Contactează-ne

Actualitate

Actriţă stabilită la Paris, despre viaţa în izolare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ plecată din România din 2004, romaşcanca joacă în diverse piese ■ regizează şi spectacole în limba franceză, obişnuind publicul cu poezia românescă, tradusă de ea în limba lui Voltaire ■ pandemia a prins-o în pragul unui turneu european, pe care a fost nevoită să-l anuleze ■ actriţa este nepoata primului director al Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ, Paul Varduca şi al actriţei Sereda Sorbu, fiica dramaturgului Mihail Sorbu ■

Aşa cum ne-am obişnuit cititorii de ceva timp, încercăm să prezentăm periodic cum o duc nemţenii plecaţi peste hotare în aceste vremuri dificile generate de epodemia de coronavirus. Să stea de vorbă cu Monitorul a fost de acord actriţa Codrina Pricopoaia, fiica profesoarei de învăţămînt primar, pensionară acum, Zenovia Pricopoaia, de la Şcoala Mihai Eminescu din Roman.

S-a stabilit la Paris, dar e mîndră de originile sale nemţene, legate profund de lumea teatrului. Absolventă a Facultăţii de Teatru din Bucureşti, Codrina Pricopaia are şi studii de filosofie, a plecat în Franţa din 2004. Actriţa a detaliat despre sine, familie şi carieră, proiectele artistice fiindu-i întrerupte de pandemie.

„M-am stabilit la Paris, unde joc pe scenele mai multor teatre, dar foarte des am colaborări şi în România. Cînd ajung în ţară, de fiecare dată vin şi la Roman, oraşul copilăriei şi tinereţii. Acum, din păcate, zborurile spre Bucureşti au fost oprite. Sper că situaţia se va schimba în bine. Sînt căsătorită la Paris şi am o fetiţă, care vorbeşte foarte bine şi româna. Sînt foarte încîntată că am reuşit în carieră şi asta pentru că noi, femeile, sîntem foarte puternice şi motivate să facem acest lucru.

Asta a însemnat că, aşa cum mi-am dorit, am putut juca întotdeauna roluri care mi-au plăcut. Penultimul spectacol pe care l- am regizat şi l-am jucat a fost cel realizat împreună cu un coregraf român din Tîrgu Mureş, Daniel Pop. Este un spectacol pe care l-am jucat şi în Franţa şi în România.

A fost construit pe baza textelor poeţilor Gherasim Luca, Gelu Nuam şi Nichita Stănescu. Sînt forte bucuroasă că, în felul acesta, au fost şi mulţi francezi, care au avut posibilitatea să asculte poezie românească de calitate”, a mărturisit Codrina Pricopoaia. Actriţa a regizat un spectacol la solicitarea unui centru cultural din Paris, spectacol, care, din cauza pandemiei nu s- a jucat decît o singură dată, pe 7 martie. „Aperăm să ne întoarcem pe scenă, dar cum merg lucrurile acum, nu cred că se va întîmpla prea curînd. De doi ani colaborez cu Teatrul din Deva, unde am realizat spectacolul «Contrat. Son derniere voeu», pe care l-am tradus în franceză şi unde joc alături de Ioana Crăciunescu, regia aparţinînd lui Mihai Panaitescu, care este şi directorul teatrului din Deva.

Piesa a fost selecţionată de Ministerul Culturii pentru a participa în Tunisia, la unul din marile festivaluri internaţionale, intitulat «24 de ore de teatru». Sperăm să fie reprogramat pentru anul viitor“, a detaliat Codrina Pricopoaia.Acum lucrează la un alt spectacol, ca regizor, în care încearcă să repete, aşa cum se obişnuieşte acum, fiecare din «sufrageria» lui. Întrebată cum reuşeşte să facă faţă problemelor materiale, în condiţiile în care teatrele şi cinematografele sînt închise, a mărturisit că, deocamdată, nu are probleme.

În Franţa, artiştii sînt plătiţi de Ministerul Culturii, dintr-un fond anual, numit Statut de intermitent, acoperitor al normei de lucru al unui artist, garantat pînă în august 2021. Codrina Pricopoaia speră să poată termina spectacolul la care lucrează acum şi a cărui premieră va avea loc prin 2021:

„Situaţia este foarte complicată pentru lumea artistică, pentru că, din păcate, nicăieri în lume nu s-au redeschis teatrele sau cinematografele şi nici un fel de festival“. Actriţa explica pasiunea pentru teatru ca una care-şi are originile în familie. A urmat actoria şi pentru că unul dintre unchi, Paul Varduca, a fost primul director al Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ, iar soţia acestuia, actriţa Sereda Sorbu, era fiica dramaturgului Mihail Sorbu. „

Am fost fascinată, în perioada comunismului, de lumea teatrului, echivalentă pentru mine cu o lume a culorii, a zgomotului, a călătoriei, a veseliei. În viaţă au fost momente în care a trebuit să aleg teatrul, să mă bat pentru a rămîne pe acest drum. Şi chiar dacă am fost tentată să merg şi pe alte «autostrăzi», tot la scenă m-am întors, de fiecare dată, pentru că pînă la urmă asta este ceea ce ştiu să fac mai bine“, spune actriţa.

În ani, ea ajucat în diferite piese şi în România. În 2005 a avut un rol în „L’histoire du communisme racontée aux malades mentaux“, de Matei Vişniec, în 2008, în „Orgasm Adult scăpat de la Zoo“, de Dario Fo, regia Gheoghe Balint, în 2010, în „Mămăliga“, o piesă semnată chiar de Codrina Pricopoaia şi regizată de Dominique Fataccioli, iar în 2011 în „Canin Felin“, regia Eugen Jebeleanu.

A fost prezentă de mai multe ori la Festivalul de Teatru din Avignon, colaborînd atît cu o serie de companii franceze, cît şi româno-franceze. În 2010 a jucat la Piatra Neamţ un text care îi aparţine – „Mămăliga“ sau „Cartea Viţelului“, despre care îşi aminteşte:

„Jucam în faţa prietenilor, a familiei mele dragi, pe scena în care, cu mai bine de 60 de ani în urmă, fusese director şi jucase unchiul bunicii. A fost, pentru mine, un moment intens, iar în timpul aplauzelor am mulţumit în gînd tatălui meu (profesorul Constantin Pricopaia, decedat – n.r), care sînt sigură că, de acolo, de sus, mi-a transmis toată afecţiunea şi încrederea lui“. Actriţa e şi o mare „consumatoare şi iubitoare de rock“, dar este fascinată şi de aptitudinile artistice ale copiilor, creînd şi animînd, timp de doi ani, atelierul de teatru al Asociaţiei Hors la Rue şi colaborează în diverse proiecte cu France Culture şi Primăria Lilas.

Pe masa de lucru a Codrinei s-a aflat şi „Cartea Viţelului“, ce a fost editată în franceză, în 2013, filmînd pentru „L’ombre de Vénus“, un lung metraj în regia lui Jean-Luc Piacentino, unde a fost şi co- scenaristă. Acestea sînt, în mare, cîteva din realizările actriţei Codrina Pricopoaia, din păcate, mult mai cunoscută în străinătate decît în România.

Actualitate

Cronica pisălogului. Femeia şi Povestea vorbei

Știre publicată în urmă cu

în data de

„Un creion, un condei şi un penel, această fericită triadă, existentă superlativ la nefericitul, ca destin, Constantin Bârjoveanu, continuă a fi, pe mai departe, în preajma noastră, a romaşcanilor mai ales, a tuturor celora ce i-au descifrat şi înţeles tăcerea creaţiei sale deosebite. Dacă mai ieri i-am preţuit, din nou, zămislirile sale scriitoriceşti, tot parcă «mai ieri» era cu noi sau, mai bine zis, „lîngă noi“. Am fost cu el, deşi, realmente, s-a lansat o nouă apariţie a lui – Cronica pisălogului – această, cu adevărat, o «Neterminată» – a scrisului şi nu a baghetei – întruchipare artistică. Dacă neuitata suită gazetărească a urbei noastre – Gazeta de Roman – realizată, cîţiva ani, de poetul muşatin Puiu Costea, şi-ar fi continuat fiinţarea pe mai departe, atunci Cronica bîrjoveniană s-ar fi oprit, cosmic şi nu redacţional, împreună cu bătăile sănătoase ale inimii autorului, dramă petrecută la acea răscruce dintre şosele şi veacuri. (Gheorghe A.M. Ciobanu – text publicat în iunie 2005).

După revoluţia din decembrie ’89, Constantin Bîrjoveanu (1934-2000), scriitor, pictor, caricaturist, deltaplanist şi vorbitor de esperanto dădea viaţă nemuritoarelor tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. Ele au fost adunate apoi în volumul „Cronica pisălogului“, după moartea acestuia. Iată alta dintre ele, care era intitulată Femeia şi Povestea vorbei. Cu acest titlu v-am spus totul; cele două cuvinte, vorbă şi femeie, sînt inseparabile.

Puţini din cei care au nevastă şi telefon nu şi-au dat seama de acest lucru, după avizele de plată. Să mai vorbească şi de acum încolo cui îi dă mîna! Apropo de bani: am citit într-un almanah vechi o reclamă a CEC-ului care zicea: „Şi-a luat un ban femeia?/ Nu-i nimic, ea-ţi dă o mie/ Căci femeia este cheia/ Lăzii de economie“. Şi nu-i aşa? „Nimeni nu-şi poate imagina cîţi bani încap în mîna unei femei, mai ales cu cît această mînă este mai mică“. Şi de ce? Pentru că bărbatul are voinţă – femeia are rezultate, şi de aceea un proverb rusesc spune: „Acolo unde dracul nu se simte puternic, trimiteţi nevasta!“, că „femeia judecă pe dracu şi-l scoate dator“.

Ele sînt cele care „ne duc în infern pe drumul paradisului“ şi de aici concluzia că „femeia frumoasă e belea la casă“. Se zice că, „pe o femeie să n-o atingi nici cu o floare“ şi „e nostim că din pudoare li s-a făcut o lege a femeilor, care nu preţuiesc la bărbaţi decît obrăznicia“, deşi „nimeni nu rîde de poalele ridicate, ci de poalele întinate. Dar aşa-i făcută lumea. „Şi cele dintîi fructe sînt vara mai gustoase/ Şi cele de iarnă sînt mult mai preţioase/ Femeia năzuroasă e mult mai ispititoare,/ Iar uşile deschise nu sînt atrăgătoare“, sau, cum zicem noi „muierea cu ochi frumoşi, pe toţi îi face voioşi“ şi de aceea îmi permit să zic: „nu te uita la nevasta altuia, ci supravegheaz-o pe a ta“, căci „femeiii cînd îi i-e bine caută pe dracu“, deci „muierea cît de bună să n-o slăbeşti din frîu“, iar dacă-i rea să nu uiţi: „Fiecare om poate să stăpînească o femeie rea, afară de cel care o are“. Nu vreau să zic că femeia nebătută e ca moara neferecată“, ci să-ţi dau un sfat: „Iubeşte-ţi nevasta ca pe tine însuţi şi din cînd în cînd scutur-o ca pe un pom roditor“.

N.R.: Rubrică susţinută de Cabinetul parlamentar al senatorului PNL, Eugen Ţapu

Citește știrea

Actualitate

Altfel de poluare în lacul Bîtca Doamnei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ resurse esenţiale de apă potabilă ale României sunt poluate cu microplastic ■ aceasta este concluzia primului raport naţional privind poluarea cu microplastic a resurselor de apă dulce ale României ■ eşantioane pentru probe au fost prelevate şi din lacul Bîtca Doamnei ■

Concluzia îngrijorătoare a unui prim prim raport naţional de acest fel este că principalele ape dulci din România sunt poluate cu microplastic. Studiul respectiv a fost realizat şi lansat pe 22 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Apelor, de Asociaţia Act for Tomorrow şi British Embassy Bucharest, care a finanţat proiectul.

Raportul intitulat Cartografierea Microplasticului în Apele din România a avut ca scop identificarea particulelor de microplastic în principalele surse de apă dulce din România şi realizat prin analiza calitativă a 21 de probe de apă, de pe întreg teritoriul ţării.

Analizele au fost realizate de către specialişti în domeniu, în laboratoarele Institutului Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, Bucureşti, Măgurele (INFLPR) – National Institute for Laser, Plasma & Radiation Physics, iar metodologia şi interpretarea rezultatelor a fost realizată cu sprijinul partenerilor de la Asociatia Ingmed Piteşti. Eşantioanele au fost colectate din următoarele râuri şi lacuri: Argeş – Vidraru şi Olteniţa; Bistriţa – Neamţ; Dâmboviţa – Bucureşti şi Joiţa; Dunăre – Orşova, Turnu Măgurele şi Galaţi; Ialomiţa; Mureş – Haţeg; Olt – Călimăneşti şi Islaz; Prut – Iaşi; Siret – Galaţi; Someşul Mare; Someşul Mic – Cluj; Parcul Natural Văcăreşti – Izvor şi Lac; Lacul Snagov; Lacul Bâtca Doamnei – Piatra Neamţ; Lacul Razim – Constanţa.

„Rezultatele analizelor efectuate pe cele 21 de ape dulci indică prezenţa microplasticului în toate probele analizate şi evidenţiază nevoia de noi studii cantitative pentru râurile mari din România, în vederea stabilirii concentraţiilor de microplastic şi elaborarea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea poluării cu microplastic a apelor, o importantă problemă de mediu“, se arată în raportul Asociaţiei Act for Tomorrow.

În probele analizate au fost identificate toate tipurile de plastic reciclabil din România: PET -1 (polietilen tereftalat), PP -5 (polipropilenă), PE – polietilenă (HDPE 2, LDPE 4). În ceea ce priveşte principalele deşeuri din care provin particulele de microplastic identificate în ape, ele sunt cele provenite din sticle de apă, suc, recipiente, flacoane (PET); din haine, flacoane (PP); folii şi pungi (PE). În cadrul proiectului finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucureşti a fost elaborat, tot pentru prima dată, un set de recomandări pentru abordarea acestei probleme în România, care constituie un punct de plecare în dezvoltarea de politici publice care vizează limitarea poluării cu microplastic a mediilor acvatice, precum şi în dezvoltarea unei strategii naţionale privind protejarea apelor.

„Plasticul se acumulează şi poate ajunge la oameni prin intermediul lanţului alimentar“

Acestea pot fi consultate prin accesarea: https://bit.ly/3tI50LZ sau https://bit.ly/3sc1fhA. S-a mai concluzionat că e nevoie de noi studii pentru râurile mari din ţară şi stabilirea principalelor surse de poluare cu plastic, pentru stabilirea de măsuri în vederea prevenirii şi combaterii fenomenului.

O altă recomandare este „identificarea unor mecanisme de colaborare între instituţiile publice centrale şi locale, mediul privat şi societate civilă cu privire la implementarea cadrului legal privind gestionarea deşeurilor: implementarea infrastructurii de colectare separată la nivelul tuturor localităţilor şi aplicarea de sancţiuni“, după cum se arată în raportul Act for Tomorrow.

Materialele microplastice sunt particule mai mici de 5 milimetri, putând fi împărţite în două categorii, primare şi secundare. Primele sunt eliberate direct în mediu ca particule mici, 35% dintre ele provenind din spălarea hainelor din materiale sintetice, 28% din abraziunea anvelopelor, iar 2% sunt adăugate intenţionat în produsele de îngrijire personală. Microplasticele secundare provin din degradarea obiectelor din plastic mai mari precum pungile din plastic sau sticle.

Numărul microplasticelor descoperite în ocean este în creştere. În 2017, ONU a estimat că în mări se pot găsi aproximativ 51 de trilioane de particule microplastice, de 500 de ori mai mult decât stelele în galaxia noastră. „Microplasticele din mare pot fi înghiţite de către animalele marine. Astfel, plasticul se acumulează şi poate ajunge la oameni prin intermediul lanţului alimentar. Acesta se poate găsi în alimente şi băuturi, inclusiv în bere şi apa de la robinet.

Deocamdată nu se cunosc efectele asupra sănătăţii umane, însă plasticul conţine adesea aditivi cum ar fi stabilizatorii sau substanţele ignifuge, precum şi alte substanţe chimice toxice care pot fi dăunătoare animalelor sau oamenilor care le înghit“, se precizează pe site-ul www.europarl.europa.eu – Actualitate Parlamentul European. La lansarea raportului au participat Excelenţa Sa Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, secretarul Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor, Bogdan Bola, Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Andrei Coşuleanu, preşedinte Act for Tomorrow şi dr. ing. Claudiu Sutam, de la Univesitatea Piteşti.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – 92 cazuri noi. Naţional – 4.076 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ rata de infectare este de 1,93 la mia de locuitori ■ la nivel naţional, în ultimele 24 de ore au fost raportate 164 decese ■

Până pe 14 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.016.449 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 

920.653 de pacienți au fost declarați vindecați. În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 4.076 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 815 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 25.605 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 13.04.2021 (10:00) – 14.04.2021 (10:00) au fost raportate 164 de decese (88 bărbați și 76 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Călărași,  Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 4 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 20 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 44 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 51 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 44 decese la categoria de peste 80 de ani.

153 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 7 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.  

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.360. Dintre acestea, 1.521 sunt internate la ATI.  

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.035.734 de teste RT-PCR și 737.768 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.409 teste RT-PCR (16.775 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.634 la cerere) și 10.797 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 58.453 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 15.599 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 47.088 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 131 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.549 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 593 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 13 aprilie, 5.373 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.060.850 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 5 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.501 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.542 în Italia, 16.773 în Spania, 195 în Marea Britanie, 127 în Franța, 3.118 în Germania,  93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia,  137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 46 în Elveția, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 13 în Cipru, 2 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 13 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 3 în Singapore, 3 în Tunisia, 8 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Croația și Finlanda. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 189 de cetățeni români aflați în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

Citește știrea

Trending