Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Seful Agentiei Neamt a Autoritãtii Rutiere Române, cercetat penal

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Lucian Popescu este acuzat de grave nereguli în activitatea desfãsuratã în perioada în care a fost presedinte al Camerei Taximetristilor Neamt • actualul presedinte interimar al organizatiei profesionale, Marius Rogin, recunoaste cã banii din cotizatiile taximetristilor nu au fost cheltuiti corespunzãtor • numeroase reclamatii au apãrut si în scurta perioadã de cînd Lucian Popescu se aflã în fruntea ARR, unul dintre nemultumiti fiind consilierul local Vasile Petraru, patronul firmei de transporturi "Par&Lyn" • Lucian Popescu si sotia sa, Daniela, sînt cercetati pentru comiterea infractiunilor de delapidare si înselãciune în conventii, acestia vînzîndu-si firma – Niela Company – care era plinã de datorii si litigii • ei ar fi ascuns noului administrator situatia realã •

Un scandal de amploare este pe cale sã izbucneascã pe axa Piatra Neamt-Bucuresti, protagonistul fiind Lucian Popescu, actualul sef al Agentiei Neamt a Autoritãtii Rutiere Române. În ultima perioadã, au început sã iasã la ivealã o serie întreagã de nemultumiri ale unor persoane cu care a avut tangente cu el fie în calitate de sef al ARR, fie din perioada în care a fost sef al filialei Neamt a Camerei Nationale a Taximetristilor, si, mai grav, legate de afacerile cu iz penal pe care le-ar fi derulat în perioada în care a fost patron al firmei de taximetrie Niela.

Bete-n roate Prima rãbufnire a fost cea a consilierului local Vasile Petraru care, nemultumit de contrele pe care le-a avut cu exponentul ARR Neamt si care i-ar fi adus afacerile la un pas de faliment, a demisionat din PD – unde detinea si functia de vicepresedinte al Biroului Permanent Local – sub motivatia cã nu poate rãmîne într-un partid care sustine „un posibil infractor“. Adicã pe Lucian Popescu, acesta avînd calitatea de secretar al filialei judetene a PD. Vasile Petraru, care este patronul firmei de transporturi „Par&Lyn“, a afirmat cã supãrarea sa pe fostul coleg de partid se datoreazã faptului cã, orice ar fi fãcut, „în mod fraudulos, mi-a pus piedici oriunde, desi am mers pe legalitate“. „Mã judec, la ora actualã, iar procesul este pe rol la Curtea de Apel Bacãu, cu ARR Bucuresti si cu Institutul General de Telecomunicatii si Calcul Electronic. La cel de-al doilea termen au fost chemati ARR Bucuresti si societatea «4^Trans». ARR a furnizat datele din teritoriu, iar acestea au fost preluate de institutia care s-a ocupat de licitatia electronicã pentru traseele judetene, în urma cãreia am fost nedreptãtit. Toatã lumea mi-a dat dreptate – chiar si cei de la ARR Bucuresti – dar nimeni nu m-a sprijinit în remedierea problemei. La licitatie, traseul Piatra Neamt-Fãurei nu a fost bãgat intentionat în licitatie. Fac transporturi de 7 ani, am avut curse pe traseele spre Bisericani, Almas, Gîrcina, Slatina si Cuejdi. Nu am mai avut cîstig de cauzã, pentru cã nu mi-a fost comunicatã, de cãtre cei de la Agentia Neamt a ARR, vechimea pe care o am în domeniu. Singurele trasee pe care le-am cîstigat au fost cele spre Hoisesti, Dochia si Itrinesti. Din 17 masini pe care le am, 12 stau trase pe dreapta. Am trimis 30 de oameni acasã, iar numãrul lor va creste“, a declarat Vasile Petraru.

Abuz în serviciu? Sãptãmîna trecutã, la Piatra Neamt a sosit o echipã de control a ARR Bucuresti, reprezentantii acesteia sustinînd cã nu este vorba despre cercetarea actualei conduceri a Agentiei Neamt, ci despre o multitudine de reclamatii venite de la operatorii de transport din judet, însã pe marginea activitãtii fostei conduceri a ARR. Dar, existã reclamatii chiar si la adresa celor care se aflã, la momentul actual, în fruntea institutiei. O sesizare a fost trimisã, recent, la Bucuresti, chiar de cãtre viceliderul Sindicatului Taximetristilor, Petru Apetrei, care, în urma unui incident pe care l-a avut cu Lucian Popescu, l-a acuzat pe acesta de „abuz în serviciu contra intereselor persoanei“. „La data de 24.08. 2005, ora 11.35, am oprit în parcarea Taxi Teatru din Piatra Neamt, lãsînd în masinã un copil din familie, m-am deplasat la sediul CEC Piatra Neamt din Piata Stefan cel Mare. În perioada în care am lipsit, directorul ARR, domnul Lucian Popescu, fiind singur, a solicitat actele masinii si de transport fiului meu care se afla în autoturism, iar acesta nu a putut prezenta nici un act deoarece toate actele necesare în vederea controlului se aflau asupra mea, inclusiv cheile. În momentul în care m-a anuntat fiul, m-am întors la masinã, domnul director mi-a solicitat actele la control, a concluzionat de la sine putere, fãrã a fi prezent si reprezentantul Inspectoratului Teritorial de Muncã Neamt, cum cã fiul meu aflat în masinã ar fi trebuit sã fie angajatul meu, motivînd cã se aflã în masinã“, se specificã în reclamatia trimisã ARR Bucuresti. Petru Apetrei a mai adãugat cã Lucian Popescu l-ar fi înjurat si l-ar fi amenintat, dupã care i-ar fi desprins autocolanta – care atesta autorizarea de cãtre Primãrie pentru activitãti de taximetrie – de pe masinã si ar fi rupt-o. Petru Apetrei sustine cã fiul sãu nici nu are permis de conducere.

Gestionare frauduloasã a banilor Camerei Taximetristilor? Odatã cu punerea în aplicare a prevederilor Legii Taximetriei, reprezentantii firmelor cu acest profil de activitate, ca si angajatii acestora si-au exprimat nemultumirea cu privire la „birurile“ impuse de conducerea filialei Neamt a Camerei Nationale a Taximetristilor. Potrivit noii legislatii, fiecare taximetrist trebuia sã obtinã, de la organizatia profesionalã – în spetã Camera Taximetristilor – o recomandare, act important ce trebuia inclus în dosarul solicitat de Primãrie pentru eliberarea autorizatiei pentru practicarea unei asemenea activitãti. Asta implica dobîndirea calitãtii de membru al Camerei Taximetristilor, în schimbul plãtirii unei cotizatii. „Pe lîngã alte taxe, calitatea de membru s-a plãtit cu 100 mii lei/ masinã. În Piatra Neamt sînt 500-600 de taximetre, la care se adaugã autoturismele din celelalte localitãti urbane. Asta însemna atragerea, la bugetul Camerei Taximetristilor, a unor sume importante. Noi nu aveam de unde sti ce se întîmplã cu acesti bani“, a declarat Ioan Lãzãroaia, viceliderul Federatiei Nationale a Soferilor din România. Întîlnirile organizate cu taximetristii, în vederea clarificãrii prevederilor legislative, s-au desfãsurat într-o atmosferã explozivã, oamenii fiind nemultumiti de faptul cã li se cer prea multi bani, fãrã a se simti reprezentanti în vreun fel. Întrebarea – repetatã de fiecare datã – a fost: „Ce se întîmplã cu cotizatiile?“. Modul de acordare a cotizatiilor a provocat un val de proteste. „Dînd timpul înapoi, a fost un meci teribil, încheiat cu un mars de protest. Circa 360 de taximetristi au iesit în stradã cu masinile pentru cã Lucian Popescu, presedinte al Camerei Taximetristilor Neamt, nu a dorit sã elibereze recomandãri dispeceratului Taxi Luca. Oamenii din teren, taximetristii, ei au înfiintat acest dispecerat care si-a creat un renume. Probabil cã s-a dorit instaurarea unui monopol. Am avut discutii si certuri chiar cu deputatul Ioan Bivolaru, pe aceastã temã, iar acesta a înteles problema. Pînã la urmã, dispeceratul a primit recomandarea. Patronul Taxi Luca a ajuns în instantã cu Lucian Popescu si a trebuit sã îi plãteascã acestuia din urmã cheltuielile de judecatã“, a mai spus Ioan Lãzãroaia. Dupã plecarea lui Lucian Popescu de la Camerea Taximetristilor, acesta fiind numit sef al Agentiei Neamt a Autoritãtii Rutiere Române, au iesit la ivealã o serie de nereguli în modul de folosire a banilor obtinuti din cotizatii. Acuzele aduse fostului presedinte al Camerei Taximetristilor, estompate acum pe motiv cã noua conducere a dispus aplicarea legii tãcerii pînã la finalizarea controlului care se efectueazã în prezent, pe aceastã temã, sînt grave. Chiar si noul presedinte al organizatiei profesionale, deputatul Marius Rogin, recunoaste cã au fost fãcute cheltuieli fãrã sã fi fost supuse aprobãrii Biroului Executiv. „Eu nu am preluat, încã, situatia Camerei Taximetristilor. Deocamdatã, a fost predatã cenzorului, pentru verificãri. Am hotãrît ca o altã persoanã, care are pregãtire de expert-contabil, sã facã noi verificãri si sã confirme, ori sã infirme raportul fãcut de cenzor. Acestea vor fi finalizate în 7-10 zile si vor reflecta modul în care au fost cheltuiti banii. Este adevãrat cã sînt multe cheltuieli care nu au fost supuse Biroului Executiv, dar situatia nu se va mai repeta“, a declarat Marius Rogin. Una dintre mãsurile luate de cãtre Biroul Executiv, în sprijinul taximetristilor, a fost anularea taxei de înscriere si a celei plãtite pentru angajati.

Sotii Popescu, cercetati penal pentru infractiunile de delapidare si înselãciune în conventii În prezent, seful ARR Neamt, Lucian Popescu, si sotia sa, Daniela Popescu, secretar al Camerei Taximetristilor, sînt cercetati de cãtre Inspectoratul de Politie al Judetului Neamt – Serviciul de Investigare a Fraudelor, pentru sãvîrsirea infractiunilor de delapidare si înselãciune în conventii. Cei doi si-au vîndut afacerea Emiliei Arcan. Potrivit acesteia, sotii Popescu ar fi profitat de buna sa credintã si, în loc de afacere, s-a trezit cã a „cumpãrat“ de la acestia datorii si litigii. În fapt, o firmã falimentarã în care si-au pierdut si continuã sã piardã bani. „Pînã la data de 2 aprilie 2005, Lucian Popescu – actualmente director al ARR Neamt, împreunã cu sotia sa, Daniela Popescu, au reprezentat douã societãti comerciale – SC Niela Company SRL si SC Niela Invest 2003 SRL. Ei mi-au spus cã s-au decis sã îsi vîndã societãtile pentru cã Lucian Popescu ar fi avut postul de director al ARR asigurat si trebuie sã nu mai figureze ca administrator în activitãti private. Am intrat în tratative cu ei. Si-au prezentat activitãtile desfãsurate ca fiind profitabile si fãrã datorii, dupã care am ajuns la negocierea vînzãrii celor douã societãti, în baza unui contract de vînzare-cumpãrare încheiat între pãrti, însumînd 31.000 de euro. Încã din faza tratativelor, acest Lucian Popescu mi-a prezentat numai lucruri mincinoase privind patrimoniul si datoriile societãtii, adicã faptul cã bunurile din patrimoniu sînt proprietatea lor si cã nu existã datorii – asta potrivit documentelor pe care mi le-au prezentat, respectiv balante si bilantul contabil la data de 30.12.2004. Am fost indusã în eroare pentru cã, la solicitarea cazierului fiscal, rezulta cã nu are datorii la bugetul de stat – acestea nu fuseserã intentionat înregistrate în evidenta contabilã, dar expertiza contabilã a scos la ivealã realitatea. Dupã cumpãrarea societãtii, am început sã constat tot felul de nereguli pe care le-am adus la cunostinta acestora. În aceastã situatie, ei nu au mai vrut sã colaboreze si sã îmi predea pe bazã de proces-verbal de predare-primire patrimoniul societãtii si arhiva cu documentele contabile. Ba, mai mult decît atît, mi-au aruncat cheile pe raft si mi-au spus «sã fac bors» cu tot ceea ce înseamnã societate. Dar, totul era prea tîrziu pentru cã dãdusem 17 mii de euro, la data încheierii contractului. În prezent, din cauza modului defectuos si a actelor de înselãciune comise de sotii Popescu, mai multi agenti economici, cu care au avut relatii comerciale, se îndreaptã cu actiuni de judecatã împotriva mea si, bineînteles, a societãtii Niela Company SRL pe care am cumpãrat-o de la acestia, cu aspecte ilegale pe care cei doi nu mi le-au prezentat“, ne-a declarat administratorul Emilia Arcan. Pe de altã parte, în evidenta financiar contabilã nu au fost înscrise datoriilor fostilor administratori cãtre societatea ASIROM. „Aceste datorii sînt recunoscute de cãtre Daniela Popescu care, pe 9 mai 2005, a dat un angajament de platã la Societatea ASIROM, înregistratã sub nr. 6706, obligîndu-se sã îsi achite datoriile potrivit angajamentelor. Dar, mi-au fost ascunse aceste lucruri. Rezultã clar cã este vorba despre înselãciune, mai ales cã suma pretinsã pentru tranzactie a fost de 17 mii de euro, plus preluarea unor datorii si garantii ale salariatilor în valoare de 5 mii de euro. În total, acestia m-au înselat cu 22 mii euro, la care s-au adãugat 735 milioane lei, datorii rezultate din raportul de expertizã contabilã. La data la care am preluat societatea, nu am avut cunostintã de aceste datorii si de altele cãtre Directia de Finante, salarii, furnizori, pentru cã fostii administratori nu au spus nimic despre acestea. Nu mi-au spus nimic nici despre faptul cã masinile societãtii fuseserã luate în rate de ani buni si cã administratorii nu au fost suficient de responsabili sã le achite. Mai mult decît atît, nu am stiut cã ASIROM confiscase 6 masini neachitate de fostul administrator, în urma vînzãrii la licitatie a acestora rezultînd clar datoriile pe care le avea cãtre societatea de asigurãri“, ne-a mai spus Emilia Arcan. În urmã cu cîteva sãptãmîni, Niela Company a rãmas fãrã alte masini Tico, ASIROM ridicîndu-le cu scopul recuperãrii unei datorii de 3.600 euro.

Datorie de 1,3 miliarde Un alt aspect, deosebit de grav este cã noii administratori ai Niela Company s-au trezit dati în judecatã de cãtre SC MAREX SA din Brãila, prin citatia primitã pe 26 august, fiind chemati la Sectia Comercialã a Tribunalului Judetean Neamt, în dosarul aflat pe rol fiind solicitatã recuperarea sumei de 1,3 miliarde de lei. Contactati telefonic, reprezentantii firmei MAREX Brãila ne-au spus cã este vorba despre bilete la ordin emise în urmã cu mult timp de cãtre fostii administratori ai Niela Company, fãrã ca acestia sã mai vireze banii în contul firmei. Întrebat ce pãrere are despre acuzele care i se aduc, Lucian Popescu ne-a declarat cã dreptul la exprimarea opiniilor este unul cîstigat de cãtre români, dar cã unii nu îl folosesc în mod corect. El a mai declarat cã verdicte dã numai Justitia, singura care va hotãrî dacã este sau nu vinovat. De asemenea, a subliniat cã îi va actiona în instantã pe toti cei care i-au adus prejudicii de imagine.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Amplã descindere a mascatilor în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

• are loc o nouã editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnã Steaua sus rãsare • asearã a avut loc prima parte, iar disearã va fi a doua •

Centrul pentru Culturã si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rãsare, manifestare care se încadreazã în programul Tîrgului de Crãciun la Neamt. Ca în fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarã. Cetele de colindãtori, urãtori si mascati si-au întîmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, în acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, în care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strãzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitã, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmãrite evolutiile formatiilor Cununa Somesanã (Maieru, Bistrita Nãsãud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pîncesti, Sumãnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mãrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bãltãtesti, Gîrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicã de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradã a formatiilor, care se au strãbãtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Culturã – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlãu – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatã pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mãstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi, în a doua zi a festivalului, vor putea fi vãzuti Cãiutii de la Mihoreni (Cernãuti, Ucraina), Ansamblul Chiscãrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanã, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asãu (Bacãu), Ansamblul de Datini Capra de la Mãlini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdãnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnã din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tîrgu Neamt si Ansamblul Floricicã de la munte. Si astãzi va avea loc o paradã pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascã.

Cîte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu – Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs – opt – si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni – 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Citește știrea

Trending