Contactează-ne

Actualitate

Academicianul Simionescu despre Piatra Neamţ: „Mai rar oraş din România care să fie pus în o atare îmbinare de avantagii naturale“

Știre publicată în urmă cu

în data de

În anul 1925, academicianul Ion Simionescu, în lucrarea Oraşe din România, publicată la Editura Cartea Românească, Bucureşti, aducea cuvinte de laudă aşezării dintre cele patru vârfuri de munte, Cârlomanul, Cozla, Pietricica şi Cernegura.

Deşi în călătoriile sale a mai scris despre frumuseţea urbei dintre munţii de pe apa Bistriţei, în anul 1941, în cartea Prin munţii noştri, considera că prima lucrare amintită mai sus constituie cea mai onorantă şi plăcută descriere a oraşului Piatra Neamţ de-a lungul timpului.

Iată această minunată prezentare a locului binecuvântat de pronia cerească. Aşadar, Piatra Neamţ are îmbinat în el ceva din importanţa economică a Ploieştilor şi din frumuseţea naturală a Braşovului.

Din întreg ţinutul Moldovei este oraşul cu împrejurimile imediate cele mai pitoreşti. Muntele îi formează cadrul; dintr-o parte, spre apus, mohorâta Cer- Negură numai păduri, dinspre răsărit Cozla şi Pietricica. Către nord, drumul aşezat al Bistriţei, farmecul oraşului, deschide zarea până în inima Carpaţilor. Din grădiniţa publică numai brazi priveşti fără să te saturi spre Ceahlăul mândru, străjerul Moldovei.

Înspre miazăzi, muntele e retezat deodată ca de un paloş uriaş, poarta larg deschisă a Bistriţei deschizând orizontul spre belşugul ogoarelor azvârlite pe prispa lată care întovărăşeşte apa către Buhuşi şi Bacău. Dacă numai Bistriţa ar curge prin oraş, acesta nu s-ar deosebi, la înfăţişare cu Câmpulung. Casele ar fi aşezate între munte şi apă, în şir, kilometri întregi, fără nici o variaţie.

Planul îi este schimbat de poznaşul Cuiejdi. Deşi vara abia curge ca un firicel de apă printre bolovănişul cărat în albia-i largă cât şi a Bistriţei, ferească Dumnezeu când se mânie. Atâta năvală de apă ce aduce, atâta zgomot infernal ce stârneşte rostogolind pietrişul, încât socoţi că e sfârşitul lumii. Împotriva Bistriţei, mai în vârstă, mai cuminţită şi aşezată, nu s-au luat aşa măsuri de pază, ca împotriva acestui pârâu cu toane, care acum abia de-ţi udă piciorul până la gleznă, acum, tulbure şi mânios, ai crede că vrea să înece întreg oraşul. Prin valea lui, oraşul e ca o stea cu trei raze.

Prin activitatea lui, a despărţit din Cozla un pinten de munte, izolat ca o piramidă. E Pietricica, care poate fi urcată numai dinspre coasta slab înclinată, pe la spatele oraşului; înspre Bistriţa are peretele drept, coasta ruptă, cu clid de pături puse unele peste altele ca şi pietrele dintr-un zid. Tocmai în această desfăşurare de puteri naturale stă tot farmecul oraşului. Cer-Negura e umbra pădurii, Pietricica e straja, iar Cozla podoaba.

Pe acest din urmă, un primar mai energic, cu mai multă tragere de inimă, a tăiat drumuri în serpentine, a oprit în loc alunecarea straturilor hleioase prin plantaţii de mesteceni şi brazi creând un frumos parc şi loc de îndemn la mişcare, pentru paşnicii cetăţeni (este vorba de primarul Nicu Albu – n.n.). De sus, din vârful Cozlei, împodobit azi cu un chioşc al Cercului Gospodinelor, te bucuri de priveliştea mai întinsă, cât îţi îngăduie munţii.

În văile celor două râuri, îndesându-se mai mult în munte decât în apă, stau îngrămădite căsuţele. De-a lungul Bistriţei, pe partea-i stângă, se înşiră clădirile administrative, nu cine ştie ce, şi casele celor cuprinşi. (…) Natura a fost aici darnică nu numai în frumuseţe. Piatra este menită să devie un puternic centru economic. Deocamdată este un important centru al industriei lumânăritului. Plutele de pe Bistriţa, cele mai multe, aici poposesc. Puţine rămân în drum; puţine alunecă mai departe, până la Galaţi. Ferăstraele moderne le opresc din drum.

Stau stive de catarguri pe malul Bistriţei, ca şi chibriturile înainte de a fi puse în cutii. Aici li se dă valoare, fiind prefăcute în scânduri ori leaţuri. În parte însă sunt prefăcute şi în pastă de mucava. Nu-i dau viaţă industrială numai pădurile de brad din Carpaţii Moldovei. Viitorul îi rezervă mare avânt şi prin bogăţiile din măruntaiele pământului. Petrolul înnegreşte în multe locuri crăpăturile stâncilor.

În Valea Doamnei din apropiere s- a încercat chiar să se răzbească sonde. Pietrele au înfrânt pentru moment slaba stăruinţă a omului. Când puterea de sfredelire va fi mărită prin electricitatea irosită azi în valurile Bistriţei, dar domesticită, cum e planul (al inginerului Dimitrie Leonida n.n.), mai în sus, la Bicaz (în 1950 n.n.), Piatra va fi în aceeaşi situaţie ca şi Ploieşti. Apele minerale de sub Cozla, captate mai sistematic, ar fi putut şi ele să contribuie cu ceva la ridicarea oraşului, dacă moldovenii ar fi ceva mai întreprinzători şi mai conştienţi de înlesnirile care le au la nasul lor. (…)

Împrejurimile imediate ale Pietrei, îi dau condiţiuni care aiurea ar fi fost mai intens folosite pentru crearea unei staţiuni climaterice de seamă. Împrejurimile mai depărtate îl fac un important centru de excursiuni ademenitoare. De aici din Piatra, apucă drumul peste Dealul Balaurului, vestit nu atât prin frica de tâlhari cât şi prin păţărania lui Moş Nichifor Coţcarul cu Malca Jupâneşica tânără din Piatra.

Drumul duce printre vâlcele surâzătoare, numai pajişti şi pâlcuri de păduri, peisaje blânde şi înviorătoare către vestitele mănăstiri sau către munţii ce despart apa Moldovei de cea a Bistriţei. Pe Bistriţa în sus, trecând pe lângă Mănăstirea Bistriţii, unde odihneşte de veci Alexandru cel Bun, duce calea cea mai lesnicioasă spre Ceahlău, spre Bicaz, reşedinţă regească în timpul războiului, spre Borsec în Transilvania şi spre cuibul de farmec şi linişte de la Broşteni.

Locuri frumoase, des umblate, isteţ şi vioi descrise de Calistrat Hogaş, care-şi alesese Piatra lui dragă drept odihnă de pensie după viaţa zbuciumată şi necăjită de profesor. Mai rar oraş din România întreagă care să fie pus în o atare îmbinare de avantagii naturale: mândre plaiuri bătute din vechi vremuri, o apă iute dar care aici scapă la larg; munte în jur, câmpuri mănoase la poartă. Aşteaptă numai voinţa şi munca omenească pentru ca să ajungă ceea ce de mult merită: un oraş cu intensă mişcare. Poate tot de la Bistriţa îi va veni schimbarea.

FOTO: historia.ro

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – 72 de cazuri noi. Naţional – 3.852 de cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ incidenţa este de 1,91 la mia de locuitori ■ la nivel naţional, în ultimele 24 de ore au fost raportate 195 decese ■

Până pe 15 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.020.301 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

925.395 de pacienți au fost declarați vindecați. În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.852 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.046 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 25.800 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

 În intervalul 14.04.2021 (10:00) – 15.04.2021 (10:00) au fost raportate 195 de decese (109 bărbați și 86 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Olt,  Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

 Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 10 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 21 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 44 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 70 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 49 decese la categoria de peste 80 de ani.

 183 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 8 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent. 

 În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.050. Dintre acestea, 1.518 sunt internate la ATI. 

 Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.061.866 de teste RT-PCR și 749.153 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.132 teste RT-PCR (16.640 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.492 la cerere) și 11.385 de teste rapide antigenice.

 Pe teritoriul României, 56.925 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.605 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 46.380 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 128 de persoane.

 În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.333 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 552 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

 Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 14 aprilie, 4.721 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 913.590 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

 Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

 În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.501 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.542 în Italia, 16.773 în Spania, 195 în Marea Britanie, 127 în Franța, 3.118 în Germania,  93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia,  137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 46 în Elveția, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 13 în Cipru, 2 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 13 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 3 în Singapore, 3 în Tunisia, 8 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Croația și Finlanda. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 189 de cetățeni români aflați în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

Citește știrea

Actualitate

Cronica pisălogului. Femeia şi Povestea vorbei

Știre publicată în urmă cu

în data de

„Un creion, un condei şi un penel, această fericită triadă, existentă superlativ la nefericitul, ca destin, Constantin Bârjoveanu, continuă a fi, pe mai departe, în preajma noastră, a romaşcanilor mai ales, a tuturor celora ce i-au descifrat şi înţeles tăcerea creaţiei sale deosebite. Dacă mai ieri i-am preţuit, din nou, zămislirile sale scriitoriceşti, tot parcă «mai ieri» era cu noi sau, mai bine zis, „lîngă noi“. Am fost cu el, deşi, realmente, s-a lansat o nouă apariţie a lui – Cronica pisălogului – această, cu adevărat, o «Neterminată» – a scrisului şi nu a baghetei – întruchipare artistică. Dacă neuitata suită gazetărească a urbei noastre – Gazeta de Roman – realizată, cîţiva ani, de poetul muşatin Puiu Costea, şi-ar fi continuat fiinţarea pe mai departe, atunci Cronica bîrjoveniană s-ar fi oprit, cosmic şi nu redacţional, împreună cu bătăile sănătoase ale inimii autorului, dramă petrecută la acea răscruce dintre şosele şi veacuri. (Gheorghe A.M. Ciobanu – text publicat în iunie 2005).

După revoluţia din decembrie ’89, Constantin Bîrjoveanu (1934-2000), scriitor, pictor, caricaturist, deltaplanist şi vorbitor de esperanto dădea viaţă nemuritoarelor tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. Ele au fost adunate apoi în volumul „Cronica pisălogului“, după moartea acestuia. Iată alta dintre ele, care era intitulată Femeia şi Povestea vorbei. Cu acest titlu v-am spus totul; cele două cuvinte, vorbă şi femeie, sînt inseparabile.

Puţini din cei care au nevastă şi telefon nu şi-au dat seama de acest lucru, după avizele de plată. Să mai vorbească şi de acum încolo cui îi dă mîna! Apropo de bani: am citit într-un almanah vechi o reclamă a CEC-ului care zicea: „Şi-a luat un ban femeia?/ Nu-i nimic, ea-ţi dă o mie/ Căci femeia este cheia/ Lăzii de economie“. Şi nu-i aşa? „Nimeni nu-şi poate imagina cîţi bani încap în mîna unei femei, mai ales cu cît această mînă este mai mică“. Şi de ce? Pentru că bărbatul are voinţă – femeia are rezultate, şi de aceea un proverb rusesc spune: „Acolo unde dracul nu se simte puternic, trimiteţi nevasta!“, că „femeia judecă pe dracu şi-l scoate dator“.

Ele sînt cele care „ne duc în infern pe drumul paradisului“ şi de aici concluzia că „femeia frumoasă e belea la casă“. Se zice că, „pe o femeie să n-o atingi nici cu o floare“ şi „e nostim că din pudoare li s-a făcut o lege a femeilor, care nu preţuiesc la bărbaţi decît obrăznicia“, deşi „nimeni nu rîde de poalele ridicate, ci de poalele întinate. Dar aşa-i făcută lumea. „Şi cele dintîi fructe sînt vara mai gustoase/ Şi cele de iarnă sînt mult mai preţioase/ Femeia năzuroasă e mult mai ispititoare,/ Iar uşile deschise nu sînt atrăgătoare“, sau, cum zicem noi „muierea cu ochi frumoşi, pe toţi îi face voioşi“ şi de aceea îmi permit să zic: „nu te uita la nevasta altuia, ci supravegheaz-o pe a ta“, căci „femeiii cînd îi i-e bine caută pe dracu“, deci „muierea cît de bună să n-o slăbeşti din frîu“, iar dacă-i rea să nu uiţi: „Fiecare om poate să stăpînească o femeie rea, afară de cel care o are“. Nu vreau să zic că femeia nebătută e ca moara neferecată“, ci să-ţi dau un sfat: „Iubeşte-ţi nevasta ca pe tine însuţi şi din cînd în cînd scutur-o ca pe un pom roditor“.

N.R.: Rubrică susţinută de Cabinetul parlamentar al senatorului PNL, Eugen Ţapu

Citește știrea

Actualitate

Altfel de poluare în lacul Bîtca Doamnei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ resurse esenţiale de apă potabilă ale României sunt poluate cu microplastic ■ aceasta este concluzia primului raport naţional privind poluarea cu microplastic a resurselor de apă dulce ale României ■ eşantioane pentru probe au fost prelevate şi din lacul Bîtca Doamnei ■

Concluzia îngrijorătoare a unui prim prim raport naţional de acest fel este că principalele ape dulci din România sunt poluate cu microplastic. Studiul respectiv a fost realizat şi lansat pe 22 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Apelor, de Asociaţia Act for Tomorrow şi British Embassy Bucharest, care a finanţat proiectul.

Raportul intitulat Cartografierea Microplasticului în Apele din România a avut ca scop identificarea particulelor de microplastic în principalele surse de apă dulce din România şi realizat prin analiza calitativă a 21 de probe de apă, de pe întreg teritoriul ţării.

Analizele au fost realizate de către specialişti în domeniu, în laboratoarele Institutului Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, Bucureşti, Măgurele (INFLPR) – National Institute for Laser, Plasma & Radiation Physics, iar metodologia şi interpretarea rezultatelor a fost realizată cu sprijinul partenerilor de la Asociatia Ingmed Piteşti. Eşantioanele au fost colectate din următoarele râuri şi lacuri: Argeş – Vidraru şi Olteniţa; Bistriţa – Neamţ; Dâmboviţa – Bucureşti şi Joiţa; Dunăre – Orşova, Turnu Măgurele şi Galaţi; Ialomiţa; Mureş – Haţeg; Olt – Călimăneşti şi Islaz; Prut – Iaşi; Siret – Galaţi; Someşul Mare; Someşul Mic – Cluj; Parcul Natural Văcăreşti – Izvor şi Lac; Lacul Snagov; Lacul Bâtca Doamnei – Piatra Neamţ; Lacul Razim – Constanţa.

„Rezultatele analizelor efectuate pe cele 21 de ape dulci indică prezenţa microplasticului în toate probele analizate şi evidenţiază nevoia de noi studii cantitative pentru râurile mari din România, în vederea stabilirii concentraţiilor de microplastic şi elaborarea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea poluării cu microplastic a apelor, o importantă problemă de mediu“, se arată în raportul Asociaţiei Act for Tomorrow.

În probele analizate au fost identificate toate tipurile de plastic reciclabil din România: PET -1 (polietilen tereftalat), PP -5 (polipropilenă), PE – polietilenă (HDPE 2, LDPE 4). În ceea ce priveşte principalele deşeuri din care provin particulele de microplastic identificate în ape, ele sunt cele provenite din sticle de apă, suc, recipiente, flacoane (PET); din haine, flacoane (PP); folii şi pungi (PE). În cadrul proiectului finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucureşti a fost elaborat, tot pentru prima dată, un set de recomandări pentru abordarea acestei probleme în România, care constituie un punct de plecare în dezvoltarea de politici publice care vizează limitarea poluării cu microplastic a mediilor acvatice, precum şi în dezvoltarea unei strategii naţionale privind protejarea apelor.

„Plasticul se acumulează şi poate ajunge la oameni prin intermediul lanţului alimentar“

Acestea pot fi consultate prin accesarea: https://bit.ly/3tI50LZ sau https://bit.ly/3sc1fhA. S-a mai concluzionat că e nevoie de noi studii pentru râurile mari din ţară şi stabilirea principalelor surse de poluare cu plastic, pentru stabilirea de măsuri în vederea prevenirii şi combaterii fenomenului.

O altă recomandare este „identificarea unor mecanisme de colaborare între instituţiile publice centrale şi locale, mediul privat şi societate civilă cu privire la implementarea cadrului legal privind gestionarea deşeurilor: implementarea infrastructurii de colectare separată la nivelul tuturor localităţilor şi aplicarea de sancţiuni“, după cum se arată în raportul Act for Tomorrow.

Materialele microplastice sunt particule mai mici de 5 milimetri, putând fi împărţite în două categorii, primare şi secundare. Primele sunt eliberate direct în mediu ca particule mici, 35% dintre ele provenind din spălarea hainelor din materiale sintetice, 28% din abraziunea anvelopelor, iar 2% sunt adăugate intenţionat în produsele de îngrijire personală. Microplasticele secundare provin din degradarea obiectelor din plastic mai mari precum pungile din plastic sau sticle.

Numărul microplasticelor descoperite în ocean este în creştere. În 2017, ONU a estimat că în mări se pot găsi aproximativ 51 de trilioane de particule microplastice, de 500 de ori mai mult decât stelele în galaxia noastră. „Microplasticele din mare pot fi înghiţite de către animalele marine. Astfel, plasticul se acumulează şi poate ajunge la oameni prin intermediul lanţului alimentar. Acesta se poate găsi în alimente şi băuturi, inclusiv în bere şi apa de la robinet.

Deocamdată nu se cunosc efectele asupra sănătăţii umane, însă plasticul conţine adesea aditivi cum ar fi stabilizatorii sau substanţele ignifuge, precum şi alte substanţe chimice toxice care pot fi dăunătoare animalelor sau oamenilor care le înghit“, se precizează pe site-ul www.europarl.europa.eu – Actualitate Parlamentul European. La lansarea raportului au participat Excelenţa Sa Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, secretarul Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor, Bogdan Bola, Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Andrei Coşuleanu, preşedinte Act for Tomorrow şi dr. ing. Claudiu Sutam, de la Univesitatea Piteşti.

Citește știrea

Trending