Lunea Albă 2025 – A doua zi de Paște: Ce trebuie să faci pentru noroc, sănătate și iertare divină. Tradiții, superstiții și obiceiuri vechi de sute de ani

„Se deschid cerurile și sufletu’ se curăță” – ce rost poartă Lunea Albă în rânduiala românului.

Sărbătoarea Învierii Domnului este singura din an căreia i se dedică trei zile de prăznuire – Duminica Paștelui, Lunea și Marțea Luminată –, marcând nu doar momentul Învierii, ci și puterea divină a iertării, reînnoirii și a vieții veșnice. Lunea Albă, cunoscută și drept a doua zi de Paște, este una dintre cele mai încărcate zile cu semnificații din calendarul creștin-ortodox. Pe 21 aprilie 2025, creștinii din România marchează această zi sfântă printr-o serie de obiceiuri, tradiții și superstiții păstrate din străbuni, care aduc în prim plan ideea iertării, reînnoirii spirituale și bucuriei pascale.

Porțile Raiului se deschid. Cei care mor în Lunea Albă ajung direct în Rai

Potrivit credinței populare, în Săptămâna Luminată, începând cu Lunea Albă, porțile Raiului și ale iertării se deschid, iar cele ale Iadului rămân închise. Se spune că oricine moare în această zi sfântă este scutit de Judecata de Apoi și ajunge direct în Împărăția Cerurilor. De asemenea, copiii născuți în această săptămână vor fi norocoși și binecuvântați toată viața.

Obiceiuri sacre în Lunea Albă: “Umblatul cu pască”, agheasma, ouăle roșii și vizita finilor la nași

Una dintre tradițiile esențiale este “umblatul cu pască”: finii merg în vizită la nașii lor, aducând pască, colaci și ouă roșii, iar copiii își vizitează părinții. Este un gest simbolic, menit să vestească bucuria Învierii și să întărească legăturile de familie și spiritualitate.

În această zi se păstrează și obiceiul stropirii casei cu agheasmă, pentru protejarea gospodăriei de rele și pentru atragerea belșugului. Tradiția spune că este bine să păstrezi pe masă ouă roșii, cozonac și flori proaspete, simboluri ale reînnoirii și speranței.

Stropitul fetelor – un ritual cu parfum de tinerețe și sănătate

Un alt obicei spectaculos este “udatul” sau stropitul. În Transilvania, tinerii feciori îmbrăcați în straie populare stropesc fetele cu parfum, în timp ce, în trecut, se folosea apă proaspătă din fântână. Legenda spune că acest obicei provine dintr-o întâmplare miraculoasă: o fată evreică ar fi leșinat la auzul veștii Învierii lui Hristos și a fost readusă în simțiri prin stropirea cu apă de către câțiva tineri.

Se crede că fetele stropite vor fi frumoase și sănătoase tot anul, iar cele care nu sunt udate vor avea parte de ghinion. Obiceiul este frecvent și în Banat, Bucovina și Ardeal, fiind preluat și de la comunitatea maghiară.

Superstiții: Ce este interzis în Lunea Albă

Potrivit tradiției, în această zi este interzis să te cerți, să plângi sau să porți haine negre, pentru a nu atrage supărări, boli sau pagube asupra casei. Este un timp al păcii și iertării. Gospodinele evită să gătească, să măture sau să spele rufe în Lunea Albă, păstrând o liniște sacră în casă.

Se mai spune că dacă păstrezi un ou roșu timp de 40 de zile fără ca acesta să se strice, vei avea noroc tot anul.

Obiceiuri vechi de sute de ani: „Fugăritul mirelui”, „Statul la vase” și „Pomana copiilor”

În mai multe regiuni din țară, tradițiile pascale au devenit adevărate spectacole folclorice:

• „Fugăritul mirelui” – în unele sate, tânărul care s-a căsătorit ultimul în anul precedent este fugărit simbolic de alți feciori. Dacă e prins, trebuie să-i cinstească, iar dacă scapă, este el cinstit.

• „Statul la vase” – în comuna Șugag (Alba), tinerii căsătoriți în ultimul an sunt așezați la masă în curtea bisericii, îmbrăcați în haine de nuntă, și primesc daruri utile pentru gospodărie.

• „Pomana copiilor”, în satul Presaca Ampoiului, presupune oferirea unor colăcei sfințiți cu ouă roșii copiilor, în numele sufletelor celor care nu au fost pomeniți niciodată.

• „Jucatul lopții în bâtă” – în satele din Transilvania, băieții joacă un sport popular asemănător oinei, păstrat de generații întregi.

• În Bistrița-Năsăud, “Craii de la Mocod” aleg cei mai harnici tineri care devin simbolic “judecători” ai celor leneși din sat.

Ciocnitul ouălor – reguli neștiute

Dacă în Duminica Paștelui ouăle se ciocnesc cap cu cap, în Lunea Albă este permis ciocnitul cap cu dos, iar din a treia zi se poate ciocni dos cu dos. Aceste gesturi ritualice poartă semnificații legate de fertilitate, reînnoire și comuniune spirituală.

Lunea Albă este o zi în care, potrivit credințelor, morții se întorc în casele celor vii pentru a-i proteja, iar sufletul lumii întregi se deschide către iertare.