Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Agentul politic „Niela manivela“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• fostul sef al ARR Neamt a rupt tãcerea • „aceste actiuni penale pornite împotriva mea si a familiei mele sînt rãzbunãri personale dictate de factori politici, prin mîna unor lucrãtori ai Inspectoratului Judetean de Politie“, declarã Lucian Popescu • întrebat dacã a fost amenintat direct sau indirect, el a arãtat presei urmãtorul SMS: „Mi-a spus prefectul sã-ti transmit cã dacã MONDO cîstigã îti va retrage AVIZUL“, pe care l-a primit pe 27.06.2005, înainte sã dea cu subsemnatul la Politie în „Afacerea Niela“ • „nu am spus nimãnui sã transmitã vreun mesaj“, a declarat prefectul Mocanu •

Lucian Popescu, fostul sef al Autoritãtii Rutiere Române, filiala Neamt, a fãcut o serie de declaratii surprinzãtoare si grave, la o zi dupã ce în presã a apãrut informatia cã politistii nemteni au finalizat cercetãrile si au remis procurorilor un dosar în care este cercetat, împreunã cu sotia sa, pentru comiterea infractiunii de înselãciune în conventii. Ancheta a pornit în urma unei plîngeri depuse de o persoanã care a cumpãrat de la sotii Popescu o firmã, iar surprinzãtor este cã fostul sef al ARR a declarat cã este vorba despre o „fãcãturã“ în care ar fi dictat factori politici. „Întrucît atît în faza cercetãrilor premergãtoare, cît si în faza urmãririi penale dosarul nu este public, eu, Lucian Popescu, si sotia mea ne-am ferit sã facem declaratii, sã aducem documente în fata presei, sã facem comentarii. Toate punctele de vedere au fost exprimate în scris si depuse la Politie, alãturi de documente care probeazã faptul cã acuzatiile sînt mincinoase. Consider cã interpretarea comunicatului Politiei de cãtre oameni din presã care mi-au mentionat cã au si informatii neoficiale din partea politistilor este o manevrã mîrsavã, o fãcãturã la adresa mea si a familiei mele. Considerînd cã din bun simt si pentru a nu îngreuna munca politistilor am tãcut suficient, voi prezenta presei si opiniei publice documente si fapte care demonstreazã indubitabil faptul cã aceste actiuni penale pornite împotriva mea si a familiei mele sînt rãzbunãri personale dictate de factori politici prin mîna unor lucrãtori ai Inspectoratului Judetean de Politie“. În acest context, Lucian Popescu a mai declarat cã de la Prefecturã s-ar fi sunat în mai multe rînduri la Politie pentru a se vedea care este stadiul dosarului, iar, în plus, a arãtat presei un mesaj pe care l-ar fi primit pe telefonul mobil pe 27.06.2005, semnat „Apetrei d“. Mesajul era urmãtorul „Mi-a spus prefectul sã-ti transmit cã dacã MONDO cîstigã îti va retrage AVIZUL“. „Faptul cã de la Prefecturã se suna tot timpul si se întreba care este stadiul dosarelor penale ale lui Popescu mã face sã mã întreb cã poate ar fi fost oaresice interese“, a spus fostul sef al ARR care, întrebat dacã a mai fost amenintat direct sau indirect, a continuat: „Pe data de 27.06.2005, la 12.43, am primit un SMS pe care pot sã vi-l arãt“. Încercînd sã descîlcim povestea SMS-ului „buclucas“, venit înainte ca Lucian Popescu sã afle cã la Politie a ajuns o plîngere împotriva sa pentru înselãciune, i-am contactat pe cei nominalizati. La numãrul de telefon mobil care figura în mesaj a rãspuns Daniel Apetrei, fost sef interimar la ARR: „Nu mai tin minte. Nu stiu ce legãturi are cu ce scria în ziare. Nu stiu ce amenintare e asta. Nu-mi aduc aminte, acum, la ce s-o fi referit, noi am avut mai multe discutii pe tema asta, deoarece eram angajat în cadrul ARR. Stiu cã mi-am spus odatã pãrerea referitor la decizia directorului general privind ridicarea pentru anulare a unei licente de transport a Mondoturului. (…) Eu i-am spus cã, atît timp cît e o hîrtie oficialã transmisã ca dispozitie din partea directorului general, eu cred cã orice dispozitie trebuie dusã la îndeplinire si nu comentatã. (…) Dumnealui are foarte multe dosare printre care cu unele m-a amenintat si pe mine, chiar nu înteleg de ce. La ultima întrevedere pe care am avut-o, si au fost martori, m-a amenintat cã îmi dã cu teava pe spate, adicã chestii pe care le consider golãnesti. N-as fi fãcut public acest lucru, dar am martori cã s-a întîmplat acum douã zile pe holul Autoritãtii Rutiere“, a declarat Daniel Apetrei Prefectul Toader Mocanu, care era în functie la data emiterii SMS-ului, nu a comentat prea mult situatia si a mentionat cã nu stie despre ce anume este vorba. Dupã ce reporterul i-a relatat cuvînt cu cuvînt ce era scris în mesaj, prefectul a mentionat: „Nu vreau sã comentez disputa dintre cei doi sau dintre multi altii. Nu este treaba mea si nu am spus nimãnui sã transmitã vreun mesaj. Eu nu am nimic de ascuns. Sã presupunem cã as fi dorit sã-i transmit ceva domnului Popescu. De ce as fi apelat la intermediari? Care-i problema?“.

Plîngeri peste plîngeri Revenind la dosarul Niela, Lucian Popescu si-a exprimat o serie de nemultumiri legate de modul în care au decurs cercetãrile. Cei arãtati cu degetul au fost politistul de la Cercetãri Penale care s-a ocupat de caz si expertul contabil care a efectuat expertiza în dosar. „Sînt nemultumit de faptul cã politistii i-au dat actele unui expert contabil înainte de a respecta procedura, înainte de a începe urmãrirea penalã“, a afirmat, printre altele, Lucian Popescu. El considerã cã lucrurile au mers în defavoarea sa de la început si a mai reprosat Politiei cã expertiza nu ar trebui achitatã de cel care face plîngerea. Motivele amintite l-au determinat sã formuleze obiectiuni si cum se va finaliza „rãzboiul“ expertizelor, rãmîne de vãzut, însã cel dintre Lucian Popescu si cea care l-a reclamat în „Dosarul Niela“, Emilia Arcan, pare a nu-si fi consumat decît cîteva episoade. Mai ales cã au apãrut si alte plîngeri la Politie sau Parchet. Asa se face cã, dupã ce Daniela Popescu a fost reclamatã pentru abuz de încredere, iar instanta a decis cã este nevinovatã, a venit rîndul ei sã formuleze o plîngere la Parchet împotriva Emiliei Arcan, pentru denunt calomnios. „Doamna Arcan a mai fãcut o plîngere în calitate de membrã a Camerei Nationale a Taximetristilor din România, în care m-a acuzat de delapidare. E un alt dosar în care urmeazã sã se facã propunere. A mai fãcut si o altã chestie: a mai formulat la Politie o plîngere acuzînd-o pe sotia mea de abuz de încredere. Aceasta pentru cã i-ar fi dat sotiei trei cãrti de identitate ale unor taxiuri pe care nu ar mai vrea sã i le restituie. Politia îsi declinã competenta la Tribunal. Probabil «a uitat» doamna Arcan cã în contractul de vînzare-cumpãrare se spune cã pentru suma în cauzã se va constitui o garantie în ziua semnãrii actelor de cesiune cãtre vînzãtor constituitã din gajarea cãtre cel putin unul dintre vînzãtori a trei autoturisme Cielo echipate pentru taximetrie (…) din patrimoniul SC Niela Company SRL cu datele de identificare din cãrtile de identitate anexate la prezentul contract. (…) Apoi, doamna Arcan face un proces-verbal în care spune: predau în custodie doamnei Popescu Daniela, domiciliatã…. urmãtoarele cãrti de identitate, dupã cum urmeazã: exact cãrtile din contract. Sã zicem cã uitã de acest lucru, desi eu cred cã nu uitã si cã face cît mai multe sicane pentru ca eu sã nu pot sã o actionez în civil sã-mi recuperez banii de la ea, si o dã în judecatã pe sotia mea. Nu se prezintã la nici unul din termene, dosarul se închide, procesul penal a încetat, iar sotia mea a depus la Parchet plîngere pentru denunt calomnios“, a declarat Lucian Popescu. De partea cealaltã, Emilia Arcan a declarat cã nu doreste sã comenteze afirmatiile fãcute de Lucian Popescu si doreste sã lase justitia sã-si facã treaba. Cît priveste pozitia Inspectoratului Judetean de Politie Neamt fatã de afirmatiile referitoare la modul în care s-a fãcut ancheta, purtãtorul de cuvînt nu a putut fi ieri contactat, la ora la care s-a efectuat documentarea. Reamintim cã politistii nemteni au finalizat cercetãrile si au înaintat procurorilor dosarul în care Lucian Popescu, în vîrstã de 44 de ani, din municipiu, precum si sotia acestuia, Daniela, în vîrstã de 35 de ani, sînt cercetati pentru comiterea infractiunii de înselãciune în conventii. Cei doi au fost acuzati de oamenii legii cã, în calitate de administratori ai unei societãti comerciale care se ocupase cu taximetria, au încheiat un contract de vînzare-cumpãrare a firmei, inducînd în eroare cumpãrãtorul prin nedeclararea datoriilor pe care le avea societatea comercialã. Partea vãtãmatã, Emilia Arcan, din Piatra Neamt, a sesizat Inspectoratul de Politie al Judetului Neamt despre faptul cã a fost pãcãlitã, aflînd dupã cumpãrarea societãtii cã aceasta avea un debit la Directia Finantelor Publice Neamt, în valoare de 106,4 milioane de lei, si suma de 50,3 milioane de lei retinutã de la personalul angajat cu titlu de garantie. De asemenea, ar fi constatat cã datoriile societãtii erau subevaluate fatã de cele reale, iar bunurile firmei nu corespundeau cu cele trecute în anexa contractului. FOTO: SMS-ul prezentat presei de fostul sef al ARR Neamt

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Plugusorul pentru Primãria Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu mânati, Ascultati ce vreau sã spun, Eu, pribeagul Mos Crãciun, Care-n marsul meu rãzlet, Am alergat prin judet, De la munte pân-la ses, Oprindu-mã tot mai des, Prin orase si prin sate, Toate frumoase, curate, Gãtite de sãrbãtori, Cu betealã si cu flori; Bunã vremea, gospodari, Oameni cu rãspunderi mari, Care-n urmã cu un an, Dupã cum aveati în plan, Ati urcat semeti pe val, Chiar în Consiliul Local. Eu vã urez sãnãtate, De succese s-aveti parte, Municipiul sã-nfloreascã, Lumea sã vã pretuiascã, Sã se-adune-n buget banul, Cum creste-n grãdini bostanul; Veti avea pe-ndestulate, Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Pentru scoli, sport si culturã, Cheltuiti-i cu mãsurã; Banul public investit Sã fie atent chibzuit, Iar de-o rãmânea vreun pai, Dati ceva si pe la cai, Cum ati dat si-n acest an, Când s-a pus ban lângã ban, De-a zburat vestea în tarã, Auzindu-se si-afarã, Cã Piatra Neamt e-un oras, La multe sporturi fruntas, Printre care sportu-ecvestru, A-nãltat prestigiu nostru; Ani la rând ne-am ocupat, Orasul l-am promovat, Fiindcã am organizat, Concursuri nationale, Multe cupe mondiale; Si-au venit la noi turistii, Cãlãretii si artistii, Turcii, grecii si germanii, De si-au lãsat aici banii; De-am mai fi iarãsi ce-am fost, În tarã s-avem un rost, Baza cea de Peste Vale, Scrisã demult în anale, Trebuie modernizatã, Spre-a fi iar ce-a fost odatã, Cea mai frumoasã din tarã, Sã putem gãzdui iarã, Competitii mondiale, Si-alte internationale; Dar Bazei de Peste Vale, Unii i-au cam dat târcoale, Nu s-a-mplinit visul lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor La Pastele Cailor; Vrând Baza de cãlãrie Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã, Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate; Poate-n anul care vine Ne va fi ceva mai bine, Dacã-întregu-Executiv Si Consiliul, receptiv, Vor da mâna-n unitate, Vrând sã se facã dreptate, Ca terenul disputat, Sã fie înapoiat Si lãsat în custodie Numai pentru cãlãrie; Acest lucru s-a produs, Undeva este si scris, Când domnul Chitic, primar, Pe atunci interimar, Le spunea plin de mândrie, Celor de la cãlãrie, Cã de-or câstiga procesul, Dânsul va face demersul, Cã acest teren furat, Sã le fie-napoiat, Cum spuneam, în custodie, Pentru sport si cãlãrie. Din pãcate, fãrã bani, S-au scurs aproape doi ani, De când nu a fost putinta, Probabil cã nici vointa, Ca problemele-ncurcate Sã fie-odatã transate. De-aceea, privim cu jale, Când ajungem Peste Vale, La Baza de cãlãrie, Pe vremuri, bijuterie, Iar acum se degradeazã, Fiindcã nimeni nu pluseazã, Bani în suma-asa de mare, Doar pentru modernizare. Încã e tinutã-n viatã, Ne cãznim sã-i dãm o fatã, Pentru-a fi competitivã, Pe plan national activã, Organizând competitii, Cunoscute cu traditii. Acum insistãm plenar, Din nou la domnul primar, Exprimându-ne-o durere, Cã nu mai avem putere, Sã mentinem mereu vie, Flacãra în cãlãrie; Nu vrem sã fim deloc duri, Dar de nu se iau mãsuri, Urgente, pe legi bazate, În termene limitate, Vine peste noi urgia, De-a lichida cãlãria; Nu cred cã domnul primar, Care-i primul gospodar Si nici domnul Gavrilescu, Viceprimar de Bãsescu, Sã accepte-o tragedie Pe-a orasului mosie. Dupã ce ne-am plâns amarul, Cum face pe câmp plugarul, Hai sã tragem niste brazde Pentru cinstitele gazde; Întâi plugul mai activ Direct la Executiv, Apoi plugul tras de cal Pentru Consiliul Local; Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Noi pe unde am umblat, Multe, multe am aflat, Orasu-i foarte curat, Ca în basme luminat; Luni întregi v-ati chinuit Pânã când ati reusit, Cu talent si iscusintã, Ca sã dati în folosintã, Piata Centralã vestitã, De mai multi sacali pânditã; Dar acum, bine se stie, Cã e tot la Primãrie, Sã fie administratã, Permanent modernizatã, Si-apoi rentabilizatã; Prin oras dacã pornesti, Lucruri bune-ai sã gasesti: Pe strãzi s-a muncit intens, Ai separatoare de sens, Nu mai sunt doar iluzorii Sensurile giratorii, Care prompt fluidizeazã, Foarte bine dirijeazã, Circulatia-n final, Chiar si cãlare pe cal. Când ajungi pe la muzeu, Dacã mergi cumva mai greu, Si vrei sã te relaxezi, Trebuie doar sã traversezi, Si-ajungi, fiind mai atent, Într-un parc inteligent. În zone, unde cei tari, Sunt câinii comunitari, Atacând cu insistentã, Se cere multã prudentã; E bine c-a apãrut Înc-un padoc construit, Cã poate-ntr-un viitor Si problema câinilor Va fi total rezolvatã Fãr-a mai fi amânatã. Spuneam cum am remarcat, Cã orasul e curat, Tot asa am observat Si cum s-au securizat Multe europubele, În oras, prin cartiere. Aceste realizãri, Aminitite în urãri, Si-altele neamintite, De toatã lumea stiute, Ne-obligã sã-i dãm crezare, S-avem încredere mare, În acest executiv Capabil si foarte-activ, Condus de-un vrednic primar, Care stie foarte clar, Cum ce-i rãu sã redreseze, Iar ce-i bun sã promoveze; El este înconjurat Si permanent ajutat De cei doi viceprimari, Oameni cu rãspunderi mari, Gavrilescu si Vârlan, În functii de peste-un an; Consilier personal, Popescu, mereu pe val; Puscasu, brav veteran, Administrator de-un an; Fecic, tânãr secretar, Cu legile-n buzunar. Iar domnii consilieri, Care-s cei mai mari boieri, Dacã-au venit la urare, Absolut din întâmplare, Vor bãga mâna-n tunicã, Si vor scoate-o pungã micã, Slobozind discret din ea, Toatã-indemnizatia, Ca s-o dea la urãtori, Care-s pe drumuri din zori; Sã tragem niste urãri Si pentru realizãri! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Trageti brazda mai atent Pentru toti din parlament, Încã una si mai mare S-ajungem la Guvernare; Toate guvernele-n bloc De tarã si-au bãtut joc; Încã de la început S-a distrus cât s-a putut, Furând toti cam ce au vrut, Nici o jenã n-au avut; Ne-au lãsat fãrã pãduri, Fel de fel de secãturi, Tãind într-o veselie Cu Romsilva-n cârdãsie; Încã furã toti cum vor, Cã-s multe cozi de topor În Guvern si-n Parlament, Manifestându-si strident Aplecarea spre hotie Într-o biatã Românie, Înecatã-n sãrãcie, Devenitã colonie. Chiar de Mosu-i în putere Se apropie de-ncheiere. Sã le urãm sãnãtate Doamnelor salariate Si domnilor bãrbãtei Cã-s functionari si ei; Când intri în Primãrie Fiecare treaba-si stie, Amabili, oameni de treabã, Toti sfãtosi, te-ajutã-n grabã, Doctori în calculatoare Si doamne si domnisoare Iar sefii lor de birou Sunt purtãtorii de nou, Toti se-ntrec si inventeazã Treaba o supravegheazã Lumea sã fie servitã Si în final multumitã. Pentru toti functionarii Sã slobozim telegarii Si sã tragem roata plinã La Primãrie-n grãdinã. Mânati mãi, hãi, hãi!

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Trending