Contactează-ne

Actualitate

Abandonul şcolar, în atenţia decidenţilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ fenomenul de abandon şcolar a fost analizat într-un Plan de acţiune privind prevenirea absenteismului şi abandonului, elaborat de ISJ Neamţ ■ statistic se constată o diminuare a fenomenului în ultimii doi ani şcolari ■ dacă în anul şcolar 2014-2015 erau 663 elevi care au abandonat şcoala, în anul şcolar 2018-2019 cifra a coborît la 273 ■ la ultimele raportări, numărul elevilor care au părăsit şcoala este mai mare în mediul urban, respectiv 147 elevi şi doar 126 în mediul rural ■

La nivelul Inspectoratului Şcolar al Judeţului (ISJ) Neamţ a fost întocmit şi dat publicităţii Planul de acţiune privind prevenirea absenteismului şi a abandonului şcolar în anul 2020-2021, ţinînd cont de faptul că absenteismul nemotivat este una din numeroasele probleme ale şcolii româneşti şi a celei nemţene.

Conform documentului menţionat, numărul de absenţe a cunoscut o creştere la toate formele de învăţămînt. Cel mai abitir au chiulit cei de la învăţămîntul profesional, unde au fost 204.552 absenţe în 2016- 2017, ajungîndu-se la 377.685 în anul şcolar 2017-2018 , pentru 90 de clase, respectiv 92.

În schimb, la gimnaziu a existat o uşoară scădere a absenteismului, de la 426.005 absenţe în anul şcolar 2017-2018, la 424.713 în an şcolar 2017-2018 . Şi la liceu s-a manifestat aceeaşi tendinţă de scădere a numărului de absenţi, de la 565.032 absenţe în anul şcolar 2017-2018 la 549.031 absenţe în anul şcolar 2018-2019.

Documentul realizează şi o situaţie comparativă pe niveluri de învăţămînt. Astfel, în perioada septembrie 2019- februarie 2020 numărul total de absenţe înregistrate a fost de 1.016.497 din care motivate 457.067, nemotivate 544.039. Alţi 576 elevi nu s-au prezentat la şcoală şi 241 au fost exmatriculaţi din cauza absenţelor (la liceu n.r). „Aceste informaţii nu permit realizarea unei analize complete a dinamicii fenomenului, întrucît o parte din anul şcolar 2019-2020 s-a realizat în scenariul on-line.

Cel mai adesea riscul de abandon şcolar înseamnă şomaj ,excluziune socială, probleme de sănătate. Riscul de abandon şcolar este asociat cu factorii care influenţează elevul: stare de sănătate, nivel de inteligenţă, nivel al achiziţiilor anterioare, atitudini şi comportamete specifice, etc sau de mediul socio- economic şi cultural al familiei de provenienţă”, susţin semnatarii documentului, inspector şcolar general Mihai Obreja şi inspectorii şcolari generali-adjuncţi Dana Păiuş şi Genoveva Irimia. Echipa de proiect a venit şi cu o serie de soluţii pentru reducerea, pe viitor, a fenomenului, din perspectiva strategiilor şcolare utilizate de cadrele didactice şi managementului instituţional, constînd în: personalizarea cunoaşterii, flexibilizarea programelor şcolare, creativitate pedagogică, utilizarea în predare a unor metode activ- participative, din perspectiva incluziunii educaţionale.

Statistic vorbind situaţia numărului de elevi care au abandonat şcoala a fost de 663 în anul şcolar 2014-2015, 476 în anul şcolar 2015-2016, 497 în 2016-2017. În ultimii doi ani şcolari, respectiv 2017-2018 numărul elevilor care au abandonat şcoala a fost de 428, pentru ca în anul şcolar 2018-2019 să ajungă la 273, dintre care 147 în urban şi 126 în rural.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

“Leii” pietreni, rezultate meritorii la Campionatul Naţional de Pangration Athlima

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ zece medalii de aur şi câte cinci de argint şi bronz au obţinut sportivii pietreni

Sportivii nemţeni de la clubul LIONS BJJ au participat, recent, la Campionatul Naţional de Pangration Athlima 2021. De la competiţia organizată în Poiana Braşov leii pietreni au revenit cu o zestre impresionantă de medalii: zece de aur şi câte cinci de argint şi bronz.

„În acest weekend s-a desfăşurat, în Poiana Braşov, Campionatul Naţional de Pangration Athlima 2021, organizat de Federaţia Română de Pangration Athlima. Clubul LIONS BJJ Piatra Neamţ a înscris în concurs un lot de 13 sportivi care au concurat la patru probe sportive: Kato Pangration (sol), Agon Imiepafis (semicontact), Agon Epafis (full contact) şi Pleris Agon (MMA).

Cea mai căutată a fost, bineînţeles, proba de sol unde avem mai multă experienţă (fiind cea mai apropiată ca regulament de jiu jitsu). În final, am reuşit să ocupăm un onorant loc 4 pe echipe şi o zestre importantă de medalii: 10 medalii de aur, 5 medalii de argint şi 5 medalii de bronz.

Cele mai multe medalii le-am obţinut la proba de Kato (sol) prin : Pavăl Andreea, Mihuţ Ştefan, Bucur Nicuşor, Cofan Raul, Simon Alexandru (aur), Dragomir Andrei , Jărcuţă Alexandru, Deleanu Anton (argint), Covasa Ştefan, Blaj Mihai, Podoleanu Adrian, Simon Cătălin, Bilbor Lorand (bronz)”, a declarat Cătălin Coşarcă, conducătorul clubului pietrean.

.

Citește știrea

Actualitate

Greu şi la vănători din cauza coronavirusului

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ de la izbucnirea epidemie, numărul partidelor de vînătoare s-a redus, putând participa doar 10-15 ■ mai bine de jumătate din cei 300 de vînători din AVPS Roman nu şi-au achitat cotizaţiile anuale ■

Epidemia de coronavirus a afectat şi activitatea asociaţiilor vînătorilor şi pescarilor sportivi, între ele şi cea de la Roman, care administrează nouă fonduri din cele 52 existente în judeţ, diferenţa fiind gestionată de Direcţia Silvică Neamţ şi alte organizaţii. Preşedintele AVPS Roman, inginer Marius Grosu, a detaliat pe marginea subiectului.

„De la izbucnirea pandemiei de SARS Cov 2 şi pînă în prezent au mai fost organizate cam 80 de partide de vînătoare, în grupuri de maxim 10-15 vînători, la căprior, mistreţi, vulpi, viezure, iepuri şi fazani, marea majoritate în cadrul cotelor de recoltare aprobate de Ministerul Mediului, în baza Ordinului 1400 din 13 iulie 2020.

În general, aceste partide se organizează prin prisma reducerii pagubelor pe care animalele le produc. În zonele afectate de pesta porcină africană a fost nevoie nu doar de recoltarea mistreţilor, ci şi a vulpilor şi şacalilor, animale care produc mari pagube populaţiei.

Se ştie că urmare a deciziei Curţii de Apel Braşov, în România a fost interzisă vînătoarea la păsări, care aducea şi cei mai mulţi străini la aceste partide. Dacă în Ungaria există o adevărată industrie a vînătorii, care asigură 2-3% din PIB-ul ţării, la noi domeniul este neglijat, deşi AVPS-urile gestionează cam 60% din fondurile de vînătoare ale ţării, activitate care aduce la buget, din redevenţe, cam 9 milioane euro.

Pandemia a afectat grav activitatea AVPS-urilor, care supravieţuiesc doar din cotizaţiile membrilor. Cert este că mai bine de jumătate din cei 300 de vînători nu şi-au achitat cotizaţia anuală de 1.700 lei, existînd restanţe şi din anii anteriori. În aceste condiţii am acumulat mari restanţe privind plata obligaţilor la buget şi cu greu reuşim să asigurăm salarizarea paznicilor de vînătoare, care au obligaţia să supravegheze cam 10.000 de hectare fond de vînătoare. În acest timp obligaţiile noastre asumate prin lege trebuiesc îndeplinite“, a declarat inginerul Marius Grosu.

Este vorba de monitorizarea speciilor strict protejate prin lege, pisică sălbatecă, rîs, lup, urs, care dacă nu fac obiectul vînătorii nu prezintă interes pentru vînat.

„Lumea crede că AVPS-urile se ocupă doar de partidele de vînătoare, deşi puţini cunosc faptul că doar 10% din activitatea noastră reprezintă acest lucru. Avem mari dificultăţi în acţiunile de pază a fondurilor de vînătoare şi în combaterea braconajului, în monitorizarea şi evaluarea speciilor de vînat, în dar mai ales în asigurarea hranei, singura care poate ţine animalele sălbatice, departe de colectivităţi, pentru prevenirea pagubelor în rîndul animalelor domestice“, a mai detaliat inginerul Grosu.

La aceste greutăţi se adaugă şi lipsa fondurilor necesare activităţilor de reînoire a contractelor cu Ministerul Mediului. Sumele necesare supravieţuirii sînt legate şi de asigurarea unor prestări de servicii către Direcţia Sanitar Veterinară, privind monitorizarea zonelor agricole, atacate de porcii mistreţi.

O gură de oxigen o reprezintă promisiunea Guvernului Cîţu că AVPS-urile vor primi dotări în maşini de teren şi în combustibil din Fondul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Citește știrea

Actualitate

Ce se mai caută pe piaţa muncii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ 562 de job-uri sînt în Neamţ, cele mai multe recrutări de personal fiind în zona reşedinţei de judeţ ■ licenţiaţii nu au prea mare căutare ■

În cea de-a doua jumătate a lui Florar, piaţa job-urilor s-a mai animat puţin, fiind 562 de cereri de personal. Cele mai multe angajări ar putea avea loc în zona Piatra Neamţ, unde sînt 373 de slujbe, la Roman angajatorii oferă 133, iar la Tîrgu Neamţ sînt doar 56.

Defalcat, chiar dacă în Piatra Neamţ este cel mai mult de lucru, personalul de înaltă calificare nu are prea multe oportunităţi. Sînt libere 16 job-uri de inginer. Sînt vacante de mai mult timp 7 posturi pentru inginer specializat în industrializarea lemnului. Patru cereri sînt pentru ingineri compartiment calitate şi alte 5 sînt pentru ingineri specializaţi în prelucrarea lemnului.

Se mai recrutează un director de vînzări şi un director de sucursală, plus un consilier inginer horticol. Pentru ceilalţi, sînt libere 26 de job-uri de ambalator manual, 10 filatori, dar e nevoie şi de 37 de lăcătuş mecanic, 10 lucrători montaj feronerie, sau 31 de muncitori necalificaţi pentru mai multe domenii de activitate.

Mai sînt vacante 20 de posturi de operator la maşini unelte cu comandă numerică în prelucrarea lemnului, 10 operator vopsitori, dar se caută şi 14 ospătari. Patronii mai recrutează 38 de sudori, 13 tîmplari universali, sau 21 de tapiţeri. La Roman mediul de afaceri recrutează un bioinginer, 2 ingineri constructori, un inginer proiectant şi un inspector resurse umane, plus un manager echipă vînzări.

La polul opus, pentru cei fără nici un fel de calificare, sînt 25 de posturi pentru muncitori necalificaţi, ar mai fi nevoie de 10 operator producţie ceramist, sau 34 de confecţioner – asamblor articole textile. În multe alte ocupaţii este mai puţin de lucru, mai multe relaţii putînd fi obţinute la Agenţia locală pentru ocuparea forţei de muncă Roman. La Tîrgu Neamţ sînt vacate două posturi pentru inginer constructor, mai este nevoie de un kinetoterapeut şi un sculptor în lemn, post vacant de o bună perioadă de timp.

Pentru ceilalţi sînt libere 12 locuri de muncă ca şi muncitor necalificat, iar în restul ocupaţiilor sînt mai puţine cereri dar şi-ar putea găsi de lucru cei care pot presta ca asistent medical generalist, confecţioner textilist, frezor, gaterist, sudor, strungar, şofer, tîmplar universal sau vopsitor lemn.

Citește știrea

Trending