Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Afacerea „Delphin International“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• tot mai multe persoane participã la un joc piramidal • suma de înscriere este de 2.300 de euro • recrutii aduc banii de acasã sau sînt ajutati sã împrumute rapid din bancã • ca sã-si recupereze banii, ei trebuie sã racoleze noi membri • cei de la baza piramidei au cel mai mult de pierdut, pentru cã nu reusesc sã mai aducã alti adepti • întîlnirile se desfãsoarã la Casa de Culturã din Roman, unde poti intra în salã doar pe bazã de invitatie •

Un joc piramidal din ce în ce mai periculos a prins foarte multe persoane. Doar înscrierea în joc ajunge la 2.300 de euro, iar recuperarea banilor este conditionatã de atragerea în circuit a cel putin patru noi membri. Secretomania este cuvînt de ordine, noii adepti fiind convinsi mai întîi cã, în cazul Delphin International, este vorba despre o afacere la care au acces doar initiatii si a cãrei tainã trebuie pãstratã cu sfintenie. Oatã intrati în joc, membrii semneazã un document prin care se obligã sã pãstreze confidentialitatea fatã de autoritãti, dar si fatã de ziaristi. În caz contrar, ei sînt obligati sã plãteascã firmei 10.000 de euro despãgubiri. Prevederea este cel putin bizarã, întrucît contractul este semnat doar într-un singur exemplar, care rãmîne la organizatorii jocului. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care oamenii nu se înghesuie sã reclame autoritãtilor cã au fost pãcãliti. Dar nici procese care sã aibã drept obiect încãlcarea acestei clauze de confidentialitate nu au fost pînã acum. Afacerea pare sã meargã ca pe roate, pentru cã a debutat în Neamt si Bacãu de ceva vreme, iar oamenii legii nu prea au ce face. Poate si pentru cã, potrivit unor recruti, al cãror nume din motive lesne de înteles nu le vom face publice, în joc au intrat si foarte multi dintre politisti, jandarmi sau angajati din armatã. Trebuie mentionat cã plata cotizatiei se face doar în valutã si, contra sumei de 2.300 de euro, delfinii primesc o carte intitulatã „Calea succesului“. Carte care nu are autori, în asa fel încît nici mãcar acestia sã nu poatã fi trasi la rãspundere în caz cã „succesul“ nu se înghesuie sã aparã, asa cum scrie în tipãriturã.

Racolarea

Metoda de racolare este una dintre cele mai sofisticate, în sensul cã sînt atrase în joc mai întîi persoanele cu functii de rãspundere din firme sau institutii, care pot trage dupã ele cît mai multi recruti. Acestea sînt, de regulã, cele mai cîstigate, pentru cã îsi recupereazã relativ repede investitia si, poate, si ceva în plus. „Am primit o invitatie, sã mã alãtur firmei si sã cîstig bani multi, sã-mi «fac luminos viitorul meu si al copiilor». Mi s-a cerut sã vin în fata Hotelului Bistrita si voi vedea acolo despre ce este vorba. Mi s-a pãrut ciudat, mai ales cã, la un moment dat, mi s-a spus cã vom merge undeva, dar cu mijloacele lor de transport, nu cu cele personale. Nu m-am dus, pentru cã eu nu am crezut niciodatã în astfel de afaceri, mai ales cã trebuia sã cotizez cu 2.300 de euro. Cred cã este vorba despre un joc piramidal si, pentru cã acestea au fost interzise prin lege în România, se încearcã pãstrarea pe cît posibil a secretului, pînã se sparge buba“, ne-a declarat unul dintre cei mai respectabili sefi de institutii din Bacãu care a fost vînat cu insistentã de cãtre racolatori. De regulã, noii recruti, pentru a cãpãta încredere, sînt abordati de prietenii care sînt deja „delfini“ si care fie sînt la acest stadiu, fie sînt pe diferite trepte de ierarhie în „firmã“. „La mine a venit un prieten si coleg de serviciu pe deasupra, care m-a întrebat dacã nu vreau sã cîstig 10.000 de euro fãrã prea multã bãtaie de cap. Doar cã as fi fost ocupat sîmbãta. Am încercat sã aflu mai multe amãnunte, dar mi-a spus cã este «secret», afacerea nu-i pentru oricine si, dacã sînt interesat, voi afla mai multe de la seful lui“, ne-a povestit unul dintre recrutii care lucreazã în Ministerul Administratiei si Internelor.

Plecarea

Pentru delfinii din Bacãu, întrunirile au loc la Casa de Culturã din Roman. La plecare, sîmbãta dimineata, se adunã în diferite locatii, de unde se îmbarcã în microbuze închiriate de organizatori. Acestia pozeazã în oameni de afaceri prosperi, îmbrãcati la patru ace, cu telefoane mobile scumpe, cu masini asisderea si vorbesc sonor despre ultimele realizãri ale nu stiu cãrui delfin, care a cîstigat cîteva mii de euro de la ultima întrevedere. „Pe mine m-a chemat în parcarea de la Hotelul Moldova. Asta dupã ce-am achitat, cu o zi înainte, 600.000 de lei. Mi-a spus sã mã duc în costum. M-am dus în blugi si sacou, dar cînd am ajuns acolo, unul dintre «sefi» a scos o cravatã din buzunar si mi-a întins-o. Mi-a spus cã tinuta este obligatorie, ca si cum nu eram sãtul de tinutã la serviciu. Am încercat sã-l întreb din nou pe prietenul meu despre ce-i vorba, dar mi-a spus cã voi afla cînd vom ajunge la întîlnire. Am reusit doar sã aflu cã mai sînt si altii, care se adunã în alte locuri“, ne-a povestit subordonatul lui Vasile Blaga. „Tot 600.000 de lei am achitat si eu anticipat. M-am dus cu masina mea, în parcarea de la Moldova, si voiam sã merg tot cu ea si mai departe. Mi-au zis s-o las în parcare si sã urc în microbuz. Am încercat sã-l întreb pe fostul meu coleg de scoalã, cel care mã racolase, unde mergem. Mi-a spus cã o sã vãd eu. I-am spus atunci cã sînt de serviciu de la ora cinci dupã-amiaza si mi-a zis cã pînã atunci sîntem înapoi. Cînd am vãzut cã iesim din Bacãu, era sã înnebunesc. Stiti, la noi este regula ca atunci cînd pleci din judet sã anunti la unitate cã ai pãrãsit garnizoana. Asa se procedeazã la armatã. Fostul meu coleg a fost putin depãsit de situatie, nu se gîndise la asta. Mi-am sunat un coleg de serviciu, sã anunte plecarea mea, si l-am asigurat cã pînã la ora cinci voi fi la unitate“, ne-a povestit un subofiter MApN.

Sedinta

La Roman, în fata Casei de Culturã stau „barosanii“, asa cum ni i-a descris unul dintre spãlãtorii de parbrize. Supãrat cã acestia sînt zgîrciti si nu-i lasã nici sã se atingã de masinile lor, darãmite sã le spele parbrizurile, pustiul povesteste cã se adunã în fiecare sîmbãtã: „directorii“ si „fraierii“. „Nu stiu ce tot povestesc ei acolo, cã nu ai voie sã intri decît cu o hîrtie în piept pe care scrie numele. Da’ sã-i vezi pe fraieri cum ies de acolo dupã-amiaza, parcã sînt beti, da’ nu sînt. Am auzit eu ceva, cã ãstia urmeazã sã vinã cu mãlaiul pentru directori. Unii dintre ei mai vin si altã datã, altii nu“, a rezumat plastic pustanul ce se întîmplã la întrunirile delfinilor. Potrivit interlocutorilor nostri, posibili membri se numesc invitati si primesc, pentru intrarea în salã, un ecuson cu numele lor. La intrare, li se mai dã un fel de insignã. „O chestie de tablã, care-i de fapt un medalion, cã nu o poti prinde la hainã, pe care este desenat un delfin“, ne-a spus unul dintre invitati. Sedintele de prezentare se desfãsoarã pe parcursul a patru pãrti, asortate cu muzicã antrenantã, bãtãi din palme bine regizate, la care trebuie sã participe toatã lumea, si tropãieli de picioare. „Una, douã, cineva urlã: «Sã ne bucurãm!», si toatã lumea se ridica în picioare si aplauda“, ne-a povestit un invitat. La prima pauzã, invitatii completeazã un Contract de confidentialitate, prin care se obligã sã plãtescã despãgubiri de 10.000 de euro dacã divulgã secretul firmei. Urmeazã partea a doua, unde sînt impulsionati sã fie foarte atenti, cã „acum e miezul“, si unde sînt prezentati cu mare pompã „cîstigãtorii“.

Momeala

„De fapt este un joc psihologic, prin care li se aratã invitatilor cît de usor se pot cîstiga bani, se aratã un tabel cu sume mari în euro, cea mai mare sumã posibil de cîstigat fiind 50.000 de euro. La pauza a doua, invitatilor li se face «crucea», întrebati fiind pe ce ar cheltui banii, ce si-ar dori si ce prieteni ar putea aduce sã lucreze cu ei. Urmeazã partea a treia, unde cade bomba: pentru a cîstiga banii e nevoie de o investitie de numai 2.290 euro! În cea de-a patra parte, li se dau detalii despre cum ar putea gãsi cei 2.290 euro si li se sugereazã cã, în cazul în care nu au acesti bani la saltea, viitorii delfini pot beneficia de un ajutor financiar. Adicã de un împrumut bancar cu dobîndã foarte micã, obtinut rapid si fãrã bãtaie de cap de la o bancã unde au relatii. Nu-ti cer decît adeverintã de salariu si copie dupã buletin. Dacã nu poti aduce adeverintã, se oferã sã-ti rezolve ei împrumutul bancar si fãrã asta“, ne-au mai spus recrutii. Invitatilor li se spune cã sînt înregistrati într-o bazã de date si cã nu vor mai putea fi invitati niciodatã, dacã nu reusesc sã facã rost de bani în trei zile. În tot acest timp, ei sînt contactati sistematic si „tinuti la cald“, pentru a-si convinge si sotul sau sotia si a intra în afacere. „De’, e cam aiurea sã-i spui sotiei cã-ti trebuie aproape 100 de milioane de lei pentru o afacere despre care nu poti sã-i spui nimic. Te poti trezi opãrit“, a remarcat unul dintre interocutori. Unii dintre ei încã mai sînt în joc. N-au cîstigat nimic, în schimb sînt obligati sã cotizeze, aproape în fiecare sîmbãtã, cu cîteva sute de mii de lei pentru dumul cãtre Roman.

FOTO: În fata Casei de Culturã din Roman asteaptã, strategic, „barosanii“

Articole similare: Delfinii cautã alti fraieri „Delfinii“, în atentia Protectiei Consumatorilor 75.000 de euro confiscati Afacerea „Delphin International“ Delfini cãlcati de Gardã Delfinii si-au facut cuib la Roman

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Enache nu-si uitã fostii elevi

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Vlad Achim este cel mai nou membru al formatiei de Liga 1 pregãtite de Costel Enache • Gigi Becali a fost de acord ca Achim sã plece la FC Botosani • pe lîngã antrenorul cu care a mai lucrat la FC Ceahlãul, Achim se va reîntîlni si cu un alt fost coleg, Sebastian Chitoscã •

Microbistii din Neamt au motive sã urmãreascã ceva mai interesat partidele din partea a doua a campionatului Ligii 1, dupã cum a început perioada de transferuri din minivacanta de sãrbãtori. În lipsa unei formatii din judet pe prima scenã fotbalisticã, cunoscãtorii de fotbal din judet ar putea sã „adopte“ o grupare care are deja în lot trei fosti componenti ai echipei din Piatra Neamt. Este vorba de FC Botosani, pregãtitã de antrenorul Costel Enache (ex-jucãtor si antrenor al FC Ceahlãul), formatie aflatã foarte aproape de performanta de a pãtrunde, în premierã, în turneul play-off, fazã ce va da campioana editiei 2017-2018 a Ligii I. Pentru a pune umãrul la acest obiectiv, în rîndurile echipei botosãnene a intrat si Vlad Achim, jucãtor de bazã al FC Ceahlãul în perioada 2007-2015. Ieri, jucãtorul în vîrstã de 28 de ani a fost cedat de FCSB la FC Botosani, patronul moldovenilor, Valeriu Iftime, precizînd cã s-a luptat pentru Achim cu alte douã cluburi din Liga 1. „Cu Gigi Becali nu a fost nici o problemã. Dînsul ne-a spus de la început cã vrea sã ni-l dea pe Vlad Achim, dar nouã ne era teamã cã nu doreste jucãtorul sã vinã la noi. El mai avea si alte douã oferte din Liga 1, însã am discutat cu el si ne-am înteles. Achim a semnat cu noi pe un an si jumãtate, atît cît mai avea contract si cu Steaua“, a declarat Iftime pentru Fanatik. Presa sportivã a aflat cã 100.000 de euro este clauza de reziliere pentru Vlad Achim, însã dacã cineva va plãti aceastã sumã, banii vor intra în conturile FCSB pentru cã jucãtorul a fost lãsat sã plece gratis la Botosani. De mentionat cã echipa din Botosani este a patra în ultimii doi ani pentru care Achim evolueazã, de la momentul plecãrii sale de la Ceahlãul. Dupã opt sezoane în care a apãrat culorile echipei pietrene (6 în Liga 1 si douã în liga secundã), pentru care a jucat 155 de partide si a înscris 18 goluri, în primãvara anului 2015 mijlocasul s-a transferat la Viitorul Constanta. Pentru echipa lui Hagi, Vlad a evoluat doar un tur de campionat. Desi pãrea se se fi integrat bine în angrenajul echipei, a fost cedat la FC Voluntari unde a jucat în returul sezonului 2015-2016. În campionatul 2016-2017 a ajuns la Steaua, unde a evoluat inconstant, fiind victima relatiei dificile dintre antrenorul Reghecampf si finantatorul Becali. În acest sezon, Nicolae Dicã a vrut sã mizeze mai mult pe Achim, dar soarta nu i-a surîs nici de aceastã datã jucãtorului. La FC Botosani, Achim ar putea avea sanse mai mari sã evolueze în linia medianã, dacã antrenorul Enache va gãsi oportunitãti sã-l foloseascã în cele patru meciuri rãmase de disputat din retur si, ulterior, în faza a doua a campionatului (play-off sau play-out). În lotul moldovenilor, Achim se va reîntîlni cu alte douã cunostinte de la Piatra Neamt: cu atacantul Sebastian Chitoscã, si el un implant nereusit la Steaua, respectiv portarul Alberto Cobrea, jucãtor originar din Piatra Neamt, format la Liceul cu Program Sportiv din urbea de sub Pietricica, dar care nu a evoluat sub culorile clubului FC Ceahlãul. Sebastian Chitoscã a ajuns la Botosani dupã ce a avut un parcurs asemenãtor cu al lui Achim. A plecat din curtea formatiei pietrene la un an dupã Achim, în toamna anului 2016, odatã cu alti doi tineri jucãtori cedati la Steaua (Stefãnescu si Popadiuc). Nu a avut prea multe sanse de a arãta de ce este capabil la echipa lui Becali, si a fost repede împrumutat la Voluntari si FC Brasov (Liga 2), echipe pentru care a evoluat în ultimul an în 11 partide si a marcat doar douã goluri. Si Chitoscã sperã sã-si relanseze cariera la Botosani, primele semne fiind încurajatoare. Enache a mizat pe atacant în 7 partide oficiale (Liga I si Cupa României), iar evolutia sa a fost deja apreciatã în mediul sportiv.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri de pe plaiurile haiducilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• „Datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia

Festivalul de Datini si Obiceiuri, editia a V-a, activitate sugestiv intitulatã Pe plaiul haiducilor, desfãsuratã miercuri, 27 decembrie, 2017, la Cãminul Cultural Grinties, la initiativa Scolii cu clasele I – VIII, a primarului Vasile Alexandroaia si cu sprijinul Consiliului Local, s-a dovedit a fi un succes. Au rãspuns pozitiv chemãrii organizatorilor alaiurile folclorice din comunele Ceahlãu, Corbu, Tulghes si localitatea gazdã, Grinties, pe scena institutiei culturale trecînd pe rînd Corul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, ansamblurile Merisorii Grintiesului, Florile Ceahlãului, Pe plaiuri tulghesene si multi interpreti, în spetã colindãtori. Regia spectacolului a apartinut lui Mihai Pantiru de la Scoala Grinties, care a avut si calitatea de prezentator. „Ne-am adunat la cea de-a V-a editie a Festivalului datinilor si obiceiurilor de iarnã din zonã si nu numai, o editie extinsã pe care dorim s-o permanentizãm. Tinem în mod special la acesta, fiindcã datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale. Ori, tocmai asta nu vrem sã se întîmple, mai cu seamã, aici lîngã Muntele Sfînt, Ceahlãul, acest loc plin de spiritualitate, legendã si traditie“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia. Manifestarea a fost deschisã prin cuvîntul celui ce conduce administratia localã, care a îmbrãcat ia traditionalã si a continuat prin colindele corului bisericii, urmîndu-i trecerea pe rînd a alaiurilor, de la cei mici, la flãcãii satelor, încheierea apartinînd cerbului si ursului grintiesean, totul în sunet de bucium si rãpãit de tobe, cutremurînd întreaga asistentã si recreînd vîrstnicilor emotiile copilãriei de altãdatã. Dacã e sã facem un top al celor prezentate, fruntea a apartinut scolilor, fie din Grinties sau din comunele vecine si cred cã nimeni din cei prezenti n-a avut ce obiecta. O prezentare artisticã de tinutã, o costumatie parcã coborîtã din istoria locului si o sumã de personaje din vremi de mult apuse aveau sã facã posibilã retrãirea pentru o dupã-amiazã legendele, datinile si traditiile spatiului cultural al unei bune pãrti din mîndra noastrã Moldovã. Cît despre interpretare, nu a avut nimeni a spune ceva împotrivã, datã fiind seriozitatea si mai ales dictia „actorilor“ de-o zi, ce s-au întrecut pe ei însisi în a face o figurã bunã. Ce mai, a fost sã fie la Grinties un loc de întîlnire întru readucerea în prezent a unei lumi de basm, îmbinatã cu una de legendã, presupunînd colindul, plugusorul si suita de teatru folcloric, toate dedicate Sãrbãtorilor de iarnã ale lui 2017. Ar mai fi de retinut faptul cã în acest context sãrbãtoresc primarul Grintiesului a oferit diplome de excelentã celor sapte cupluri, care în acest an au aniversat 50 de ani de cãsãtorie fericitã.

Citește știrea

Trending