Contactează-ne

Cultural

Acorduri medievale la Palatul Cnejilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ spectacolul a avut loc în cadrul Festivalului de lăută din Cetatea Neamţ ■ publicul a audiat solişti instrumentişti la chitară clasică şi cobză, cu repertorii din muzica veche ■ piesele au fost asortate cu versuri din Shakespeare şi poezie arhaică europeană ■

Muzeul Sătesc situat în coasta Palatului Cnejilor Ceahlău a găzduit recent, un spectacol în cadrul programului Festivalului de lăută din Cetatea Neamţ, reprezentaţie aflată la ediţia a II-a la Ceahlău, ce a avut menirea de a introduce publicul spectator într-o atmosferă artistică medievală. Pe parcursul unui ceas de spectacol, aveau să evolueze în faţa publicului solişti instrumentişti la chitară clasică şi cobză, cu repertorii din muzica veche, dar şi din cîntecul tradiţional italienesc, piesele muzicale fiind asortate într-un mod bine gîndit cu versuri din Shakespeare şi poezie arhaică europeană. De altminteri, popasul de la poale de Ceahlău a făcut parte din evenimentul cultural mai amplu care s-a desfăşurat şi în acest an sub patronajul Ministerului Culturii, în parteneriat cu Complexul Muzeal Naţional Moldova – Iaşi, Muzeul Ceahlău, Institutul Italian de Cultură Bucureşti şi Societatea Română de Lăută şi care a oferit melomanilor nemţeni o surpriză neaşteptată graţie recitalului găzduit de Curtea Domnească de la Piatra Neamţ. Astfel, în 17 august, la ceasurile 7 ale serii, lăuta fermecată a muzicianului italian Massimo Marchese, dar şi vocile calde ale Jupîniţelor Muşatine au adus parfumul vremurilor medievale pe platoul de sub Turnul lui Ştefan. Periplul a continuat a doua zi, 18 august, spre seară, la Ceahlău, unde, după primirea oaspeţilor cu pîine şi sare de către două tinere din Bistricioara îmbrăcate în port popular, cerdacul muzeului aflat în imediata vecinătate a Palatului Cnejilor a fost o gazdă primitoare pentru publicul meloman aflat în vacanţă în staţiunea Durău şi la pensiunile din Ceahlău. Seara a fost deschisă de un recital de sonete shakespeariene prezentat de jupîniţele din Ansamblul de Reconstituire Istorică Ordinul Muşatinilor din Rădăuţi. Elementul de greutate al serii l-a constituit recitalul lăutistului italian Massimo Marchese, ce a prezentat un program de muzică elisabetană intitulat The Golden Age. Acesta a fost urmat, într-un mod inspirat, de recitalul de poezie medievală oferit publicului de actriţa Lucia Olar, iar seara s-a încheiat cu o degustare de produse gastronomice nemţene tradiţionale. Duminică dimineaţa, Biblioteca Ceahlău a organizat pentru artiştii prezenţi la festival o vizită la Palatului Cnejilor şi o prezentare interactivă a istoricului acestui ansamblu architectonic, cît şi preocupările Primăriei Ceahlău pentru salvarea acestui monument istoric. Din spusele directorului Festivalului, Mirel Remescu, am aflat că „ideea unui astfel de eveniment cultural a pornit de la descoperirea arheologică din Cetatea Neamţ, a unei statuiete acefală, care prezintă un lăutist în poziţie şezut cu o lăută în poale, statuietă care de altfel a devenit simbolul festivalului“, iar gazda activităţii, bibliotecara Cristina Răşchitor, fericită de reuşta evenimentului avea să adauge: „Consider că prezenţa la Ceahlău a spectacolului s-a poziţionat foarte bine cu existenţa aici a Palatului Cnejilor, sperînd că ne vom face auziţi în a recondiţiona acest obiectiv istoric situat prea mult într-un con de umbră privind reabilitarea sa. După cum se constată acest obiectiv turistic, deşi nu este valorificat conform importanţei sale istorice, continuă să atragă atenţia unor oameni iubitori de trecut şi a unor artişti care iubesc arta medievală“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Un mare actor şi un renumit compozitor, regaluri artistice

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Dorel Vişan şi Eugen Doga vor lua parte, pe 16 ianuarie, la Casa Culturii Tîrgu Neamţ, la manifestarea dedicată poetului Mihai Eminescu ■ ambii sunt cetăţeni de onoare ai oraşului ■ un spectacol similar va avea loc şi la Piatra Neamţ ■

Ziua Culturii Naţionale va fi sărbătorită la Târgu Neamţ printr-o manifestare ce va fi organizată duminică, 16 ianuarie, cu participarea cunoscutului actor Dorel Vişan şi a lui Eugen Doga, reputatul compozitor basarabean de talie mondială.

Evenimentul este intitulat „Eminescu, Om, Geniu şi Poet Divin“ şi se va desfăşura în sala de spectacole a Casei Culturii Ion Creangă. Detalii au fost postate într-un anunţ postat pe pagina instituţiei, unde se menţionează faptul că cei doi invitaţi speciali vor fi acompaniaţi de formaţia Essenza Quartet.

„Ziua Culturii Naţionale va fi marcată duminică, 16 ianuarie 2022, începînd cu ora 18.00, în sala de spectacole a Casei Culturii printr-un program – spectacol, ce va avea ca principala temă omagierea marelui poet Mihai Eminesc, de la a cărui naştere se împlinesc 172 de ani (…). Intrarea se va face pe bază de invitaţie, dar şi cu respectarea măsurilor intrate în vigoare, respectiv cu ocuparea a 50% din capacitatea sălii“, au precizat reprezentanţii Casei Culturii.

Ambii invitaţi care vor fi prezenţi la manifestarea dedicată poetului Mihai Eminescu sunt cetăţeni de onoare ai oraşului Târgu Neamţ, un alt element comun fiind vîrsta lor, ce se va rotunji la 85 de ani anul acesta. Lui Dorel Vişan, unul dintre cei mai importanţi actori de film din România, titlul de Cetăţean de onoare i-a fost conferit de autorităţile târgnemţene în 2017.

S-a ţinut cont de meritele sale în promovarea scriitorului humuleştean Ion Creangă, pe care l-a întruchipat magistral în filmul „Un bulgăre de humă“, proiectat la Bojdeucă, în cadrul Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi, în 1989. Dorel Vişan a intrat în „pielea“ scriitorului şi a mărturisit că acesta a fost unul dintre rolurile sale de suflet. De atunci încoace, a mai participat la diferite evenimente culturale organizate în urbea de sub Cetate.

Lui Eugen Doga, titlul de Cetăţean de onoare a oraşului îi va fi înmînat chiar la evenimentul de duminică, hotărîrea de decernare a onorantei distincţii fiind adoptată de Consiliul Local în şedinţa din 11 ianuarie 2021. Reputatul compozitor a mai fost la Târgu Neamţ în toamna trecută, cînd a cîntat la pian în cadrul unui concert caritabil, alături de tineri artişti din judeţ, impresionînd publicul adunat în sala Casei Culturii Ion Creangă.

El se bucură de recunoaştere internaţională şi este foarte apreciat în Republica Moldova, pentru activitatea sa de compozitor, academician, profesor, dirijor, fiind membru titular al Academiei de ştiinţe a Moldovei, Artist al Poporului. Titlul de cetăţean de onoare al oraşului Tîrgu Neamţ va fi conferit şi scriitoarei Gabriela Adameşteanu, care a cîştigat, în 2022, Premiul Naţional pentru Proză Ion Creangă Opera Omnia. Cărţile Gabrielei Adameşteanu sînt cunoscute atît în ţară, cît şi în lume, beneficiind de traduceri în 16 limbi şi i-au adus autoarei numeroase premii şi distincţii importante.

Spectacole şi la Piatra Neamţ

Marţi, 18 ianuarie 2022, sub genericul „Eternul Eminescu“, actorul Dorel Vişan şi muzicianul Eugen Doga vor oferi un recital de poezie şi muzică prin care va fi omagiată memoria Poetului naţional. Alături de ei, în cadrul spectacolului care va reflecta personalitatea eminesciană din triplă perspectivă: om, geniu şi poet divin, vor mai evolua Patricia Iacob, ştefana Mihai, Ruxandra Martin şi Diana Mertic, componente ale cvartetului de coarde Essenza Quartet.

Evenimentul, organizat de Consiliul Judeţean Neamţ şi Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, se va desfăşura la sala de spectacol a Casei de Cultură a Sindicatelor din Piatra Neamţ, începând cu ora 18:00.

„Pentru că, începând din anul 2011, la iniţiativa Academiei Române, pe 15 ianuarie celebrăm Ziua Culturii Naţionale, am pregătit nemţenilor un adevărat regal cultural şi artistic, care se va întinde pe perioada a două zile. Plecând de la dezideratul cultură pentru toţi nemţenii, propunem, pentru zilele de 18 şi 19 ianuarie, evenimente artistice care se adresează publicului larg“, se menţionează într-un comunicat al Centrului Carmen Saeculare.

Astfel, miercuri, 19 ianuarie 2022, în aceeaşi sală va avea loc un atractiv concert de muzică clasică susţinut de soprana Gabriela Pepelea şi invitaţii: pianistul Luca Pulbere, mezzosoprana Ionela Mardare, tenorul Ovidiu Ianculescu şi studenţii Academiei Naţionale de Muzică Gheorghe Dima Cluj-Napoca, Extensia Piatra Neamţ: Aurora Gheorghiţă (Pală), Sandra Tanasă, Călin Oncioiu. Concertul va începe la ora 18:00. Partenerii Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ în organizarea proiectului Eternul Eminescu de anul acesta sunt Academia Naţională de Muzică Gheorghe Dima Cluj-Napoca, Extensia Piatra Neamţ, Casa de Cultură a Sindicatelor Piatra Neamţ şi Asociaţia Culturală Feed Back.

Intrarea la ambele spectacole se face pe bază de invitaţie care poate fi procurată de la secretariatul Centrului, respectând normele sanitare impuse de legislaţia în vigoare (purtarea obligatorie a măştii, accesul permis doar pe baza Certificatului verde). Preţul invitaţiei la spectacolul de marţi, 18 ianuarie, este de 30 lei, iar invitaţia la spectacolul de miercuri, 19 ianuarie, se distribuie gratuit, numărul de locuri fiind limitat.

Citește știrea

Actualitate

Cine vor fi noii cetăţeni de onoare la sub Cetate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ titlul va fi conferit lui Eugen Doga, un prolific compozitor basarabean şi scriitoarei Gabriela Adameşteanu, cîştigătoare a Premiului Naţional de Proză Ion Creangă Opera Omnia ■ oraşul are peste 60 de cetăţeni de onoare, lista fiind deschisă de un primar francez, în 1993 ■

În galeria personalităţilor care fac cinste urbei de sub Cetate au mai fost adăugate două nume.

Prin hotărîri ale legislativului tîrgnemţean, adoptate pe 11 ianuarie 2022, s-a decis conferirea titlului de Cetăţean de onoare al oraşului reputatului compozitor basarabean Eugen Doga şi scriitoarei Gabriela Adameşteanu, cîştigătoare a Premiului Naţional de Proză Ion Creangă Opera Omnia 2021.

Eugen Doga a susţinut pe 25 septembrie 2021 un concert caritabil la Tîrgu Neamţ, alături de tineri artişti din judeţ, impresionînd publicul adunat în sala Casei Culturii Ion Creangă. El este foarte apreciat în Republica Moldova, dovezi în acest sens fiind prezente şi pe pagina Primăriei Chişinău, unde este postată o hotărîre recentă a Consiliului Municipal prin care 2022 este declarat Anul cultural Eugen Doga, în scopul promovării şi valorificării operei şi personalităţii compozitorului, care va împlini pe 1 martie 85 de ani.

În comunicatul postat pe acest subiect pe pagina Primăriei Chişinău, se menţionează că Eugen Doga este o personalitate unicat, compozitor, academician, profesor, dirijor, membru titular al Academiei de ştiinţe a Moldovei, Artist al Poporului, Cetăţean de onoare al Municipiului Chişinău, autor al melodiei imnului capitaei Republicii Moldova.

La rîndul său, scriitoarea Gabriela Adameşteanu a fost desemnată cetăţean de onoare al oraşului Tîrgu Neamţ ca urmare a unei hotărîri a Consiliului Local, adoptată cu cîţiva ani în urmă, prin care s-a instituit conferirea acestui titlu laureaţilor Premiului Naţional pentru Proză Ion Creangă Opera Omnia, proiect avînd la bază un proiect iniţiat de autorităţile judeţene în 2017.

Autorităţile tîrgnemţene au susţinut demersul, ţinînd cont că că sunt nominalizaţi scriitori de seamă, ei contribuind la prestigiul şi imaginea oraşului. Cărţile Gabrielei Adameşteanu sînt cunoscute atît în ţară, cît şi în lume, beneficiind de traduceri în 16 limbi şi i-au adus autoarei numeroase premii şi distincţii importante.

Premiul Naţional pentru Proză Ion Creangă Opera Omnia a mai fost obţinut de Dumitru Radu Popescu, în anul 2017, Nicolae Breban, în 2018, Eugen Uricaru, în 2019 şi Dan Stanca, în anul 2020. Lista cetăţenilor de onoare ai oraşului Tîrgu Neamţ numără peste 60 de nume, aproape în fiecare an fiind conferite astfel de titluri. Primul a fost omagiat, în 1993, profesorul Bernard Delage, primarul oraşului Panazol din Franţa, înfrăţit cu urbea de sub Cetatea Neamţ. Titlul de Cetăţean de onoare al oraşului de la malurile Ozanei a mai fost conferit patrioţilor români arestaţi şi condamnaţi de regimul regiunii separatiste Tiraspol, Ilie Ilaşcu, Alexandru Lascăr, Tudor Petrov Popa, Andrei Ivanţoc şi Petru Godeac, academicianului Constantin Ciopraga, profesorului universityar Dan Husar, medicului Vladimir Carp, fost deţinut politic, patriarhului Daniel Ciobotea, mitropolitului Teofan Savu, etc.

Celor cu merite deosebite le mai pot fi acordate Titlul Pro Urbe, Titlul de Excelenţă, Titlul Omul Anului, Diploma de onoare, Diploma de fidelitate matrimonială (argint, aur, diamant) pentru cupluri aflate la 25, 50, respectiv 75 de ani de căsătorie, Diploma de centenar. Potrivit regulementului, distincţia poate fi acordată la propunerea primarului, a consilierilor, a persoanelor juridice care-şi desfăşoară activitatea în domeniul în care s-a afirmat cel propus sau a oricăror persoane fizice sau juridice, cu condiţia preluării propunerii ca iniţiativă a primarului sau a unor consilieri locali.

Titlul poate fi conferit şi la propunerea a unui număr de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot a oraşului, cu respectarea cerinţelor legale privind promovarea proiectelor de hotărîri din iniţiativă cetăţenească. Criteriile după care se evaluează candidaţii propuşi sînt următoarele: valoarea, competenţa, moralitatea, compatibilitatea cu domeniul pentru care este propus, contribuţia deosebită în viaţa comunităţii şi la prestigiul oraşului sau a ţării în lume.

Nu pot fi propuse pentru conferirea de titluri sau distincţii următoarele categorii: persoanele condamnate prin hotărîre judecătorească definitivă, pentru infracţiuni contra statului, crime împotriva umanităţii ori alte fapte penale; persoanele care sînt urmărite penal, sînt inculpate în procese penale, în cauze care ar leza imaginea titlului; au încălcat cu bună ştiinţă obligaţiile legale în materia ocrotirii familiei(în cazul diplomei de fidelitate).

Titlul de cetăţean de onoare poate fi retras dacă deţinătorii au fost condamnaţi prin hotărîre judecătorească definitivă sau în situaţia în care au produs prejudicii de imagine sau de altă natură oraşului ori cetăţenilor acestuia.

Citește știrea

Actualitate

Dreptul la neuitare. Satul Trifeşti, acum 100 de ani

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Florin Ţuscanu, preot la Parohia Sfîntul Nicolae din Trifeşti a publicat conţinutul unui document solicitat în 1921 de ministrul Cultelor şi Artelor, poetul Octavian Goga ■ parohul de la acea vreme, Gheorghe Popovici, aducea la cunoştinţa oficialului „Starea socială, morală, culturală şi confesională a comunităţii de la Trifeşti“ ■

Pasionat cercetător al arhivelor, preot doctor Florin Ţuscanu, fiul al satului Hociungi, din comuna Moldoveni, în prezent paroh  la Biserica Sfîntul Nicolae din Trifeşti, continuă publicarea, pe pagina sa de socializare, a unor interesante date istorice despre ţinuturile din zona fostului judeţ Roman.

În cea mai recentă postare pe Facebook, preotul cărturar face referire la obligaţia generaţiilor de astăzi de a cunoaşte trecutul locurilor în care trăiesc, sub genericul „Dreptul la neuitare ( file de istorie)“, în care aminteşte despre „comorile“ descoperite în arhivele naţionale.

În ultima postare, preotul analizează un document din 1921, cînd la cîrma Ministerului Cultelor şi Artelor se afla poetul Octavian Goga, care trimitea în toate parohile din ţară cîte un chestionar necesar întocmirii  unor mici monografii locale. Astfel din parohia de la Trifeşti pleca spre minister o  o analiză privind „Starea socială, morală, culturală şi confesională a comunităţii de la Trifeşti“, situată atunci în judeţul Roman, acum judeţul Neamţ.

„La 1 ianuarie 1921 – Ministrul Cultelor şi Artelor – Octavian Goga – trimitea un chestionar fiecărei parohii din România, pentru întocmirea unor mici monografii locale, pentru buna cunoaştere a problemelor din ţară, pentru unele statistici şi lucrări generale. Preotul paroh, Gheorghe Popovici, a completat chestionarul parohiei Trifeşti (judeţul Roman), pe care l-a expediat către Ministerul Cultelor la 15 martie 1921. Din acest chestionar aflăm şi cîteva repere biografice ale preotului care a completat schiţa monografică, Gh. Popovici, născut la 3 octombrie 1870, în comuna Broşteni, judeţul Roman, la rîndul său fiu de preot.

Absolvent al Seminarului de grad I (promoţia 1891), căsătorit cu Maria Simionescu, casnică. Nu au avut copii. Preot la Trifeşti cu decretul 1350/ din 5 nov.1903. Sachelar (1909); iconom Stavrofor (1920) – preot de Regiment în timpul Primului Război Mondial. A slujit la Trifeşti 30 de ani, pînă în 1932, cînd s-a pensionat“.

Chestionarul parohiei cuprindea 2 capitole şi 12 subcapitole. Cap.I: Compunerea parohiei: Biserica parohială, cu 2 filiale. Urma apoi istoricul parohiei, descrierea geografică, istoricul bisericilor, fotografii şi planuri, averea parohiilor, date despre enoriaşi (credincioşi), starea economică  a acestora, ocupaţii. Urmau apoi date despre viaţa culturală în parohie, viaţa morală şi socială, factorii conducători.

Un capitol II al raportului vorbea despre personalul parohiei, format la vremea aceea din: preot, cîntăreţi, paraclisier. Din acelaşi document aflăm că Parohia Trifeşti avea o singură biserică – Sfîntul Nicolae, ridicată de familia logofătului Costache şi Ana Balş, în perioada 1798-1799.

„Sînt oferite detalii despre Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului (cea care este scoasă de sute de ani la vreme de secetă – n.r), precum şi despre lucrările de renovare şi restaurare efectuate de-a lungul timpului, despre tradiţii şi obiceiuri străvechi, etc. Parohia cuprindea la 1921: 280 de familii ortodoxe, cu 1.147 de suflete. În sat nu erau alte confesiuni. Ocupaţia de bază a locuitorilor era agricultura.

În sat erau: 2 cojocari, 2 fierari, un cizmar, un croitor, 2 rogojinari… Era o singură cîrciumă, totuşi viciul beţiei dăuna mult comunităţii!! La fel educaţia şi igiena, care uneori lăsau de dorit! În Trifeşti funcţiona Banca Populară Izbînda, cu un capital de 300.000 lei. Bîlciul anual era la al doilea hram al bisericii, de Înălţarea Domnului“, se mai spune în documentul dat publicităţii  de preotul Florin Ţuscanu.

Citește știrea

Ultimele articole

Advertisement










Trending