Contactează-ne

Actualitate

Adevăratul şef al Guvernului şi al PNL-ului este la Palatul Cotroceni, nu la Palatul Victoria. Trebuie modificată Constituţia

Știre publicată în urmă cu

în data de

Gata, am înţeles în sfârşit ce trebuie să înţelegem prin sintagma „Guvernul Meu”. Premierul unui astfel de guvern trebuie să fie doar băiat de mingi al preşedintelui ţării. Un astfel de premier nu are voie să tragă nici măcar un pârţ, înainte de a veni la poarta Cotroceniului să primească dezlegare. Mai mult, un astfel de premier nu-şi poate permite să raporteze populaţiei de ce s-a pârţâit şi ce iz se ridică din turul pantalonilor. Pentru a raporta, ţine de funcţia purtătorului de cuvânt al guvernului, funcţie pe care de ceva vreme, este suplinită de preşedintele Iohannis prin cumul.

Lista cu ordinea de zi a guvernului este dictată în salonul oval al Palatului Cotroceni, după care premierul Orban se îndreaptă grăbit spre Palatul Victoria, memorând lista pe drum. După plecarea lui Orban de la Cotroceni, preşedintele Iohannis provoacă de fiecare dată o conferinţă de presă, prin care anunţă naţiunea ce trebuie să facă Guvernul.

Intuiţia preşedintelui este magistrală, premierul Orban necontrazicându-l niciodată. Ziariştii invitaţi la conferinţele de presă ale Cotroceniului nu au voie să pună întrebări incomode. Nu sunt acceptate decât ridicările la fileu ale unor ziarici, acele pe care Iohannis să le poată trimite ca bombe spre PeSeDeu. Altfel, ziaristul este concediat în direct, cu un glacial „Mulţumesc”, pitit în spatele unui rictus.

Vestitul Florin Iordache, autorul Ordonanţei 13, era mai grobian, când concedia ziariştii cu sintagma „Altă întrebare!”. Ca să nu rătăcim prin meandrele prezidenţiale, trebuie să fim atenţi la nuanţe. Nu orice guvern numit de preşedintele în exerciţiu poate fi „Guvernul Meu”. De exemplu, după tragedia de la COLECTIV, din 30 octombrie 2015, când premierul Ponta a demisionat fără să fie nevoie, trăgând şi guvernul PSD după el, Klaus Iohannis a numit Guvernul Cioloş, cel de tristă aducere aminte. Atât de tristă, încât zilele trecute, preşedintele Iohannis s-a simţit obligat, să precizeze public, că acel guvern nu poate fi considerat drept „Guvernul Meu”. În accepţiunea preşedintelui, nu se poate justifica existenţa unui „Guvern al Meu”, atâta timp cât nu există şi un „Parlament al Meu”. Pentru a obţine şi un „Parlament al Meu”, preşedintele Iohannis şi-a lărgit cumulul de funcţii, preluând-o şi pe cea de „Şef de campanie al PNL”.

Preşedintele Iohannis deţine recordul naţional, acela de a fi preşedintele cu cel mai cuprinzător cumul de funcţii. Pentru tot acest cumul de funcţii, Constituţia României a devenit o haină prea strâmtă pentru actualul preşedinte. Odată obţinute „Guvernul Meu” şi „Parlamentul Meu”, la Cotroceni este programat şi proiectul „Constituţia Mea”, cu care preşedintele Iohannis să conducă „România Mea” încă patru ani, poate mai mulţi. Nouă, populimii nu ne rămâne decât onoarea de a ieşi la vot pe 6 decembrie, pentru a vota înlocuirea pronumelui posesiv „al Nostru” cu cel „al Meu”, care să asigure tranziţia paşnică a posesiei, ca expresie a normalităţii prezidenţiale. Astfel, tot ce este „al Nostru” trebuie să devină „al Meu”, iar poporul României trebuie să devină „poporul Meu”.

Intervenţiile magistrale ale Preşedintelui

Pandemia de coronavirus a lovit România taman când aceasta era planificată să traverseze doar o gripă prezidenţială, pentru că PNL era pregătit pentru alegeri anticipate. Deoarece toate ţările UE au trebuit să ia măsuri drastice, preşedintele Iohannis s-a văzut obligat să renunţe la batista pentru strănuturi, punând botniţă alegerilor anticipate, virând magistral de la gripă la COVID-19.

Pe 16 martie, populaţia României s-a trezit arestată la domiciliu pentru două luni de zile, pe baza a câtorva ordonanţe militare bâlbâite. Bâlbâiala liberalilor a continuat şi după consumarea „Stării de urgenţă!”, dar aceştia nu şi-au făcut prea mari griji, pentru că magistralul preşedinte a ieşit în mod repetat pe post, acuzând PSD- ul că a băgat băţul prin gardul guvernului Orban. Alegerile locale s- au desfăşurat sub asigurarea prezidenţială că pandemia va fi ţinută la distanţă de urnele de vot.

La 14 zile după aceste alegeri locale, statistica infectărilor a explodat, ajungând la 10.000 de cazuri zilnic. Şi de data aceasta, preşedintele a ieşit pe post şi ne-a explicat magistral că de vină este tot PSD, pentru că nu a gestionat corespunzător domeniul sănătăţii. Atunci preşedintele tuturor liberalilor (nu al tuturor românilor) nu ne- a pomenit nimic despre „Guvernul Meu”, condus de Ludovic Orban, care ne-a redus pentru anul 2020 bugetul Sănătăţii cu 22,8%, faţă de bugetul anului 2019, proiectat de PSD.

Ca şi în pandemie, în care ne paşte un al doilea val, ciclul electoral ne pregăteşte şi el un al doilea val pe 6 decembrie. Acest al doilea val electoral ne va lovi taman în preajma Crăciunului, când se va epuiza intervalul de 14 zile, după alegerile din 6 decembrie, de Sfântul Nicolae. Pentru că pe 6 decembrie, preşedintele vrea alegeri parlamentare cu orice preţ. Şi aceasta ne-o spune zilnic.

Pe 27 septembrie, la alegerile locale, nu s-a realizat „Pohta ce am pohtit!”

Cât de mult au sperat Ludovic Orban şi mentorul său de la Cotroceni, ca la alegerile locale, PNL să câştige detaşat, pentru a se împlini „Pohta ce am pohtit!”. PNL a reuşit să obţină puţin peste 30%, nu a câştigat în Bucureşti, Timişoara sau Braşov şi în nu are mai mulţi preşedinţi de Consilii Judeţene, primari sau consilieri decât PSD. Şi în acest caz, preşedintele Iohannis intervine magistral pe post şi felicită public PNL-ul, că a reuşit în sfârşit să bată pe umăr PSD-ul. În mod real, România este pe punctul de a nu mai avea vreun partid, care să-şi asigure o majoritate confortabilă în Parlament. Urmează o perioadă în care stabilitatea politică nu poate fi asigurată, decât în urma unor negocieri între principatele partide, pentru obţinerea consensului. Este perioada consensului între forţele politice, consens pe care preşedintele Iohannis şi premierul Orban îl refuză cu obstinaţie.

În schimb, preşedintele Iohannis ne asigură că PNL are singur toate soluţiile în tolbă şi ca atare putem merge la vot, cu încrederea înainte. Preşedintele Iohannis, ca şef al campaniei electorale al PNL, este un antemergător plin de devoţiune. Mai mult, ne-a anunţat că indiferent cine va câştiga alegerile, tot pe Ludovic Orban îl va nominaliza ca premier.

Este posibil şi un astfel de scenariu, dacă PSD va continua să-şi conserve statutul de Opoziţie molatecă şi cooperantă. Pentru binele bătrânilor şi al bolnavilor cu mai multe comorbidităţi, era de preferat ca alegerile parlamentare să fi fost amânate cât mai mult posibil. Doar aşa, aceştia şi-ar fi prelungit şansa de a prinde un pat la ATI, în caz de nevoie. Este mai mult ca sigur că după alegeri, protocoalele liberale vor scoate din ATI bătrânii şi bolnavii gravi, ca să elibereze paturile pentru cel de al treilea val.

Tragedia de la Piatra Neamţ, explicată magistral

Din ancheta de până acum, asupra tragediei din Spitalul Judeţean Neamţ, a rezultat că incidentul s-a datorat unei cauze tehnice. Ar fi fost vorba de un cablu prelungitor, la care s-au cuplat mai multe aparate imperios necesare.

Există deci un vinovat tehnic, nu moral. Preşedintele Iohannis nu a ratat momentul de a ne explica magistral, la oră de maximă audienţă, că nu este vorba despre vreo cauză tehnică, ci de una organizatorică şi morală, de care „se face vinovat Pe Se Deul”. Nu a pomenit nimic preşedintele de perioada prea multor ani, când destinele Spitalului erau conduse de oamenii lui Gheorghe Ştefan, un personaj de anvergură liberală notorie.

Tragedia de la Piatra Neamţ este supusă unei triple presiuni. Presiunea anchetei procurorilor, presiunea campaniei electorale şi presiunea opinie publice care vrea să afle adevărul. Nu cred că preşedintele nu ştie că pe 2 noiembrie, Ministerul Sănătăţii a ordonat tuturor spitalelor de primiri urgenţe să preia în maximum o oră toate urgenţele prezentate la UPU. După cum nu cred că preşedintele nu ştie că ordinul transmis a intrat în acelaşi moment în aplicare, fără a exista normele de aplicare. Astfel, spitalele respective au fost obligate să-şi extindă ATI pe picior, pompieristic. Bulibăşeala, pornită din Ministerul Sănătăţii, nu este prima de acest fel în perioada pandemiei. Pentru a scoate din rahat Guvernul Orban, într-o magistrală conferinţă de presă, cu iz de monolog, preşedintele Iohannis a explicat direct ziariştilor prezenţi şi direct populaţiei ţării, care se zgâia la televizor, că pentru tragedia de la Piatra Neamţ „PeSeDeul” este vinovatul de serviciu. În loc de Morală: Pentru cârpirea imaginii „Guvernului Meu”, preşedintele Iohannis foloseşte nepermis de multă aţă albă.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – 90 de cazuri noi. Naţional – 9.005 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ rata de infectare este de 2,15 la mia de locuitori ■ la nivel naţional în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 171 decese ■

Până pe 26 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 449.349 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

323.514 pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 9.005 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.338 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 10.712 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 25.11.2020 (10:00) – 26.11.2020 (10:00) au fost raportate 171 de decese (105 bărbați și 66 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași,  Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Vâlcea, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 22 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 34 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 57 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 53 decese la categoria de peste 80 de ani.

163 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.248. Dintre acestea, 1.226 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 4.011.887 de teste. Dintre acestea, 36.271 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 22.829 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.442 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 620 de   teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 26 noiembrie.

Pe teritoriul României, 48.458 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.376 de  persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 70.873 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 58 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 5.095 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 716 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 25 noiembrie a.c., 6.652 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.090.675 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 4 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.875  de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 1.935 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 3.018 în Germania, 167 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 10 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 11 în Republica Moldova și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia și Egipt. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

Citește știrea

Actualitate

Programul de guvernare al PNL propune un plan concret și realizabil pentru bunăstarea nemțenilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Oamenii sunt cei mai importanți, iar atenția pentru grijile și nevoile lor – pe care trebuie să le îndeplinească statul, prin rolul pe care îl are – sunt prioritare pentru Partidul Național Liberal.

Prin integralitatea programului de guvernare pentru următorii 4 ani, cei care vor avea beneficii în toate domeniile sunt cetățenii.

În ciuda greutăților cauzate de pandemie, Guvernul PNL a reușit, în acest an, să ducă la îndeplinire următoarele obiective:

  1. a) păstrarea locurilor de muncă și susținerea companiilor românești confruntate cu criza – acum sunt cu 15.000 mai mulți angajați decât la începutul anului;
  2. b) eliminarea taxelor PSD și creșterea veniturilor la bugetul de stat;
  3. c) creșterea salariului mediu, cu 7,6% mai mare decât de anul trecut;
  4. d) creșterea pensiilor cu 14%, cea mai mare creștere din ultimii 20 ani;
  5. f) creșterea alocațiilor cu 20% în septembrie și cu un procent de 3,8%, ca indexare cu rata inflației.

 

“Dezvoltăm România” înseamnă mai bine pentru toți. Cu majoritate liberal în Parlament, care va susține eforturile Președintelui și Guvernului, schimbarea benefică de curs politic si economic generată de PNL va fi accelerată de măsurile din Programul de guvernare 2021-2024, cu efecte pozitive în viețile oamenilor, în viața fiecărui nemțean.

Ce își propune PNL pentru următorii ani:

  • creșterea salariului mediu net cu aproape 50%, la 1.000 euro/lună în 2024;
  • 000 de noi locuri de muncă mai bine plătite până în 2024;
  • majorarea valorii punctului de pensie cu 46% până în 2024 față de 2019 (de la 1.265 lei în 2019, la 1.840 lei), iar pensia medie anuală va crește cu 536 lei până în 2024 față de 2020;
  • creșterea puterii de cumpărare cu peste 30% , prin reducerea inflației anuale sub 2%.

 

Mara Calista, candidat PNL Neamț: Obiectivul PNL este să crească puterea de cumpărare a pensionarilor

 

Nemțenii trebuie să fie conștienți că adevărul este de preferat manipulărilor, care au tot fost perindate prin spațiul public. Ca membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială și în Comisia pentru Egalitate de Șanse pentru Femei și Bărbați am lucrat în acești ultimi patru ani pentru a-i ajuta pe cetățeni. De aceea, am încredere că, prin programul de guvernare pentru 2021-2024, vom reuși să îi ajutăm și mai mult. Asta în condițiile în care majorarea pensiilor din scenariul PSD este o nouă minciună sfruntată pentru pensionari, pentru că pleacă de la un punct de pensie care nu există în realitate: 1.775 lei și promite creșterea cu 32% până în 2024. PNL le-a arătat seriozitate pensionarilor când a majorat punctul de pensie cu 14%, în condiții de criză. De asemenea, Guvernul PNL va crește, în fiecare an, valoarea punctului de pensie în funcție de creșterea economică și de rata inflației. În modelul de guvernare PNL, punctul de pensie pleacă de la o situație reală a valorii punctului de pensie, 1.442 lei și crește până la 1.841 lei în 2024, ceea ce înseamnă o majorare de 46% față de valoarea punctului de pensie lăsată de guvernarea PSD. Obiectivul PNL este să crească puterea de cumpărare a pensionarilor, în vreme ce PSD vrea doar să-i amăgească pe părinții și bunicii noștri cu majorări fictive. Toate majorările de pensii operate de PSD au fost anihilate de inflație/creșterea prețurilor. PSD nu a fost capabil să-și onoreze promisiunea de majorare a pensiilor cu 40% cât a fost la guvernare, așa că a început să o folosească drept momeală electorală. Noi, PNL, dovedim că știm cum se cresc pensiile astfel încât să fie un beneficiu real în buzunarul pensionarilor”, a declarat Mara Calista.

Metodele eficiente pentru creșterea pensiilor:

  • Flexibilizarea și dezvoltarea legislației de pensii facultative;
  • Stabilirea unui mecanism privind predictibilitatea creșterii anuale a punctului de pensie;
  • Evaluarea impactului legii pensiilor din sistemul public în urma activității unui grup de lucru cu Ministerul Finanțelor, Casa Națională de Pensii și Comisia Națională de Strategie și Prognoză în urma căreia să se identifice măsuri pentru reducerea inechităților din sistemul public de pensii (cu apreciere pentru activitatea celor care au muncit cu un nivel redus de contribuții la stat);
  • Creșterea contribuțiilor către PILONUL II de pensii cu un punct procentual de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuțiilor sociale în sarcina angajaților, până la 4,75%, în 2024.

 

Cu ce propuneri mai vin liberalii

Constantin Teodorescu, candidat PNL Neamț la Senat, subliniază faptul că programul de guvernare al PNL pentru piața muncii este unul realist, realizabil și ancorat în realitate.

Pe termen scurt, obiectivul major este asigurarea de locuri de muncă, în strânsă legătură cu repornirea activităților economice. Reformele pe piața muncii trebuie puse în acord cu noua dinamică a pieței muncii. În acest context, o atenție deosebită se va acorda măsurilor care vizează adaptabilitatea lucrătorilor și a întreprinderilor (facilitarea procesului de out-placement, participarea la programe de formare, sprijin pentru îmbunătățirea activității de management al resurselor umane în companii, sprijinirea unor forme flexibile de ocupare a forței de muncă, crearea unui mediu de lucru sigur și sănătos pentru angajați și prietenos pentru vârstnici). Dincolo de aceste intervenții, vor fi continuate măsurile de integrare pe piața muncii prin pachete de măsuri personalizate și adecvate nevoilor individuale, intervenții integrate în zonele cu deficit de forță de muncă calificată și migrație sezonieră, susținerea mobilității pe piața muncii și a tranzițiilor profesionale și încurajarea prezenței femeilor pe piața muncii. Ocuparea tinerilor va constitui un obiectiv major pe piața muncii, în acord cu potențialul economic al acestora. Totodată, categoria tinerilor NEET va continua să beneficieze de sprijin prin noi instrumente de identificare și co-interesare și prin furnizarea unor pachete integrate de măsuri de activare, inclusiv prin integrarea în programe de muncă flexibile sau programe de voluntariat. Antreprenoriatul va reprezenta un sector-cheie, fiind vizată valorificarea oportunităților de afaceri locale/sociale sau în diverse sectoare de activitate prin programe de sprijin antreprenorial – săptămâna antreprenoriatului, formare competențe antreprenoriale, tutorat/mentorat, sprijin financiar pentru inițierea de noi afaceri (scheme start-up orientate pe grupuri cu potențial și nevoi specifice în contextul actual: ex. Diaspora, Rural, Restart), asistență și consultanță în afaceri post-înființare, măsuri de acces la instrumente pentru digitalizarea activității. De asemenea, vor fi sprijinite diverse instrumente care să contribuie la creșterea potențialului economiei sociale, inclusiv granturi pentru înființarea /dezvoltarea/scalarea/extinderea întreprinderilor sociale și a întreprinderilor sociale de inserție sau programe de pregătire a managerilor. Se va urmări de asemenea modernizarea și îmbunătățirea funcționării dialogului social pentru piața muncii prin încurajarea parteneriatelor pentru ocupare și formare, dar și prin pachete de sprijin pentru creșterea capacității partenerilor sociali de a contribui la dezvoltarea și implementarea politicilor de ocupare”.

Citește știrea

Actualitate

Eugen Țapu-Nazare, PNL: ”Prin joaca de-a demisiile, PSD și USR se fac de râs în fața românilor”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Teatru ieftin, circ și ipocrizie, marca PSD și USR pe tema pensiilor speciale, în absența unor mesaje clare și a unor programe credibile pentru România. Joaca de-a demisiile nu reprezintă altceva decât o atitudine diletantistă care scade și mai mult credibilitatea celor două partide aflate, oricum, pe un trend descendent.

Dacă vor cu adevărat să elimine pensiile speciale, PSD și USR să voteze proiectul de lege inițiat de PNL în luna mai a acestui an, proiect care este blocat de Biroul Permanent al Camerei Deputaților, la ordinul lui Marcel Ciolacu, președintele PSD. PNL a cerut Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului să pună urgent pe ordinea de zi acest proiect.

În cazul în care cei de la PSD și USR vor vota abrogarea capitolul XI din Statutul Senatorilor și Deputaților așa cum prevede proiectul PNL, pensiile speciale pentru parlamentari sunt eliminate fără să mai fie nevoie de tot circul și parada practicate de cele două formațiuni politice, care fac pur și simplu un blat josnic, pentru ca pensiile speciale să rămână în vigoare.

În cazul în care proiectul de lege al PNL nu va fi supus votului sau nu va fi votat de PSD și USR, pensiile speciale vor fi abrogate în prima zi de lucru a noii legislaturi. Poziția PNL rămâne fermă, de anulare a pensiilor speciale.

 

Eugen Țapu – Nazare, viceliderul Grupului PNL, din Senatul României

Citește știrea

Trending