Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Adolescent omorît si „pus la macerat“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• un adolescent de 17 ani a fost omorît prin sugrumare • cadavrul a fost lãsat într-o cadã, timp de 20 de zile, cu apa curgînd • principalul suspect este tatãl victimei, în prezent dat în urmãrire generalã • familia îndoliatã, din Ruginoasa, a fost pãzitã de politisti în civil la înmormîntare • mama bãiatului, care era plecatã la muncã în Italia, a fost escortatã de la granitã de politisti • motivul în constituie agresivitatea iesitã din comun a tatãlui victimei •

Un adolescent în vîrstã de 17 ani a fost ucis, cu sînge rece, apoi asezat în cadã si „pus la macerat“ 20 de zile, principalul suspect de comiterea monstruoasei fapte fiind chiar tatãl sãu, în prezent dat în urmãrire generalã. Neverosimila crimã, care a avut loc la limita judetelor Neamt si Harghita, în orasul Bãlan, a îndoliat comuna Ruginoasa, satul de bastinã al mamei defunctului, unde, de altfel, Emanuel Hanganu a fost si înhumat, în prima zi a acestui an. Mai mult, oribilul omor a cauzat si ample desfãsurãri de forte ale Politiei, întrucît principalul suspect, în vîrstã de 50 de ani, pensionar dupã o viatã în minã, era „asteptat“ sã vinã la înmormîntare, existînd voci care spuneau cã ar fi fost posibil sã producã un adevãrat mãcel prin detonarea unei încãrcãturi de dinamitã, pe care sã o fi avut din perioada în care a lucrat în minã. Firul „povestii“ ce a dus, în cele din urmã, la o crimã odioasã, a început în urmã cu circa 20 de ani, în Bãlan, unde Iulia Cretu si Aurel Hanganu, ea din Ruginoasa, el din Bacãu, s-au cunoscut. Cei doi soti au dat nastere la trei copii, douã fete si un bãiat. Copilele au murit de foarte mici, cel mai probabil din cauza unor afectiuni medicale, însã familia mamei lor are „o strîngere de inimã“ vorbind despre acest subiect, aducîndu-si aminte modul în care Aurel Hanganu le trata. Bunica micutelor, Maria Cretu, si unul dintre fratii mamei fetelor, Corneliu, îsi aduc aminte cã Aurel le stropea pe fete cu apã cînd plîngeau ori le punea pernele pe fatã. Viata familiei Hanganu a decurs într-o conduitã cît de cît normalã, pînã cînd a venit pe lume si Emanuel. Capul familiei a început sã fie din ce în ce mai violent, lovind si „punînd la punct“ pe toatã lumea. „Fata mea a avut o viatã grea cu Aurel. Desi stãtea în Bãlan în apropiere de doi din fratii ei si de mine, a trebuit sã îndure multe de la sot. Bãrbatul era violent, bea mult si mai toti se fereau sã îi stea în cale. Este un om dur, care nu suporta sã fie contrazis, fiind foarte strict si în ceea ce îi privea pe copii. Trebuiau sã stea unde îi punea el, sã nu miste, altfel era «jale». Nepotii mei nici sã zîmbeascã nu puteau, de rãul lui“, începe istorisirea Maria Cretu. Spusele acesteia sînt întãrite de cele ale lui Corneliu Cretu, fiul sãu. În urmã cu cîteva luni, Iulia Hanganu, fiica bãtrînei din Ruginoasa, a decis sã plece în Italia. Nu s-a despãrtit de bãrbat, cu toate cã acesta îi cam… „mîncase viata“, mai ales cã singurul bãiat al lor, Emanuel, fusese internat într-o institutie de ocrotire a minorilor, la Miercurea Ciuc.

Crima În primele zile ale lunii decembrie 2005, Emanuel Hanganu a fost luat de la scoala specialã din Miercurea Ciuc, unde studia în clasa a XI-a, de cãtre tatãl sãu. Rudele minorului mai povestesc cã, ultima datã, de acesta s-a auzit pe 4 decembrie, cînd a purtat o convorbire cu mama sa, aflatã în Italia. De atunci… liniste. „Imediat dupã ce ne-am urat, de Crãciun, Sãrbãtori Fericite, pe 26 decembrie, am auzit de nenorocire. Emanuel a fost gãsit mort, în apartamentul tatãlui sãu, Aurel, dupã ce vecinii si Politia i-au spart usa. Asta, dupã ce si un coleg al lui, ca si noi, i-am anuntat pe oamenii legii cã nu se mai stim nimic de el. Bãiatul era în cadã, iar apa curgea într-una. Era mort, strîns de gît, si avea cam toate oasele si organele rupte. A fost anuntatã sora mea, Iulia, care a pornit spre acasã, pentru înmormîntare. E tragic ceea ce s-a întîmplat, iar noi îl gãsim singurul vinovat pe cumnatul meu. Este un om rãu, care si pe mine m-a bãtut crunt, vrînd sã mã omoare, aici, la Rugioasa, pe strada din fata casei. Bãiatul a fost adus aici si îngropat, conform obiceiului“, a declarat Corneliu Cretu.

Pazã antitero Întrucît suspectul principal, Aurel Hanganu, este în libertate, acesta fiind cunoscut cu un comportament violent pe fondul consumului de alcool, oamenii legii au luat mãsura asigurãrii pazei familiei îndoliate. „Sora mea, Iulia, a fost adusã sub escortã de la granitã de politisti civili. La fel a fost adus si trupul bãiatului. Pe 31 decembrie, cînd a ajuns mortul aici, au venit cinci politisti de la Harghita, care au rãmas sã ne pãzeascã. A mai trecut pe aici si un agent din comunã. Toti oamenii care au intrat în curte sau treceau pe drum erau «studiati». Politisti în civil erau în alertã si tineau mîinile în buzunare, pe pistoale, zicîndu-ne doar sã li-l indicãm, dacã îl zãrim prin zonã. A trecut înmormîntarea, însã noi tot ne temem si stãm în alertã. Mai grav a fost în noaptea de 2 spre 3 ianuarie, cînd s-a luat lumina. Îl credem în stare de orice. Este posibil sã se fi ascuns prin galeriile din Bãlan pe care le cunoaste la perfectie, dar ne poate si pîndi“, a mai declarat Corneliu Cretu

Crimã si suicid? Lucrãtorii Politiei Harghita si-au declinat competenta în acest caz Parchetului de pe lîngã Judecãtoria Harghita. Cum principalul suspect dat în urmãrire generalã, procurorul criminalist care ancheteazã cazul nu poate oferi, de asemenea, prea multe informatii oficiale. Chiar si asa, nu se exclude posibilitatea ca Aurel Hanganu sã nu mai fie în viatã, adicã sã se fi sinucis, cu toate supozitiile rudelor, cã ar sta prin galerii de minã abandonate sau i-ar pîndi din întuneric. „Nu putem spune clar cine este autorul în prezent. Din cîte s-a cercetat la fata locului, este vorba despre o crimã, iar, mai mult decît sigur, principalul suspect este Hanganu Aurel. Acesta a dispãrut, fiind dat în urmãrire generalã, nefiind exclusã nici posibilitatea sã fie si el mort. Oricum, din cîte se stie, decesul tînãrului de 17 ani a survenit, conform medicului legist, în perioada 6-8 decembrie, trupul neînsufletit fiind gãsit pe 26 decembrie. Cauza mortii a fost o insuficientã respiratorie prin asfixie mecanicã, adicã adolescentul a fost sugrumat. Cercetãrile continuã, pentru elucidarea cazului“, a declarat procurorul criminalist Ioan Mãrtoiu, din cadrul Parchetului de pe lîngã Tribunalul Judetean Harghita. FOTO: Rudele îndoliate ale copilului omorît trãiesc în continuare cu teama criminalului

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending