Contactează-ne

Actualitate

“Afacerea spitalul mobil”, mari semne de întrebare: 3,6 milioane de euro din banii nemţenilor, riscaţi într-un proiect controversat

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ proiectul privind realizarea unui spital mobil la Leţcani este extrem de controversat ■ presa din Iaşi afirmă sînt mari semne de întrebare legate de contractul încheiat cu o firmă din Turcia ■ contribuţia judeţului Neamţ este de 3,6 milioane de euro ■

Proiectul pentru realizarea unui spital mobil pentru tratarea pacienţilor de Covid – 19, la Leţcani, la care judeţul Neamţ ar trebui să contribuie cu 3,6 milioane de euro, este unul extrem de controversat. Presa din judeţul vecin a scris de mai multe ori despre semnele de întrebare pe care le ridică acest proiect, iar, recent, pe www.bzi.ro, a fost publicat un articol în care spune întrebarea: “Toată licitaţia pentru spitalul mobil de la Leţcani a fost o mare fraudă?”.

“Acuzaţii fără precedent lansate de unul dintre competitorii licitaţiei de furnizare a spitalului mobil pentru tratarea pacienţilor de COVID-19 de la Lecţani. Contractul de peste 13 milioane de euro derulat de Asociaţia Euronest cu banii judeţelor Iaşi şi Neamţ ridică mari semne de întrebare. Compania turcă SDI Global LLC ascunde o serie de secrete murdare, în vreme ce principalul competitor al acesteia acuză că Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean, i-a luat toate schiţele unităţii medicale. Compania indiană Rhymer LTD vrea să dea în judecată autorităţile ieşene pentru nerespectarea termenelor”, scriu colegii jurnalişti din judeţul vecin.Articolul integral aici: https://www.bzi.ro/exclusiv-toata-licitatia-pentru-spitalul-mobil-de-la-letcani-a-fost-o-mare-frauda-o-persoana-cheie-implicata-in-achizitie-a-detonat-bomba-anului-dovezile-sunt-incalificabile-iar-secretul-lor-a-fos-3951221?utm_source=website&utm_medium=Titlurile%20zilei

Proiectul privind spitalul mobil a fost anunţat de preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, ca o mare realizare. Însă din start au existat şi contestatari, unul dintre cei mai vehemenţi fiind prefectul de Neamţ, George Lazăr:

“Vă solicit, în mod ferm, domnule Arsene nu luaţi banii nemţenilor şi nu îi cheltuiţi iresponsabil pentru achiziţii la suprapreţ în alte judeţe. Investiţi aceşti bani acasă, în sistemul sanitar nemţean, pe care tot dumneavoastră l-aţi neglijat ani de zile. Responsabilitatea managementului spitalului judeţean Neamt vă apartine în totalitate domnule Arsene, de 4 ani de când sunteţi preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, iar lipsa dotărilor, a echipamentelor medicale demonstrează “interesul” pe care l-aţi manifestat. Aveţi domnule Arsene, peste un an de când vă chinuiţi să faceţi proiectarea pentru noul spital şi aveţi la dispoziţie o sumă considerabilă, de aproximativ 5 milioane de euro, şi nici măcar acest lucru simplu nu aţi reuşit să îl duceţi la bun sfîrşit”, îi transmitea prefectul Lazăr preşedintelui CJ.

Între timp, semnele de întrebare s-au înmulţit şi se naşte firesc întrebarea dacă milioanele de euro nu puteau fi cheltuite în această perioadă mult mai cu folos decît să fie “riscate” într-un proiect atît de controversat şi care nu poate spune nimeni acum dacă şi cînd va fi finalizat.

De altfel, nu e singurul proiect anunţat de preşedintele CJ Neamţ şi care a suscitat controverse: Ionel Arsene a anunţat cu surle şi trîmbiţe achiziţionarea unui aparat de testare pentru Spital, dar acesta a devenit funcţional după multe săptămîni de la anunţul triumfalist şi a mai apărut şi informaţia că a costat de două ori cît unul donat la Spitalul Roman şi ar putea face teste la jumătate din cît poate cel de la unitatea sanitară romaşcană.

Tot Ionel Arsene a anunţat că va lupta împotriva răspîndirii coronavirusului dezinfectînd şoselele judeţului, dar, după ce s-au efectuat controale la firma ce trebuia să facă acest lucru, s-a lăsat cu identificarea unor nereguli, cu stoparea activităţii de dezinfecţiei şi au apărut mari semne de întrebare legate de substanţa folosită. Acelaşi prefect de Neamţ a afirmat, de altfel, că n-ar fi fost decît apă cu săpun. Nu ştim cum se va finaliza discuţia legată de proiectul de la Leţcani, dar un lucru este cert: oamenii politici ar trebui să o lase mai uşor cu declaraţiile triumfaliste pînă cînd nu rezolvă într-adevăr o serie de probleme. Altfel, rămînem doar cu vorbele şi promisiunile, iar proiectele vedem că… aduc doar mari semne de întrebare.

Actualitate

Cum să alegi ținuta potrivită în diferite situații

Știre publicată în urmă cu

în data de

Atunci când ieșim, hainele și încălțămintea sunt cartea noastră de vizită. Chiar dacă mergi în locuri unde să te relaxezi, fie ele chiar și în apropierea locuinței, nu înseamnă că trebuie să ai un aspect neîngrijit. Totuși, trebuie să ții cont de context și să combini corect îmbrăcămintea cu pantofii. Iată cum o poți face:

Întâlnire de afaceri

Pregătește-ți din timp câteva costume la dungă, mai ales dacă ai o întâlnire importantă. Pot fi uni, maro, negru sau bleumarin, dar și în carouri și le poți combina. Ia-ți și câteva cămăși de calitate, tot uni și pentru a le înveseli poți adăuga o cravată cu motive florale. Ține cont de faptul că oricât de cald ar fi, nu este elegant să renunți la sacou. În picioare poți să-ți iei o pereche de pantofi clasici, din piele mată. Mai ai nevoie de un ceas mecanic, fie el automatic (care se încarcă prin mișcare) sau manual (care trebuie întors în fiecare zi).

La terasă

În acest caz, poți să îți alegi o ținuta lejeră, în care să te simți bine și să fii relaxat. Poți să îți pregătești câteva tricouri de vară, cu decolteu rotund sau în V. Important este să alegi un material de calitate și nu te feri de culori și de imprimeuri cât mai interesante. Poți să-ți completezi ținuta cu o pereche de pantaloni din denim, scurți sau lungi, sau cu chinos uni și pantofi Skechers de la Fashion Days, mai ales că brandul te va încânta cu modele în culori vii. Nu uita ca, atunci când îi achiziționezi, să alegi exact mărimea ta. Aceștia nu trebuie să fie nici prea strâmți, dar nici prea largi și să-ți iasă din picior când pășești. Alege o variantă cu talpa ușoară, flexibilă, care să-ți ofere confort.

La piscină

În acest caz, hainele sunt asemănătoare cu cele pe care le folosești la mare. Outfit-ul tău trebuie să conțină un tricou cât mai deschis la culoare, o pereche de pantaloni scurți, papuci sau sandale, iar pe cap neapărat să pui o șapcă. Nu uita nici de loțiunea cu factor ridicat de protecție UVA și UVB, de preferat o variantă rezistentă la apă pe care să o folosești atât înainte, cât și după ce vei testa apa.

Nunta celui mai bun prieten

Când vine vorba de nuntă, poți miza pe un costum elegant dacă evenimentul are loc la un restaurant. Dacă vei merge într-o grădină, poți să optezi pentru o cămașă și o pereche de pantaloni chino și teniși. Ca accesoriu mizează pe un ceas cu mecanism Quartz, precum cele de la Fashion Days. Acest model este dedicat bărbaților care își doresc o piesă care să arate bine și să fie accesibilă. În plus, oferă precizie în a arăta ora și te poți bucura de ele o perioadă de timp îndelungată.

Citește știrea

Actualitate

O scurtă istorie a încălțămintei pentru femei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Istoria încălțămintei pentru femei este una fascinantă, plină de tot felul de aspecte bizare. Este una care a fost modelată de moda vremurilor din ultimii 100 de ani, cu diverse mișcări politice pe parcurs.

Cu toate acestea, povestea completă se întinde mult mai departe decât secolul al XX-lea. Istoria încălțămintei pentru femei, moda și mișcările politice care i-au dictat schimbările, datează de sute, chiar mii de ani.

În acest articol, explorăm modul în care, când și de ce s-au schimbat stilurile de pantofi de damă de-a lungul timpului și modul în care aceste schimbări au afectat și au fost afectate de lumea din jurul lor.

O istorie a tocurilor înalte

Nu există articole de încălțăminte mai feminine decât tocurile. Au fost mult timp văzute ca o invenție tipic modernă. Cu toate acestea, istoria tocurilor înalte este mai lungă decât ați crede, cu câteva surprize. De exemplu, tocurile înalte nu erau destinate inițial să fie purtate de către femei.

Tocurile înalte au început să apară în Grecia antică, unde actorii purtau pantofi cu platformă (pe atunci înălțați cu lemn sau plută) pentru a reprezenta clasa socială, personajele unei poziții sociale superioare purtând tocuri mai înalte.

Există, de asemenea, urme găsite în Egiptul antic, unde pantofii cu toc înalt găsiți de istorici au fost legați de ceremoniile religioase ale vremii. Nu suntem pe deplin siguri de scopul lor, dar putem presupune că tocurile superioare trebuiau să-l ridice pe purtător mai aproape de zei.

Abia în secolul al XV-lea a început să prindă cont noțiunea tocul înalt „feminin”, primii pantofi notabili fiind „Chopines”. Aceștia au fost purtați pentru prima dată în Veneția în anii 1400 și au fost realizați cu platforme dramatice, pentru a păstra pantofii „adevărați” (care erau, la vremea respectivă, în general confecționați din materiale ușoare, cum ar fi satinul) feriți de noroiul care obișnuia să înfunde străzile.

Platformele s-au transformat încet într-un simbol cultural și decorativ care s-a răspândit în toată Europa, până a ajuns în Anglia și Franța. Acolo, tocul înalt a fost, de fapt, interzis pentru o vreme, deoarece era pantoful favorizat de prostituate. În această perioadă (mijlocul secolului 16-17), tocul înalt a fost ridiculizat și de membrii societății înalte, de comentatori religioși și chiar de marele William Shakespeare.

Abia în 1533 a apărut ideea unei tălpi joase cu toc înalt, datorită nunții regale a Catherinei de Medici, care s-a căsătorit cu ducele de Orleans în timp ce purta „tocuri de călărie”. Cu toate acestea, până în secolul al XIX-lea, tocurile erau încă în mare măsură purtate doar de bărbați aristocrați, cum ar fi Ludovic al XIV-lea al Franței, care (se spune) purta tocuri des pentru a compensa înălțimea sa diminuată.

În epoca victoriană, tocurile moderne au început să prindă contur. Tehnologiile avansate au permis un toc mai blând și mai confortabil, cu accent pe axul curbat pentru a arăta „feminitate și rafinament”. Cu toate acestea, tocurile erau încă destul de impractice.

Tocurile stiletto, extrem de populare în prezent, nu au fost purtate până în 1954. Acest stil de toc a fost inventat de Roger Vivier și a primit un nume care înseamnă, în mod corespunzător, „pumnal subțire” în italiană. În următorii 50 de ani, tocul a mai scăzut în popularitate, dar un lucru este sigur: stilettourile vor deține întotdeauna un loc în inimile (și sufletele) femeilor conștiente de modă.

O istorie a producerii încălțămintei pentru femei

Deși au început ca o invenție practică, pantofii au evoluat, de-a lungul a sute de ani, într-un simbol al statutului și într-o industrie în plină expansiune și este deseori atât despre artă, cât și despre funcționalitate. Pe măsură ce au evoluat, desigur, la fel au făcut-o și materialele și tehnicile care sunt implicate în realizarea lor. Se crede că primii pantofi au fost fabricați din piele învelită, în urmă cu aproximativ 40.000 de ani. Prin urmare, într-adevăr, istoria încălțămintei pentru femei datează chiar de atunci.

Cizmăria s-a dezvoltat într-adevăr într-o formă de artă, totuși, în Europa în perioada barocului timpuriu. Materialele folosite reflectau clasa socială a purtătorului (așa cum o făcuseră de secole). De exemplu, oamenii de rând ar fi purtat pantofi din piele, în timp ce aristocrații ar fi purtat modele similare, din lemn.

În acel moment, nu exista o diferență reală între pantofi de damă și pantofi pentru bărbați. Abia în secolul al XV-lea cizmarii au început să experimenteze cu țesături mai moi, cum ar fi mătasea, și abia în secolul al XIX-lea au început să difere pantofii de damă și bărbați (în special în ceea ce privește formele tocului și degetelor). Până în 1850, nu exista nici măcar o diferență între pantofii din stânga și pantofii din dreapta.

Pe măsură ce tehnologia a continuat să se dezvolte în primele câteva decenii ale secolului al XX-lea, procesul de cizmărie a devenit mai simplu, ceea ce le-a permis cizmarilor să experimenteze mai mult cu designul pentru femei, in special pantofi dama.

Pielea întoarsă a devenit un material foarte popular pentru încălțăminte în anii 1950, datorită accesibilității sale și a texturii plăcute, iar tocurile din lemn erau încă alegerea funcțională. De-a lungul istoriei, însă, pielea a rămas unul dintre cele mai dorite materiale pentru încălțăminte pentru femei, datorită flexibilității, durabilității și eleganței rafinate.

Citește știrea

Actualitate

Din ce în ce mai puţini şi… bătrîni

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ 2020 a fost cel de al 31-lea an de declin demografic în România ■ în perioada 2012 - 2019, în Neamţ populaţia a scăzut cu 26.773 de persoane ■ la 1 ianuarie 2019, populaţia rezidentă a Neamţului era de 441.656 locuitori ■ cotingentul populaţiei feminine fertile (15 - 49 de ani) era de 90.387 persoane ■ pînă în 2060, populaţia judeţului va scădea cu circa 138.000 de persoane ■

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, populaţia României, după domiciliu, la începutul lunii ianuarie 2021 era de 22.089.000 persoane, mai puţin cu 0,5% faţă de ianuarie a anului precedent, procesul de îmbătrînire demografică accentuîndu-se şi remarcîndu- se o uşoară scădere a ponderii persoanelor tinere, dar mai ales o creştere a celor vîrstnice.

Anul 2020 a fost al 31-lea al declinului demografic, în care numărul morţilor a fost mai mare ca al noilor născuţi. În 2020 s-au născut cu 40.000 de copiii mai puţini decît în 2019, scăderea care nu are legătură cu pandemia de coronavirus. În decembrie 2020 au început să se nască primii copii cocepuţi în lockdowm, cu 400 mai mulţi decît în aceeaşi lună a anului precedent.

Tot anul trecut au murit cu 25.000 de oameni mai mulţi faţă de 2019, din care, peste 15.000 au fost contaminaţi cu virusul SARS Cov 2. Cauzele scăderii dramatice a populaţiei în România au legătură, în primul rînd cu lipsa unor politici demografice ale statului în ultimii 31 de ani, cu migraţia celor peste 2 milioane de oameni spre ţări din întreaga lume.

La acestea se adaugă absenţa creşelor, grădiniţelor publice, permanentele crize economice, care-i determină pe români să renunţe la a mai concepe urmaşi. Pentru a afla evoluţia demografică din judeţul Neamţ am solicitat un punct de vedere al Direcţiei Judeţene de Statistică(DJS) Neamţ.

„Indicele de îmbătrînire al populaţiei reprezintă numărul de persoane vîrstnice de 65 de ani şi peste, care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani. În ultimii 7 ani şi procesul de îmbătrînire din mediul urban a crescut, decalajele dintre oraş şi sat devenind mici. La 1 ianuarie 2019, populaţia rezidentă a judeţului Neamţ era de 441.656 de locuitori, 49,23 % fiind bărbaţi şi 50,77% femei. Valorile negative ale sporului natural conjugate cu cele ale soldului migraţiei (interne şi externe) au făcut ca populaţia judeţului Neamţ să se diminueze, în perioada 2012-2019, cu 26.773 de persoane. Evoluţia oscilantă a natalităţii, comparativ cu nivelul mortalităţii a determinat o scădere pronunţată a sporului natural de la minus 1.757 persoane în 2011 la minus 2.856 persoane în 2018“ , a declarat pentru cotidianul Monitorul Claudiu Harabagiu, directorul Direcţiei judeţene de Statistică Neamţ.

„Piramida vîrstelor“ rezidente în Neamţ la 1 ianuarie 2019 arăta o reducere a numărului persoanelor tinere între 0-14 ani de la 17,09%, la 16,39%, în timp ce creşterea populaţiei vîrstnice de la 65 de ani în sus merge de la 18,74% la 21, 06%, populaţia adultă (15 – 64 de ani), reprezentînd 62,54% din populaţia totală. La începutul anului 2019 persoanele longevive (peste 80 de ani) deţineau o pondere de 5,7% din totalul populaţiei. Tot în 2019 „contingentul“ populaţiei feminine fertile, cea cuprinsă între 15 şi 49 de ani, era în judeţul Neamţ de 90.387 persoane, acestea reprezentînd 40,3% din totalul populaţiei, procent şi el în scădere.

Scenarii demografice sumbre

A fost realizată de către aceeaşi instituţie, Direcţia Judeţeană de Statistică, şi o prognoză a fenomenului pînă în anul 2060, la nivelul judeţului Neamţ fiind creionate mai multe scenarii. În varianta optimistă, populaţia judeţului Neamţ se va reduce pînă în 2060 cu aproximativ 83.000 de persoane, iar în varianta constantă cu minus 237.000 de persoane.

„Pînă în 2060 populaţia rezidentă a judeţului Neamţ va scădea cu 30,3% (minus 138.880 de persoane), judeţul înregistrînd cea de a doua mare scădere a populaţiei după judeţul Botoşani. Populaţia tînără, cu vîrsta cuprinsă între 0 şi 14 ani, se va reduce cu 22,3 mii de persoane. Scăderea populaţiei cu vîrstă de peste 65 de ani va fi de 16,6% ( cu 15 mii persoane“, a mai adăugat directorul Claudiu Harabagiu.

Direcţia de Statistică a făcut şi o clasificare a localităţilor din judeţ „mai tinere“, cu o pondere a populaţiei de 0-14 ani de peste 10% şi cu indice de îmbătrînire demografică mai mic ( sub 100), în care sînt înscrise comunele: Oniceni, Tămăşeni, Săbăoani şi Valea Ursului. La polul opus se situează localităţile Ruginoasa, Ghindăoani, Ştefan cel Mare, unde ponderea populaţiei vîrstnice de peste 20% şi indicele de îmbătrînire demografică este foarte mare, de peste 300 de persoane vîrstnice la 100 persoane tinere. Populaţia între 15 şi 64 de ani avut o pondere de peste 77% în localităţile Tămăşeni, Săbăoani, municipiul Roman şi Doljeşti şi sub 75% în Ghindăoani şi Văleni.

„Numărul persoanelor născute la Roman în 2020 a fost de 1.778, iar în primele patru luni ale anului 2021 de 489, în timp ce al persoanelor decedate a fost în 2020 de 1.432 şi de 618 în 2021. De menţionat că aceste cifre fac referire nu doar la persoane cu domiciliul în Roman, ci şi în alte localităţi ale judeţului“, a precizat Dragoş Toma, purtătorul de cuvînt al Primăriei Roman. Contribuţia pandemiei de Coronavirus la majorarea numărului persoanelor decedate în Neamţ, din martie 2020 şi pînă luna trecută a fost de 363 de decese.

Citește știrea

Trending