Contactează-ne

Actualitate

Adio pensii speciale!

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Codul Administrativ a fost respins şi de Camera Deputaţilor, după ce fusese declarat neconstituţional de CCR ■ în aceste condiţii, el nu va produce efecte ■ una din prevederi era aceea că de pensii speciale poteau beneficia primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene, care au activat în funcţii după 1992 ■

Codul Administrativ, declarat neconstituţional anul trecut, a fost retrimis în Parlament şi respins luna trecută de Senat, iar la început de aprilie şi de deputaţi, astfel că el nu va produce nici un efect. Unele dintre cele mai importante erau acelea care se refereau la faptul că persoanele condamnate penal ar fi putut face parte din Guvern după reabilitare şi că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene beneficiau de pensii speciale. Iată şi traseul acestui mult dorit act normativ pînă cînd s-a ajuns la respingerea de la începutul acestei luni. În noiembrie 2018, Legea privind Codul administrativ era declarată neconstituţională în tot ansamblul ei, după cum decidea Curtea Constituţională a României. Magistraţii au constatat că actul normativ a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, nerespectîndu-se principiul bicameralismului şi/sau a regulilor privind distribuirea competenţelor decizionale între cele două Camere. Sesizarea privind neconstituţionalitatea a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018. Legea Codului administrativ a fost contestată la CCR şi de către de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Proiectul de lege care schimba Codul Administrativ fusese adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 9 iulie 2018. Deputatul liberal Laurenţiu Leoreanu, membru în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a făcut cîteva prezizări prinvind parcursul legislativ al actului normativ şi consecinţele respingerii sale: „Proiectul Codului administrativ a fost declarat de Curtea Constituţională ca fiind neconstituţional. Pe cale de consecinţă, va trebui gîndit un alt proiect modificat la toate articolele declarate neconstituţionale, care trebuie puse în făgaşul legalităţii. Acest lucru presupune mai întîi respingerea sa în cele două Camere Legislative şi apoi reluarea parcursului legislativ. Şi ei, şi alţi reprentanţi ai Partidului Naţional Liberal, am avutmulte ieşiri publice în care am arătat că acest Cod Administrativ nu va putea fi adoptat din cauza motivelor de neconstituţionalitate. Majoritatea parlamentară PSD-ALDE au adoptat actul legislativ forţat. Odată respins va trebui gîndit un alt Cod Administrativ din care să fie înlăturate elementele neconstituţionale. De altfel, acest proiect de lege nu are avizul Consiliului Economic şi Social, ce trebuia obligatoriu solicitat. Noi ne-am spus punctul de vedere încă din momentul dezbaterilor din comisii. De la tribuna Parlamentului, deputaţii majorităţii PSD-ALDE au declarat că vor fi susţinute, în continuare, şi propuse, de exemplu, acordarea de pensii speciale pentru primari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, dar şi alte prevederi la care ei ţin“.

Erau mii şi mii de beneficiari

După ce în 2015 parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie acest an ei şi-au îndreptat atenţia şi spre o altă categorie de aleşi. Cei locali. Pe rînd, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari care au fost în fruntea comunităţilor mai mult de trei mandate. La Neamţ, în această situaţie erau destui primari sau foşti primaria. În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vîrstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei se acorda în limita a trei mandate şi era calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,4% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropie de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, dacă avem în vedere că prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992. Codul administrativ avea şi alte prevederi care se refereau la primari, la activitatea din consiliile locale sau judeţeni şi la funcţionarii publici. Se votase ca aleşii locali (primar, viceprimar, sau consilieri) să nu mai fie declaraţi incompatibili în exercitarea calităţii de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Astfel, ei puteau avea întreprinderi individuale sau de familie, însă, nu puteau să facă afaceri cu instituţiile publice, inclusiv cu primăriile.

Parlamentarii, boieri sînt

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă au votat 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Autostrada Unirii a fost, este și va fi o prioritate a PNL! Au început etapele pregătitoare ale tronsonului Târgu Neamț – Iași – Ungheni!

Știre publicată în urmă cu

în data de

Partidul Național Liberal a început investițiile în dezvoltarea rețelelor de transport, bazându-se pe finanțare europeană. În ultimul an, Guvernul PNL a deblocat lucrări și proiecte majore de infrastructură importante pentru regiunea Moldovei: Autostrada Unirii  A8 (Tg. Mureș – Iași – Ungheni) și Autostrada Moldovei A7 (cu traseul Nord-Sud). Parlamentarii din județul Neamț au susținut în mod activ demararea proiectului Autostrăzii Unirii. Dată fiind importanța majoră a acestui proiect și Guvernul PNL a venit în susținerea lui.

Nemțenii au dreptul să știe că au fost începute etapele pregătitoare ale tronsonului din autostrada A8 care traversează regiunea Moldovei, adică Târgu Neamț – Iași – Ungheni. Săptămâna trecută au fost depuse trei oferte pentru realizarea studiului de fezabilitate, un pas esențial pentru buna desfășurare a proiectului. Câștigătorul licitației va fi anunțat la anul, când va și începe lucrul la acest studiu.

Și celelalte două loturi ale A8 sunt deja în etapele de obținere ale autorizațiilor și avizelor. Pentru tronsonul Târgu Mureș – Târgu Neamț se lucrează deja la studiul de fezabilitate, acesta fiind și cel mai greu de realizat, deoarece autostrada va traversa munții. În celălalt capăt al A8, la intrarea în Republica Moldova, este podul peste Prut de la Ungheni, care își așteaptă acordul de mediu și – după primirea lui – se va trece la emiterea Hotărârii de Guvern cu indicatorii tehnico-economici în baza cărora se va realiza proiectul.

Pentru cealaltă autostradă care va traversa Moldova – adică A7 – au fost încheiate, în acest an, contractele și pentru studiile aferente ultimelor două secțiuni (Pașcani – Suceava și Suceava – Siret). Termenul final de predare al documentațiilor tehnice este 2022. Primele patru loturi ale A7 (de la Ploiești la Pașcani) sunt acum în faza de elaborare a documentațiilor, iar la anul va fi lansată licitația pentru construcția efectivă a autostrăzii. Acest proiect va avea 428 kilometri și un preț de 3 miliarde euro.

Mai mult chiar, miercuri, 2 decembrie,  a fost inaugurat primul tronson al A7, respectiv 16 kilometri cu profil de autostradă din totalul de 31 de kilometri, cât are centura ocolitoare a Bacăului. După 30 de ani de promisiuni făcute de toate forțele politice care s-au succedat la guvernare, doar Guvernul PNL a reușit să îndeplinească un obiectiv strategic pentru Moldova. Deschiderea circulației pe acest tronson are loc cu 1 an înaintea termenului prevăzut în contract, ceea ce ne dovedește – o dată în plus – că antreprenorii români pot derula contracte de succes în colaborare cu un guvern care pune investițiile pe primul loc.

Toate aceste costuri (studiile de fezabilitate și costul efectiv al construirii autostrăzilor) au deja finanțarea asigurată. În mare parte este vorba despre bani europeni, restul sumelor provenind de la bugetul național sau din diferite parteneriate cu instituții financiare internaționale.

Echipa PNL Neamț va susține în continuare realizarea Autostrăzii Unirii (A8). Este o promisiune făcută nemțenilor, pe care o vom respecta! Vom avea parte de sprijinul Guvernului PNL, dar și al parlamentarilor liberali. Pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din județul Neamț votați duminică PNL, poziția 6 pe buletinul de vot!

Citește știrea

Actualitate

Se mai încălzeşte, dar vin precipitaţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în week-end sînt aşteptate valori termice diurne de pînă la 7 grade ■ meteorologii anunţă precipitaţii, întîi ploaie, apoi ninsoare ■ minimele nocturne vor fi rezonabile ■

Luna decembrie a debutat cu temperaturi sub media perioadei şi cel puţin în zona Neamţului a fost mai rece decît ne-am fi aşteptat. Mai bine a fost în vîrf de munte, pe Toaca, din cauza unui fenomen denumit inversiune termică.

Pe 3 decembrie, la ora 11 termometrele indicau 1 grad la Roman, -1 grad era la Piatra Neamţ şi Tîrgu Neamţ, iar la acelaşi moment la staţia meteorologică de pe Ceahlău – Toaca specialiştii au măsurat temperaturi pozitive de 3 grade. Tot acolo este şi strat de nea ce măsoară 6 centimetri. Indicele de răcire era mai coborît în teritoriu, iar dacă pe munte nu era nici o schimbare, 3 grade cu plus, la Piatra Neamţ şi Roman se resimţeau -1 grad, în timp ce la Tîrgu Neamţ era un indice de răcire de -6 grade.

Meteorologii spun că în week-end se mai încălzeşte, dar vin precipitaţii care, la început vor fi sub formă de ploaie, iar săptămîna viitoare debutează cu ninsoare. Aşa stînd lucrurile trebuie spus că pe 4 decembrie va fi mai cald, se anunţă cer variabil cu soare şi o maximă care ajunge la 6 grade. Noaptea rămînem cu valori termice negative, de -2 grade. Una din cele mai calde zile din această lună pare a fi cea de sîmbătă, 5 decembrie, cînd ziua se ajunge la temperaturi nesperate, de 7 grade. Din păcate se adună norii şi va ploua.

Şi noaptea regimul termic se apreciază nesperat, iar minima se opreşte la 4 grade, cu plus. Duminică, 6 decembrie, mercurul din termometre coboară niţel, iar în cel mai cald moment al zilei nu vor fi mai mult de 5 grade, motiv pentru care ploaia se poate transforma în lapoviţă. Şi noaptea se face mai rece, iar minima se opreşte la 1 grad. De săptămîna viitoare nu mai avem parte de zile calde.

Luni, 7 decembrie, cerul va fi acoperit şi sînt aşteptat ninsori la o maximă diurnă de doar 1 grad. După lăsarea întunericului vor fi temperaturi negative, de -2 grade. Frig va fi si marţi, 8 decembrie, 0 grade ziua, cînd din nou sînt aşteptaţi fulgi de nea, iar peste noapte rămînem cu minima cantonată la -2 grade. Mijlocul săptămînii aduce o apreciere a regimului termic şi scăpăm de precipitaţii, nu şi de cerul acoperit. Maxima diurnă ajunge la 2 grade, iar minima nocturnă va fi de -2 grade. Ziua de joi, 10 decembrie, aduce din nou nori, dar şi precipitaţii, ploaie sau lapoviţă.

Valorile termice diurne ajung la 3 grade, iar după lăsarea întunericului va fi 1 grad, cu plus. Cer acoperit ne aşteaptă şi vineri, 11 decembrie, dar fără precipitaţii. Valori termice nu suferă modificări, o maximă diurnă de 3 grade şi 1 grad peste noapte. Cam la fel va fi vremea şi în week-end-ul viitor, iar în perioada 11 – 12 decembrie va fi cer acoperit şi nu mai mult de 3 grade. Noaptea rămînem cu valori pozitive, dar modeste, de 1 grad.

Citește știrea

Actualitate

Ce naţionalităţi mai vieţuiesc în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţămîntului Profesional şi Tehnic sînt precizate şi date referitoare la naţionalităţile conlocuitoare ■ în judeţ, 439.834 persoane s-au declarat români, 6.398 romi şi sub 0, 05% de alte naţionalităţi ■

Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, prin Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatelor Sociale a structurat Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţăm=ntului Profesional şi Tehnic (PLAI), document prin care se fac referiri la aspecte importante ale vieţii din judeţ.

Din unul din capitolele documentului aflăm cam ce naţionalităţi mai vieţuiesc în unităţile administrativ teritoriale ale judeţului, cu specificaţia că la ultimul recensămînt al populaţiei, din 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi religiei au fost benevole, aşa că numărul real de conjudeţeni aparţinînd diverselor naţii conlocuitoare este irelevant, fiind dat de doar ceea ce şi-au asumat liber consimţit persoanele recenzate.

Altă parte de informaţii de la acest ultim recensămîn al populaţiei, susţin semnatarii documentului de care vorbim, provind din informaţii furnizate de unităţile administrativ teritoriale. Astfel, ca urmare a datelor prezentate cu referire la etnie, limbă maternă şi religie, în judeţul Neamţ ar trăi 439.834 de români, adică 93,43%.

De etnie romă s-au declarat doar 6.398 de nemţeni, ceea ce reprezintă 1,35%, ştiut fiind că numărul etnicilor romi este mult mai ridicat în realitate. Alte etnii, lipoveni, italieni, maghiari, germani, evrei, turci şi tătari, reprezintă în ponderea etniilor conlocuitoare în Neamţ un procent nesemnificativ, de sub 0,05% .

De remarcat şi faptul că pentru un număr de 23.852 de persoane, ceea ce înseamnă 5,07%, aceste informaţii sînt indisponibile, persoanele respective nefiind recenzate pentru că nu au fost găsite la domiciliu la recensămîntul din anul 2011.

Citește știrea

Trending