Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Seful Agentiei Neamt a Autoritãtii Rutiere Române, cercetat penal

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Lucian Popescu este acuzat de grave nereguli în activitatea desfãsuratã în perioada în care a fost presedinte al Camerei Taximetristilor Neamt • actualul presedinte interimar al organizatiei profesionale, Marius Rogin, recunoaste cã banii din cotizatiile taximetristilor nu au fost cheltuiti corespunzãtor • numeroase reclamatii au apãrut si în scurta perioadã de cînd Lucian Popescu se aflã în fruntea ARR, unul dintre nemultumiti fiind consilierul local Vasile Petraru, patronul firmei de transporturi "Par&Lyn" • Lucian Popescu si sotia sa, Daniela, sînt cercetati pentru comiterea infractiunilor de delapidare si înselãciune în conventii, acestia vînzîndu-si firma – Niela Company – care era plinã de datorii si litigii • ei ar fi ascuns noului administrator situatia realã •

Un scandal de amploare este pe cale sã izbucneascã pe axa Piatra Neamt-Bucuresti, protagonistul fiind Lucian Popescu, actualul sef al Agentiei Neamt a Autoritãtii Rutiere Române. În ultima perioadã, au început sã iasã la ivealã o serie întreagã de nemultumiri ale unor persoane cu care a avut tangente cu el fie în calitate de sef al ARR, fie din perioada în care a fost sef al filialei Neamt a Camerei Nationale a Taximetristilor, si, mai grav, legate de afacerile cu iz penal pe care le-ar fi derulat în perioada în care a fost patron al firmei de taximetrie Niela.

Bete-n roate Prima rãbufnire a fost cea a consilierului local Vasile Petraru care, nemultumit de contrele pe care le-a avut cu exponentul ARR Neamt si care i-ar fi adus afacerile la un pas de faliment, a demisionat din PD – unde detinea si functia de vicepresedinte al Biroului Permanent Local – sub motivatia cã nu poate rãmîne într-un partid care sustine „un posibil infractor“. Adicã pe Lucian Popescu, acesta avînd calitatea de secretar al filialei judetene a PD. Vasile Petraru, care este patronul firmei de transporturi „Par&Lyn“, a afirmat cã supãrarea sa pe fostul coleg de partid se datoreazã faptului cã, orice ar fi fãcut, „în mod fraudulos, mi-a pus piedici oriunde, desi am mers pe legalitate“. „Mã judec, la ora actualã, iar procesul este pe rol la Curtea de Apel Bacãu, cu ARR Bucuresti si cu Institutul General de Telecomunicatii si Calcul Electronic. La cel de-al doilea termen au fost chemati ARR Bucuresti si societatea «4^Trans». ARR a furnizat datele din teritoriu, iar acestea au fost preluate de institutia care s-a ocupat de licitatia electronicã pentru traseele judetene, în urma cãreia am fost nedreptãtit. Toatã lumea mi-a dat dreptate – chiar si cei de la ARR Bucuresti – dar nimeni nu m-a sprijinit în remedierea problemei. La licitatie, traseul Piatra Neamt-Fãurei nu a fost bãgat intentionat în licitatie. Fac transporturi de 7 ani, am avut curse pe traseele spre Bisericani, Almas, Gîrcina, Slatina si Cuejdi. Nu am mai avut cîstig de cauzã, pentru cã nu mi-a fost comunicatã, de cãtre cei de la Agentia Neamt a ARR, vechimea pe care o am în domeniu. Singurele trasee pe care le-am cîstigat au fost cele spre Hoisesti, Dochia si Itrinesti. Din 17 masini pe care le am, 12 stau trase pe dreapta. Am trimis 30 de oameni acasã, iar numãrul lor va creste“, a declarat Vasile Petraru.

Abuz în serviciu? Sãptãmîna trecutã, la Piatra Neamt a sosit o echipã de control a ARR Bucuresti, reprezentantii acesteia sustinînd cã nu este vorba despre cercetarea actualei conduceri a Agentiei Neamt, ci despre o multitudine de reclamatii venite de la operatorii de transport din judet, însã pe marginea activitãtii fostei conduceri a ARR. Dar, existã reclamatii chiar si la adresa celor care se aflã, la momentul actual, în fruntea institutiei. O sesizare a fost trimisã, recent, la Bucuresti, chiar de cãtre viceliderul Sindicatului Taximetristilor, Petru Apetrei, care, în urma unui incident pe care l-a avut cu Lucian Popescu, l-a acuzat pe acesta de „abuz în serviciu contra intereselor persoanei“. „La data de 24.08. 2005, ora 11.35, am oprit în parcarea Taxi Teatru din Piatra Neamt, lãsînd în masinã un copil din familie, m-am deplasat la sediul CEC Piatra Neamt din Piata Stefan cel Mare. În perioada în care am lipsit, directorul ARR, domnul Lucian Popescu, fiind singur, a solicitat actele masinii si de transport fiului meu care se afla în autoturism, iar acesta nu a putut prezenta nici un act deoarece toate actele necesare în vederea controlului se aflau asupra mea, inclusiv cheile. În momentul în care m-a anuntat fiul, m-am întors la masinã, domnul director mi-a solicitat actele la control, a concluzionat de la sine putere, fãrã a fi prezent si reprezentantul Inspectoratului Teritorial de Muncã Neamt, cum cã fiul meu aflat în masinã ar fi trebuit sã fie angajatul meu, motivînd cã se aflã în masinã“, se specificã în reclamatia trimisã ARR Bucuresti. Petru Apetrei a mai adãugat cã Lucian Popescu l-ar fi înjurat si l-ar fi amenintat, dupã care i-ar fi desprins autocolanta – care atesta autorizarea de cãtre Primãrie pentru activitãti de taximetrie – de pe masinã si ar fi rupt-o. Petru Apetrei sustine cã fiul sãu nici nu are permis de conducere.

Gestionare frauduloasã a banilor Camerei Taximetristilor? Odatã cu punerea în aplicare a prevederilor Legii Taximetriei, reprezentantii firmelor cu acest profil de activitate, ca si angajatii acestora si-au exprimat nemultumirea cu privire la „birurile“ impuse de conducerea filialei Neamt a Camerei Nationale a Taximetristilor. Potrivit noii legislatii, fiecare taximetrist trebuia sã obtinã, de la organizatia profesionalã – în spetã Camera Taximetristilor – o recomandare, act important ce trebuia inclus în dosarul solicitat de Primãrie pentru eliberarea autorizatiei pentru practicarea unei asemenea activitãti. Asta implica dobîndirea calitãtii de membru al Camerei Taximetristilor, în schimbul plãtirii unei cotizatii. „Pe lîngã alte taxe, calitatea de membru s-a plãtit cu 100 mii lei/ masinã. În Piatra Neamt sînt 500-600 de taximetre, la care se adaugã autoturismele din celelalte localitãti urbane. Asta însemna atragerea, la bugetul Camerei Taximetristilor, a unor sume importante. Noi nu aveam de unde sti ce se întîmplã cu acesti bani“, a declarat Ioan Lãzãroaia, viceliderul Federatiei Nationale a Soferilor din România. Întîlnirile organizate cu taximetristii, în vederea clarificãrii prevederilor legislative, s-au desfãsurat într-o atmosferã explozivã, oamenii fiind nemultumiti de faptul cã li se cer prea multi bani, fãrã a se simti reprezentanti în vreun fel. Întrebarea – repetatã de fiecare datã – a fost: „Ce se întîmplã cu cotizatiile?“. Modul de acordare a cotizatiilor a provocat un val de proteste. „Dînd timpul înapoi, a fost un meci teribil, încheiat cu un mars de protest. Circa 360 de taximetristi au iesit în stradã cu masinile pentru cã Lucian Popescu, presedinte al Camerei Taximetristilor Neamt, nu a dorit sã elibereze recomandãri dispeceratului Taxi Luca. Oamenii din teren, taximetristii, ei au înfiintat acest dispecerat care si-a creat un renume. Probabil cã s-a dorit instaurarea unui monopol. Am avut discutii si certuri chiar cu deputatul Ioan Bivolaru, pe aceastã temã, iar acesta a înteles problema. Pînã la urmã, dispeceratul a primit recomandarea. Patronul Taxi Luca a ajuns în instantã cu Lucian Popescu si a trebuit sã îi plãteascã acestuia din urmã cheltuielile de judecatã“, a mai spus Ioan Lãzãroaia. Dupã plecarea lui Lucian Popescu de la Camerea Taximetristilor, acesta fiind numit sef al Agentiei Neamt a Autoritãtii Rutiere Române, au iesit la ivealã o serie de nereguli în modul de folosire a banilor obtinuti din cotizatii. Acuzele aduse fostului presedinte al Camerei Taximetristilor, estompate acum pe motiv cã noua conducere a dispus aplicarea legii tãcerii pînã la finalizarea controlului care se efectueazã în prezent, pe aceastã temã, sînt grave. Chiar si noul presedinte al organizatiei profesionale, deputatul Marius Rogin, recunoaste cã au fost fãcute cheltuieli fãrã sã fi fost supuse aprobãrii Biroului Executiv. „Eu nu am preluat, încã, situatia Camerei Taximetristilor. Deocamdatã, a fost predatã cenzorului, pentru verificãri. Am hotãrît ca o altã persoanã, care are pregãtire de expert-contabil, sã facã noi verificãri si sã confirme, ori sã infirme raportul fãcut de cenzor. Acestea vor fi finalizate în 7-10 zile si vor reflecta modul în care au fost cheltuiti banii. Este adevãrat cã sînt multe cheltuieli care nu au fost supuse Biroului Executiv, dar situatia nu se va mai repeta“, a declarat Marius Rogin. Una dintre mãsurile luate de cãtre Biroul Executiv, în sprijinul taximetristilor, a fost anularea taxei de înscriere si a celei plãtite pentru angajati.

Sotii Popescu, cercetati penal pentru infractiunile de delapidare si înselãciune în conventii În prezent, seful ARR Neamt, Lucian Popescu, si sotia sa, Daniela Popescu, secretar al Camerei Taximetristilor, sînt cercetati de cãtre Inspectoratul de Politie al Judetului Neamt – Serviciul de Investigare a Fraudelor, pentru sãvîrsirea infractiunilor de delapidare si înselãciune în conventii. Cei doi si-au vîndut afacerea Emiliei Arcan. Potrivit acesteia, sotii Popescu ar fi profitat de buna sa credintã si, în loc de afacere, s-a trezit cã a „cumpãrat“ de la acestia datorii si litigii. În fapt, o firmã falimentarã în care si-au pierdut si continuã sã piardã bani. „Pînã la data de 2 aprilie 2005, Lucian Popescu – actualmente director al ARR Neamt, împreunã cu sotia sa, Daniela Popescu, au reprezentat douã societãti comerciale – SC Niela Company SRL si SC Niela Invest 2003 SRL. Ei mi-au spus cã s-au decis sã îsi vîndã societãtile pentru cã Lucian Popescu ar fi avut postul de director al ARR asigurat si trebuie sã nu mai figureze ca administrator în activitãti private. Am intrat în tratative cu ei. Si-au prezentat activitãtile desfãsurate ca fiind profitabile si fãrã datorii, dupã care am ajuns la negocierea vînzãrii celor douã societãti, în baza unui contract de vînzare-cumpãrare încheiat între pãrti, însumînd 31.000 de euro. Încã din faza tratativelor, acest Lucian Popescu mi-a prezentat numai lucruri mincinoase privind patrimoniul si datoriile societãtii, adicã faptul cã bunurile din patrimoniu sînt proprietatea lor si cã nu existã datorii – asta potrivit documentelor pe care mi le-au prezentat, respectiv balante si bilantul contabil la data de 30.12.2004. Am fost indusã în eroare pentru cã, la solicitarea cazierului fiscal, rezulta cã nu are datorii la bugetul de stat – acestea nu fuseserã intentionat înregistrate în evidenta contabilã, dar expertiza contabilã a scos la ivealã realitatea. Dupã cumpãrarea societãtii, am început sã constat tot felul de nereguli pe care le-am adus la cunostinta acestora. În aceastã situatie, ei nu au mai vrut sã colaboreze si sã îmi predea pe bazã de proces-verbal de predare-primire patrimoniul societãtii si arhiva cu documentele contabile. Ba, mai mult decît atît, mi-au aruncat cheile pe raft si mi-au spus «sã fac bors» cu tot ceea ce înseamnã societate. Dar, totul era prea tîrziu pentru cã dãdusem 17 mii de euro, la data încheierii contractului. În prezent, din cauza modului defectuos si a actelor de înselãciune comise de sotii Popescu, mai multi agenti economici, cu care au avut relatii comerciale, se îndreaptã cu actiuni de judecatã împotriva mea si, bineînteles, a societãtii Niela Company SRL pe care am cumpãrat-o de la acestia, cu aspecte ilegale pe care cei doi nu mi le-au prezentat“, ne-a declarat administratorul Emilia Arcan. Pe de altã parte, în evidenta financiar contabilã nu au fost înscrise datoriilor fostilor administratori cãtre societatea ASIROM. „Aceste datorii sînt recunoscute de cãtre Daniela Popescu care, pe 9 mai 2005, a dat un angajament de platã la Societatea ASIROM, înregistratã sub nr. 6706, obligîndu-se sã îsi achite datoriile potrivit angajamentelor. Dar, mi-au fost ascunse aceste lucruri. Rezultã clar cã este vorba despre înselãciune, mai ales cã suma pretinsã pentru tranzactie a fost de 17 mii de euro, plus preluarea unor datorii si garantii ale salariatilor în valoare de 5 mii de euro. În total, acestia m-au înselat cu 22 mii euro, la care s-au adãugat 735 milioane lei, datorii rezultate din raportul de expertizã contabilã. La data la care am preluat societatea, nu am avut cunostintã de aceste datorii si de altele cãtre Directia de Finante, salarii, furnizori, pentru cã fostii administratori nu au spus nimic despre acestea. Nu mi-au spus nimic nici despre faptul cã masinile societãtii fuseserã luate în rate de ani buni si cã administratorii nu au fost suficient de responsabili sã le achite. Mai mult decît atît, nu am stiut cã ASIROM confiscase 6 masini neachitate de fostul administrator, în urma vînzãrii la licitatie a acestora rezultînd clar datoriile pe care le avea cãtre societatea de asigurãri“, ne-a mai spus Emilia Arcan. În urmã cu cîteva sãptãmîni, Niela Company a rãmas fãrã alte masini Tico, ASIROM ridicîndu-le cu scopul recuperãrii unei datorii de 3.600 euro.

Datorie de 1,3 miliarde Un alt aspect, deosebit de grav este cã noii administratori ai Niela Company s-au trezit dati în judecatã de cãtre SC MAREX SA din Brãila, prin citatia primitã pe 26 august, fiind chemati la Sectia Comercialã a Tribunalului Judetean Neamt, în dosarul aflat pe rol fiind solicitatã recuperarea sumei de 1,3 miliarde de lei. Contactati telefonic, reprezentantii firmei MAREX Brãila ne-au spus cã este vorba despre bilete la ordin emise în urmã cu mult timp de cãtre fostii administratori ai Niela Company, fãrã ca acestia sã mai vireze banii în contul firmei. Întrebat ce pãrere are despre acuzele care i se aduc, Lucian Popescu ne-a declarat cã dreptul la exprimarea opiniilor este unul cîstigat de cãtre români, dar cã unii nu îl folosesc în mod corect. El a mai declarat cã verdicte dã numai Justitia, singura care va hotãrî dacã este sau nu vinovat. De asemenea, a subliniat cã îi va actiona în instantã pe toti cei care i-au adus prejudicii de imagine.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Enache nu-si uitã fostii elevi

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Vlad Achim este cel mai nou membru al formatiei de Liga 1 pregãtite de Costel Enache • Gigi Becali a fost de acord ca Achim sã plece la FC Botosani • pe lîngã antrenorul cu care a mai lucrat la FC Ceahlãul, Achim se va reîntîlni si cu un alt fost coleg, Sebastian Chitoscã •

Microbistii din Neamt au motive sã urmãreascã ceva mai interesat partidele din partea a doua a campionatului Ligii 1, dupã cum a început perioada de transferuri din minivacanta de sãrbãtori. În lipsa unei formatii din judet pe prima scenã fotbalisticã, cunoscãtorii de fotbal din judet ar putea sã „adopte“ o grupare care are deja în lot trei fosti componenti ai echipei din Piatra Neamt. Este vorba de FC Botosani, pregãtitã de antrenorul Costel Enache (ex-jucãtor si antrenor al FC Ceahlãul), formatie aflatã foarte aproape de performanta de a pãtrunde, în premierã, în turneul play-off, fazã ce va da campioana editiei 2017-2018 a Ligii I. Pentru a pune umãrul la acest obiectiv, în rîndurile echipei botosãnene a intrat si Vlad Achim, jucãtor de bazã al FC Ceahlãul în perioada 2007-2015. Ieri, jucãtorul în vîrstã de 28 de ani a fost cedat de FCSB la FC Botosani, patronul moldovenilor, Valeriu Iftime, precizînd cã s-a luptat pentru Achim cu alte douã cluburi din Liga 1. „Cu Gigi Becali nu a fost nici o problemã. Dînsul ne-a spus de la început cã vrea sã ni-l dea pe Vlad Achim, dar nouã ne era teamã cã nu doreste jucãtorul sã vinã la noi. El mai avea si alte douã oferte din Liga 1, însã am discutat cu el si ne-am înteles. Achim a semnat cu noi pe un an si jumãtate, atît cît mai avea contract si cu Steaua“, a declarat Iftime pentru Fanatik. Presa sportivã a aflat cã 100.000 de euro este clauza de reziliere pentru Vlad Achim, însã dacã cineva va plãti aceastã sumã, banii vor intra în conturile FCSB pentru cã jucãtorul a fost lãsat sã plece gratis la Botosani. De mentionat cã echipa din Botosani este a patra în ultimii doi ani pentru care Achim evolueazã, de la momentul plecãrii sale de la Ceahlãul. Dupã opt sezoane în care a apãrat culorile echipei pietrene (6 în Liga 1 si douã în liga secundã), pentru care a jucat 155 de partide si a înscris 18 goluri, în primãvara anului 2015 mijlocasul s-a transferat la Viitorul Constanta. Pentru echipa lui Hagi, Vlad a evoluat doar un tur de campionat. Desi pãrea se se fi integrat bine în angrenajul echipei, a fost cedat la FC Voluntari unde a jucat în returul sezonului 2015-2016. În campionatul 2016-2017 a ajuns la Steaua, unde a evoluat inconstant, fiind victima relatiei dificile dintre antrenorul Reghecampf si finantatorul Becali. În acest sezon, Nicolae Dicã a vrut sã mizeze mai mult pe Achim, dar soarta nu i-a surîs nici de aceastã datã jucãtorului. La FC Botosani, Achim ar putea avea sanse mai mari sã evolueze în linia medianã, dacã antrenorul Enache va gãsi oportunitãti sã-l foloseascã în cele patru meciuri rãmase de disputat din retur si, ulterior, în faza a doua a campionatului (play-off sau play-out). În lotul moldovenilor, Achim se va reîntîlni cu alte douã cunostinte de la Piatra Neamt: cu atacantul Sebastian Chitoscã, si el un implant nereusit la Steaua, respectiv portarul Alberto Cobrea, jucãtor originar din Piatra Neamt, format la Liceul cu Program Sportiv din urbea de sub Pietricica, dar care nu a evoluat sub culorile clubului FC Ceahlãul. Sebastian Chitoscã a ajuns la Botosani dupã ce a avut un parcurs asemenãtor cu al lui Achim. A plecat din curtea formatiei pietrene la un an dupã Achim, în toamna anului 2016, odatã cu alti doi tineri jucãtori cedati la Steaua (Stefãnescu si Popadiuc). Nu a avut prea multe sanse de a arãta de ce este capabil la echipa lui Becali, si a fost repede împrumutat la Voluntari si FC Brasov (Liga 2), echipe pentru care a evoluat în ultimul an în 11 partide si a marcat doar douã goluri. Si Chitoscã sperã sã-si relanseze cariera la Botosani, primele semne fiind încurajatoare. Enache a mizat pe atacant în 7 partide oficiale (Liga I si Cupa României), iar evolutia sa a fost deja apreciatã în mediul sportiv.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri de pe plaiurile haiducilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• „Datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia

Festivalul de Datini si Obiceiuri, editia a V-a, activitate sugestiv intitulatã Pe plaiul haiducilor, desfãsuratã miercuri, 27 decembrie, 2017, la Cãminul Cultural Grinties, la initiativa Scolii cu clasele I – VIII, a primarului Vasile Alexandroaia si cu sprijinul Consiliului Local, s-a dovedit a fi un succes. Au rãspuns pozitiv chemãrii organizatorilor alaiurile folclorice din comunele Ceahlãu, Corbu, Tulghes si localitatea gazdã, Grinties, pe scena institutiei culturale trecînd pe rînd Corul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, ansamblurile Merisorii Grintiesului, Florile Ceahlãului, Pe plaiuri tulghesene si multi interpreti, în spetã colindãtori. Regia spectacolului a apartinut lui Mihai Pantiru de la Scoala Grinties, care a avut si calitatea de prezentator. „Ne-am adunat la cea de-a V-a editie a Festivalului datinilor si obiceiurilor de iarnã din zonã si nu numai, o editie extinsã pe care dorim s-o permanentizãm. Tinem în mod special la acesta, fiindcã datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale. Ori, tocmai asta nu vrem sã se întîmple, mai cu seamã, aici lîngã Muntele Sfînt, Ceahlãul, acest loc plin de spiritualitate, legendã si traditie“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia. Manifestarea a fost deschisã prin cuvîntul celui ce conduce administratia localã, care a îmbrãcat ia traditionalã si a continuat prin colindele corului bisericii, urmîndu-i trecerea pe rînd a alaiurilor, de la cei mici, la flãcãii satelor, încheierea apartinînd cerbului si ursului grintiesean, totul în sunet de bucium si rãpãit de tobe, cutremurînd întreaga asistentã si recreînd vîrstnicilor emotiile copilãriei de altãdatã. Dacã e sã facem un top al celor prezentate, fruntea a apartinut scolilor, fie din Grinties sau din comunele vecine si cred cã nimeni din cei prezenti n-a avut ce obiecta. O prezentare artisticã de tinutã, o costumatie parcã coborîtã din istoria locului si o sumã de personaje din vremi de mult apuse aveau sã facã posibilã retrãirea pentru o dupã-amiazã legendele, datinile si traditiile spatiului cultural al unei bune pãrti din mîndra noastrã Moldovã. Cît despre interpretare, nu a avut nimeni a spune ceva împotrivã, datã fiind seriozitatea si mai ales dictia „actorilor“ de-o zi, ce s-au întrecut pe ei însisi în a face o figurã bunã. Ce mai, a fost sã fie la Grinties un loc de întîlnire întru readucerea în prezent a unei lumi de basm, îmbinatã cu una de legendã, presupunînd colindul, plugusorul si suita de teatru folcloric, toate dedicate Sãrbãtorilor de iarnã ale lui 2017. Ar mai fi de retinut faptul cã în acest context sãrbãtoresc primarul Grintiesului a oferit diplome de excelentã celor sapte cupluri, care în acest an au aniversat 50 de ani de cãsãtorie fericitã.

Citește știrea

Trending