de interese care l-au propulsat, mimând preocuparea respectării principiilor democratice, în faţa electoratului.

Fanarioţii, corupţi până în măduva oaselor, se acuză unii pe alţii de furtişaguri de tot felul, de corupţie, începând cu băgatul mâinii în visteria statului şi terminând cu băgatul mâinii în urna de vot. Când naţiunea trece prin momente de restrişte, fanarioţii neamului nu găsesc nicio clipă de răgaz, pe care s-o dedice sfatului comun pentru găsirea unei soluţii de ieşire din impas. În vremuri de cumpănă, poporul trebuie să se jertfească continuu, asigurând unui fanariot sau altul, iluzia că se jertfeşte şi el la rândul lui, stând la cârmuire. Prin tradiţie, ca şi în perioada fanariotă din secolele XVI – XVIII, poporul nu are nici o reacţie împotriva tagmei fanariote pe ansamblu, limitându-se doar la proteste publice, cu care fac jocul unora din interiorul tagmei.

Sortarea candidaţilor, în eligibili şi neeligibili, confiscând dreptul de a alege

Asistăm de ani buni la o mascaradă a democraţiei interne de partid, rezultat al sondajelor de opinie, pentru care liderii acestora cheltuie o căruţă de bani de provenienţă îndoielnică.

Spre deosebire de alegerile locale la care, în mod raţional, electoratul a ales direct oameni, după performanţa lor şi nu a partidelor, la alegerile parlamentare care urmează vor fi doar validate de către electorat liste de candidaţi gata votaţi de către liderii judeţeni ai acestor partide şi supervizate de liderii centrali.

Aparent autonome faţă de centru, organizaţiile judeţene au autoritatea să întocmească listele de candidaţi aflaţi în „zona eligibilă” şi în „zona neeligibilă”. În ce priveşte zona eligibilă a listei, nu sunt incluşi în ea decât candidaţii rezultaţi în urma unor negocieri premergătoare dintre liderul central şi liderii judeţeni, după ce s-au consumat negocierile dintre aceştia şi persoane sau grupuri de interese, aflate în postura de sponsori de campanie.

Masa de partid este neglijată sau în cel mai fericit caz doar manipulată, în ce priveşte componenţa listelor. Ca să se dovedească că există „o democraţie internă de partid”, se practică în partide o formă imbecilă de vot universal, destinată lansării candidaţilor. Această formă de vot are loc până la nivelul organizaţiilor locale, unde liderul local manipulează, fără niciun control, rezultatul final, preconvenit, pe care îl trimite mai departe la judeţ, ca expresie a voinţei exprimate democratic a membrilor de partid.

Rezultatul final transmis trebuie să fie în acord direct cu dorinţa liderului judeţean, aflat sub ghilotina pierderii funcţiei, dacă nu se încadrează în performanţa impusă de centru sau angajată ferm de acesta.

Pe circuitul transmiterii listei judeţene către Centru, se interpune voinţa liderului judeţean, care trebuie să se pună în acord cu dorinţa liderului naţional. Altfel riscă mazilirea. Este momentul în care, odată la patru ani, se plătesc poliţe, se plătesc datorii şi se deschide contul pentru profitul care urmează.

În PSD (PDSR), ultimul an, când, la Neamţ, listele de candidaţi pentru Parlament au fost susţinute şi aprobate democratic în faţa Biroului Executiv Central, condus de Adrian Năstase, a fost anul 2000. Listele au rămas aşa cum le-a propus organizaţia de la Neamţ în forul ei colectiv de conducere.

Începând cu scrutinul următor, din anul 2004, şi la Neamţ s-a primit câte un bileţel de la Centru, cu numele unui Agamiţă Dandanache de pe alte meleaguri, ca semn că trocul s-a instalat definitiv şi în politica partidelor.

La alte partide, acest fel de bileţele se practicau încă din anii anteriori. Rezultatul acestui mod de „selectare”a candidaţilor a marcat calitatea pe ansamblu a Parlamentului.

După anul 2000, calitatea profesională a Parlamentului s-a înscris pe un trend continuu descrescător. Recentul Parlament se poate aprecia că este cel mai slab din toate, abundând în mediocritate şi amatorism juvenil. Prin introducerea votului uninominal la parlamentare, în decembrie 2012, s-a dorit a întrerupe căderea credibilităţii Parlamentului, dar consecinţele au fost contrare. În primul rând, s-a mărit ponderea parlamentarilor potenţi economic, în comparaţie cu ponderea parlamentarilor potenţi profesional. Parlamentul s-a deprofesionalizat, iar corupţia a intrat pe uşa principală.

În al doilea rând, parlamentarii fiind aleşi nominal au manifestat un grad mult mai mare de autonomie în raport cu partidele care i-au lansat, apărând o nouă falie între aceştia şi liderii partidelor respective. Liderii nu-şi mai puteau impune punctele de vedere decât negociind. Negocierile însemnau acordări de facilităţi, acces la contracte, la banul public, funcţii pentru clientela uninominalilor.

În consecinţă, pentru a redisciplina parlamentarii, partidele parlamentare au abrogat legea alegerilor uninominale în 2016, reintroducând votul pe liste, la care zona eligibilă este ocupată de clientela supusă a liderului central, precum şi a liderului judeţean. Disciplinarea parlamentarilor a fost îndoielnică, dovadă fiind căderea Guvernului Dăncilă în octombrie 2019.

Alegerea parlamentarilor trebuie să fie atributul exclusiv al electoratului, nu al liderilor

În perioada anilor 1990 – 2000 listele parlamentarilor erau întocmite mult mai democratic la nivelul judeţelor, criteriul dominant fiind competenţa profesională recunoscută în teritoriu. Nu întâmplător, parlamentele alese în acea perioadă au fost cele mai bune. Astăzi, liderii partidelor politice, ascunzându-şi cu greu comportamentul fanariot, s-au explicat public că listele de candidaţi parlamentari vor pleca întocmite în mod democratic de către organizaţiile judeţene.

Ipocrizia acestor lideri, moştenită de la liderii de după anul 2000, este fără margini, deoarece propunerile din teritoriu, dacă există, sunt incluse în liste, care vor fi supervizate de către ei şi de către liderul central, numai dacă conţin în zona eligibilă candidaţii negociaţi în prealabil. Aceşti candidaţi nu reprezintă decât în mică măsură interesul majorităţii electoratului propriu. Reprezintă mai mult interesele liderilor şi a camarilei lor.

Ludovic Orban, liderul PNL, întrebat de ziarişti care a fost scopul periplului său naţional prin toate judeţele a răspuns cu candoare că a vrut să se convingă că liderii judeţeni întocmesc principial listele de candidaţi pentru noul parlament. A vrut să se convingă că în teritoriu se apelează numai la profesionişti de marcă, precum cei din guvern şi nu este strecurat prin zona eligibilă a listelor vreun pesedist. S-a dovedit că principala sa grijă în periplu a fost să-şi introducă, în zona eligibilă a listelor, toţi membrii guvernului, membri care s-au remarcat deja prin mediocritate. Periplul lui Orban prin judeţe s-a finalizat cu o serie de scandaluri interne, provocate de liberalii lăsaţi pe dinafara listei sau translataţi în zona neeligibilă. Dan Barna, liderul USR, a lăsat valuri de scandal în urma trecerii lui prin organizaţiile din teritoriu, plantând printre candidaţi şi candidaţi ciudaţi din lista proprie.

Într-un interviu la postul de televiziune Antena 3, Marcel Ciolacu, liderul PSD, nu a reuşit să explice care este organizaţia care a lansat candidatura doctorului Alexandru Rafila, pus primul pe lista de la Camera Deputaţilor. Nu intra în discuţie calitatea profesională a doctorului, ci doar principiul.

S-a ajuns, precum la Neamţ, ca partidele să nu-şi mai cultive proprii candidaţi, pe care să-i promoveze în Parlament, ca reprezentanţi ai nemţenilor, apelându-se la mercenari politici, cu vize de flotant. Sintagma „parlamentul este reprezentantul teritoriului” s-a golit de conţinut. S-a ajuns la situaţia aberantă, ca o listă de vot să conţină două categorii de candidaţi, candidaţi eligibili şi candidaţi neeligibili.

Persoane cu reale calităţi profesionale, cu state vechi în organizaţii, sunt plasate în partea de jos a listei denumită „partea neeligibilă”. În schimb, clientela liderilor sau a unor cercuri de interese este plasată în partea de sus a listei, denumită „partea eligibilă”. Este efectul, de sorginte românească, a sponsorizării partidelor, descoperindu-se că o investiţie este mult mai rentabilă, dacă se face în domeniul politic, decât în domeniul economic.

Astfel, liderii partidelor deţin controlul total asupra listelor de vot. Nici votul pe listă, nici votul uninominal nu sunt perfecte. Mai puţin imperfect ar fi „votul uninominal pe listă”. În acest caz, rolul liderilor ar fi doar să întocmească listele cu propuneri de candidaţi, iar decizia alegerii lor să fie exclusiv a alegătorului. Alegătorul să aplice ştampila pe candidatul pe care şi-l doreşte, de pe listă. Acest model de vot l-am văzut în Danemarca şi funcţionează mult mai bine, diminuându-se clientelismul.

Aplicarea unui astfel de model de vot ar introduce, atât un control mai eficient al electoratului asupra partidelor, acesta fiind şi scopul scrutinului electoral, cât şi un impuls al creşterii credibilităţii Parlamentului.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Cursuri exclusiv on-line în Piatra Neamţ, Bicaz, Girov şi Gârcina

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cafenelele, barurile şi restaurantele, activitate suspendată

Cursurile şcolare se vor desfăşura exclusiv on-line în Piatra Neamţ, incidenţă comunitară de 3,31 la mia de locuitori, Bicaz, 3,48 la mia de locuitori, Girov, 3,9 la mica de locuitori şi Gârcina, 3,6 la mia de locuitori. În Piatra Neamţ, sunt exceptate de la măsurile amintite creşele şi instituţiile de tip after-school. Măsura intră în vigoare începând de luni, 26 octombrie.

Cafenelele, barurile şi retaurantele au activitatea suspendată, doar terasele rămânând deschise. Hotelurile, pensiunile şi motelurile rămân deschise, iar clienţii pot servi masa în restaurantele acestor unităţi.

Cât priveşte măsurile destinate HORECA acestea intră în vigoare de duminică dimineaţă, 25 octombrie. În comuna Girov este un focar de COVID la primărie, cu 11 persoane infectate.

Vom reveni.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Naţional – 5.028 cazuri noi. Neamţ – 103 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Până astăzi, 23 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 201.032 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

144.429 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 5.028 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 876 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 6.245 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 22.10.2020 (10:00) – 23.10.2020 (10:00) au fost raportate 82 de decese (52 bărbați și 30 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 6 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 de ani, 22 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 25 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 24 decese la categoria de peste 80 de ani.

81 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.427. Dintre acestea, 782 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.002.800 de  teste. Dintre acestea, 35.351 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 22.018 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.333 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 5.887 de  teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 23 octombrie.

Pe teritoriul României, 24.199 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.725 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 50.658 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 52 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.617 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 912 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 6.316 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 857.413 lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 9 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.851  de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.934 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 3.017 în Germania, 159 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 9 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican și Portugalia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Citește știrea

Actualitate

Salariile la DGASPC Neamț, poate după rectificare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ salariaţii anunţă că vor continua mişcările de protest

Salariaţii de la DGASPC Neamţ, care nu şi-au primit banii pe luna septembrie, anunţă că vor continua mişcările de protest prin pichetarea Guvernului şi a Ministerului de Finanţe. Acesta după ce au fost anunţaţi că banii necesari vor fi viraţi abia după rectificarea bugetară, care se preconizează că va avea loc „cândva” în luna noiembrie.

„Aproape 1000 de angajați ai DGASPC Neamț riscă să rămână fără bani pentru următoarele 2 luni, deoarece șanse reale de suplimentare a bugetului astfel încât să acopere necesarul sunt abia după rectificarea bugetară ce ar putea avea loc în noiembrie, fără a se ști o dată exactă. Aceasta este concluzia ce reiese din  răspunsul primit de DGASPC Neamț de la Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopție. „La acest moment singura instituție centrală care are competența de a decide cu privire la majorarea sumelor destinate protecției copilului și persoanelor adulte cu dizabilități este Ministerul Finanțelor Publice“, se arată în răspunsul ANDPDCA.

Data viitoarei rectificări bugetare nu este stabilită, vehiculându-se informații că ar putea avea loc în luna noiembrie. Ulterior, după aprobările legale, banii se repartizează pe județele și apoi urmează să ajungă în bugetele fiecărei instituții. Toate acestea sunt proceduri de durată și astfel este posibil ca primele plăți salariale să se facă cu mare întârziere.

În aceste condiții, salariații anunță că vor continua mișcările de protest, pe 4 noiembrie fiind programată pichetarea Guvernului și a Ministerului de Finanțe de către sindicaliștii din asistență socială din mai multe județe din țară printre care și Neamț.

Precizăm că neplata salariilor a afectat grav angajații centrelor pentru copii, cei aproape 500 de asistenți maternali și salariații din aparatul propriu al Direcției, cu atât mai mult cu cât unii sunt infectați cu noul coronavirus sau sunt carantinați în centre pentru a îngriji bolnavii cu COVID 19.

La data de 23 octombrie 2020 erau pozitivi 260 de beneficiari și 120 de salariați din centrele aflate în subordinea DGASPC Neamț.

De la începutul pandemiei au fost confirmați cu COVID 19 peste 400 de angajați și, deși aveau dreptul conform legii să beneficieze de stimulentul de risc de 2.500 de lei, acesta nu a fost plătit niciodată”, se precizează într-un comunicat de presă emis de reprezentanţii DGSAPC Neamţ.

Citește știrea

Trending