Alegeri de președinte

■ oferta politică, puncte tari și puncte slabe ■

Datele alegerilor 

Alegerea datei pentru scrutinul prezidențial din 2024 a fost un subiect de controverse între partidele din coaliția de guvernare, PSD și PNL. Inițial, primul și al doilea tur erau prevăzute pentru luna septembrie, dar liberalii au solicitat o amânare. După discuții prelungite, cele două formațiuni politice au ajuns la un acord, stabilind următorul calendar: 24 noiembrie – primul tur; 8 decembrie – al doilea tur.

Între cele două tururi, pe 1 decembrie, vor avea loc și alegerile parlamentare.

Oferta politică, puncte tari și puncte slabe 

În perspectiva alegerilor prezidențiale, candidații anunțați până acum provin dintr-o gamă variată de formațiuni politice și au experiențe diferite în politică, administrație și diplomație; jumătate dintre aceștia au studii de drept, dar nu vom analiza aici studiile candidaților, unghiul acesta a fost explorat până la plictiseală și nu este cu adevărat relevant.

Marcel Ciolacu (PSD) – premierul României și președintele Partidului Social Democrat

Puncte tari:

• Experiență politică solidă: Fiind premier și președinte PSD, Ciolacu are o vastă experiență în politica internă și administrația de stat, fiind capabil să mobilizeze resurse și susținere politică.
• Sprijin politic larg: PSD este unul dintre cele mai mari partide din România, iar baza de vot a partidului este stabilă și numeroasă, asigurându-i o platformă puternică.
• Mesaje sociale și economice populare: PSD promovează adesea politici populare legate de protecția socială și măsuri economice pentru clasele vulnerabile.

Puncte slabe:

• Asocierea cu trecutul PSD: Mulți votanți asociază PSD cu corupția și politica veche, ceea ce ar putea reduce atractivitatea sa pentru un electorat mai tânăr și mai urban.
• Imposibilitatea de a atrage votanți din alte sfere: Cu toate că are un sprijin consistent, poate fi dificil pentru Ciolacu să atragă voturi din afara nucleului dur PSD.

Nicolae Ciucă (PNL) – fost premier al României și președintele Partidului Național Liberal

Puncte tari:

• Experiență militară și administrativă: Fost general și ministru al Apărării, Ciucă aduce un profil de lider disciplinat și orientat pe securitate națională, o trăsătură care ar putea fi apreciată într-un context geopolitic instabil.
• Parteneriate internaționale: În timpul mandatului său de premier, a reușit să mențină relații bune cu partenerii externi ai României, ceea ce îl face un candidat credibil pe scena internațională.

Puncte slabe:

• Lipsa de carismă politică: Deși are o experiență bogată în domeniul militar și administrativ, Ciucă nu este perceput ca un politician carismatic sau foarte popular.
• Scindarea dreptei: PNL, sub conducerea sa, s-a confruntat cu o serie de tensiuni interne și externe, iar partidele de dreapta sunt fragmentate, ceea ce ar putea să slăbească sprijinul electoral.

Elena Lasconi (USR) – președintele Uniunii Salvați România

Puncte tari:

• Imagine proaspătă și integritate: Fostă jurnalistă, Lasconi s-a impus prin imaginea sa de lider local competent și onest, ceea ce poate atrage electoratul urban, educat și nemulțumit de vechile elite politice.
• Susținere în creștere a USR în mediul urban: USR este atractiv pentru votanții din marile orașe, în special tinerii și cei cu o educație superioară, care sunt adesea dezamăgiți de partidele tradiționale.

Puncte slabe:

• Lipsa de experiență politică națională: Deși este populară la nivel local, Lasconi nu are experiența politică națională pe care o au ceilalți candidați, ceea ce ar putea fi o vulnerabilitate în fața competiției.
• Dificultăți în extinderea bazei de vot: USR are dificultăți în a atrage votanți din mediul rural și din segmentele mai conservatoare ale electoratului, ceea ce poate limita șansele sale la nivel național.

Mircea Geoană (independent) – fost secretar general adjunct al NATO și fost ministru de Externe

Puncte tari:

• Diplomat experimentat: Geoană are o experiență vastă pe scena internațională, atât ca ministru de Externe, cât și ca oficial NATO. Aceasta îi conferă o imagine de candidat capabil să gestioneze politica externă și să mențină parteneriatele strategice.
• Independent: Faptul că candidează independent îi poate oferi o aură de reformator, distanțându-se de partidele tradiționale percepute ca corupte.

Puncte slabe:

• Întoarcerea în politică: Geoană este un politician din vechea gardă, iar publicul s-ar putea să perceapă revenirea sa ca un pas înapoi, mai ales având în vedere eșecurile sale anterioare, inclusiv în alegerile prezidențiale din 2009.
• Fragmentarea sprijinului: Ca independent, poate întâmpina dificultăți în a strânge suficiente resurse și sprijin organizațional față de candidații susținuți de partide mari.

George Simion (AUR) – președintele Alianței pentru Unirea Românilor

Puncte tari:

• Susținere naționalistă și mobilizare a electoratului conservator: Simion și partidul său AUR au o retorică puternic naționalistă și conservatoare, care rezonează cu segmentele de electorat deziluzionate de politica mainstream, în special în rândul celor afectați de declinul economic și problemele sociale.
• Mesaj simplu și direct: Stilul lui de a comunica este atractiv pentru votanți care caută soluții directe la probleme complexe, fără discursuri politice sofisticate.

Puncte slabe:

• Izolarea pe scena internațională: Mesajele radicale naționaliste și eurosceptice pot îngrijora partenerii externi și pot afecta imaginea internațională a României.
• Risc de polarizare: Simion este un personaj polarizant, iar politica sa poate diviza electoratul, ceea ce poate face dificilă obținerea unei majorități largi.

Diana Șoșoacă (S.O.S. România)

Puncte tari:

• Profil controversat, dar popular în anumite segmente: Diana Șoșoacă este o figură foarte vocală și directă, ceea ce o face atrăgătoare pentru un anumit electorat dezamăgit de politica mainstream. Ea se poziționează ca o apărătoare a suveranității și a intereselor naționale, ceea ce rezonează cu votanții naționaliști și conservatori.
• Popularitate pe rețelele sociale: Are o prezență puternică online și o capacitate de mobilizare a publicului prin retorica sa directă și fără ocolișuri, care se adresează direct celor frustrați de elitele politice.

Puncte slabe:

• Izolare politică și internațională: Stilul ei politic extremist și teoriile controversate (inclusiv cele legate de pandemie și Uniunea Europeană) ar putea să o izoleze pe scena internațională și să afecteze relațiile diplomatice ale României.
• Lipsa unei platforme politice coerente: Mesajele sale sunt adesea centrate pe discursuri populiste și mai puțin pe propuneri politice clare sau sustenabile pentru o guvernare eficientă. Acest lucru ar putea să ridice întrebări legate de capacitatea ei de a administra țara.

Ana Birchall (independentă)

Puncte tari:

• Experiență juridică și internațională: Ana Birchall a deținut funcții importante, cum ar fi ministru al Justiției și ministru pentru Afaceri Europene, ceea ce îi oferă o experiență valoroasă în gestionarea relațiilor internaționale și în reformele din justiție.
• Imagine de politician competent și integru: În perioada mandatului său la Ministerul Justiției, Birchall a fost percepută ca un susținător al statului de drept și al luptei împotriva corupției, ceea ce poate atrage electoratul preocupat de integritate și reforma justiției.
• Independentă: Candidatura ei ca independentă o poziționează în afara disputelor partizane tradiționale, ceea ce poate atrage votanți care sunt dezamăgiți de partidele mari.

Puncte slabe:

• Lipsa unei baze politice largi: Faptul că nu are un partid politic solid în spate ar putea să-i îngreuneze accesul la resurse și la infrastructura necesară unei campanii de succes.
• Vizibilitate redusă: Comparativ cu alți candidați, Birchall nu este o figură extrem de mediatizată sau populară în rândul electoratului larg, ceea ce ar putea să-i limiteze șansele de a ajunge la un public mai mare.

Cristian Diaconescu (independent)

Puncte tari:

• Experiență diplomatică vastă: Fost ministru de Externe și fost consilier prezidențial, Diaconescu are o experiență diplomatică și politică substanțială, fiind bine văzut atât pe plan intern, cât și extern. A gestionat cu succes relații internaționale și crize diplomatice.
• Imagine de politician moderat și profesionist: Diaconescu este cunoscut pentru stilul său sobru și echilibrat, fiind apreciat pentru competența sa și lipsa implicării în scandaluri politice majore.

Puncte slabe:

• Lipsa sprijinului politic concret: Deși are o reputație solidă, fiind un candidat independent, îi lipsește suportul unui partid mare care să-i faciliteze campania și să-i ofere infrastructură electorală.
• Dificultatea de a capta atenția publicului: Stilul său politic echilibrat, deși apreciat în cercurile diplomatice și intelectuale, poate părea lipsit de carismă pentru o parte din electoratul mai larg, care caută lideri mai vocali și direcți.

Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român)

Puncte tari:

• Mesaj conservator și eurosceptic: Cristian Terheș este cunoscut pentru criticile sale puternice la adresa Uniunii Europene și pentru apărarea valorilor conservatoare, atrăgând electoratul de dreapta care se opune influenței externe asupra României.
• Prezență constantă în Parlamentul European: Ca europarlamentar, Terheș are vizibilitate internațională și o platformă de unde își poate expune opiniile politice. Poziționarea sa fermă în favoarea suveranității naționale și împotriva centralismului european îi poate aduce sprijin din partea unui electorat nemulțumit de direcția UE.

Puncte slabe:

• Retorica polarizantă: Mesajele sale eurosceptice și conservatoare pot diviza electoratul, atrăgând critici din partea celor care susțin integrarea europeană și valorile liberale. Într-un context în care majoritatea populației sprijină apartenența la UE, acest lucru poate fi un dezavantaj major.
• Lipsa unei susțineri largi: Partidul Național Conservator Român nu este un partid de masă și are o infrastructură limitată, ceea ce ar putea să îngreuneze organizarea unei campanii eficiente.

Fiecare candidat are puncte forte și slabe distincte.

Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă sunt susținuți de partide mari și au experiență administrativă, dar sunt asociați cu politica tradițională.

Elena Lasconi aduce un suflu nou, dar lipsește experiența națională.

Mircea Geoană are o vastă experiență diplomatică, dar revenirea sa ar putea fi percepută negativ.

George Simion se adresează unui electorat naționalist, dar riscă să izoleze România internațional.

Diana Șoșoacă se bazează pe retorica naționalistă și contestatară, dar este limitată de lipsa de coerență politică și de izolare internațională.

Ana Birchall are o experiență solidă în domeniul justiției și afacerilor europene, dar are vizibilitate redusă și lipsa unui sprijin politic larg.

Cristian Diaconescu este un diplomat respectat, dar fără un partid puternic în spate, va fi dificil să mobilizeze electoratul.

Cristian Terheș capitalizează pe sentimentele eurosceptice și conservatoare, dar retorica sa polarizantă poate să îi limiteze sprijinul din partea unui electorat mai larg.