Contactează-ne

Actualitate

Abandonat pe Ceahlău noaptea, deşi era epuizat

Știre publicată în urmă cu

în data de

n „În starea în care a fost găsit, nu ar fi supravieţuit până dimineaţă“, a declarat Raul Papalicef, şeful Salvamont Neamţ n un turist din Iaşi nu a mai putut continua coborîrea de pe Ceahlău, fiind epuizat fizic n amicii din grup l-au lăsat singur pe traseu, deşi se înnoptase n fusese totuşi alertat serviciul 112, dar gestul este impardonabil n

Membrii unui grup de turişti din Iaşi, care au decis să-şi petreacă
sfârşitul săptămânii trecute pe Ceahlău, au dat dovadă de
inconştienţă crasă, comportându-se iresponsabil şi dovedind că
minime cunoştinţe de comportament pe munte în caz de necesitate
le sunt total necunoscute.

Impardonabil a fost faptul că au ales cea
mai proastă soluţie în momentul când au decis să-l lase pe unul
dintrei ei, care era epuizat fizic, singur pe traseu, noaptea, chiar
dacă anunţaseră problema ivită la 112.

Salvamontiştii au fost
solicitaţi în noaptea de 8/9 august, pentru acordarea primului ajutor
şi transportul unei persoane din Iaşi, care era în stare de epuizare
avansată şi început de hipotermie în zona Chica Fântânele. Tânărul
cobora cu un grup de amici de la Vârful Toaca, iar la un moment
dat, în jurul orei 17.00, a fost surprins de o poaie rece. „În lipsa
unui echipament adecvat, problemele medicale existente şi frigul şi-
au spus repede cuvântul.

În jurul orei 19:00 au apărut primele
semne de epuizare, iar odată cu lăsarea serii, frigul s-a accentuat şi
în zona Chica Fântânele nu a mai putut sa meargă“, a comunicat
Salvamont Neamţ. A fost momentul când ieşenii au luat o decizie
proastă, lăsându-l pe traseu pe cel care nu mai putea continua
coborârea, după ce s-au sfătuit inclusiv cu el. Era ora 22.00.

„Grupul din care făcea parte a decis, împreună cu el, să rămână
acolo singur în aşteptarea echipei Salvamont, care fusese alertată
prin 112. O greşeală şi o atitudine greu de înţeles pentru mulţi“, a
declarat Raul Papalicef, şeful Salvamont Neamţ. Când salvatorii au
ajuns la ieşean, acesta era deja în hipotermie şi aproape incoerent,
fiind adus cu greu în parametri cât de cât normali prin administrarea
de ceeai cald şi aplicarea de dispozitive termice în zona toracică şi
a axilelor.

„În starea în care a fost găsit şi la cât de repede a cedat
termic, nu ar fi supravieţuit până dimineaţă. Sperăm să fi înţeles mai
mult din această experienţă, atât el, cât mai ales cei din grupul care
au hotărât să-l abandoneze în noapte, fără lumină, apă, haine de
protecţie şi fără suport psihic“, a concluzionat şeful Salvamont.

Plecaţi pe munte cît mai dimineaţă posibil

Aceasta nu a fost singura misiune, alte trei având loc în seara de 7
august, victime fiind trei femei. Una dintre intervenţii a fost mai
uşoară, fiind vorba de o bucureşteancă venită pe Ceahlău, care a
acuzat probleme digestive când eraa la cabana Dochia.

În celelalte
situaţii, o tânără de 21 de ani, din Bacău şi o gălăţeancă de 40 de
ani, a fost vorba de leziuni suferite prin cădere. În stare mai gravă
se afla femeia de 40 de ani, care avea un traumatism la picior,
probabil fractură. Ambele au fost luate din locul în care s-au
accidentat şi duse până la baza muntelui, unde le aşteptau
ambulanţele pentru transportul la spital, misiunea salvamontiştilor
terminându-se după miezul nopţii. Înainte de asta, salvatorii
montani au avut parte de o „supriză“. Neplăcută, însă. În timp ce
coborau au dat peste şase turişti epuizaţi, dezorientaţi şi în stare de
panică, deoarece nu se puteau orienta doar cu luminile de la
telefoane.

A fost nevoie ca echipa să se împartă, pentru a-i ghida
pe „montaniarzii“ fără echipament şi surprinşi de lăsarea
întunericului în masiv. Pentru cei care doresc să se aventureze pe
munte, Raul Papalicef, şeful Salvamont are câteva sfaturi:
„Important este să fie foarte bine echipaţi şi contra sumei 15 lei,
oricine poate să-şi cumpere o lanternă frontală cu care se poate
descurca să vadă marcajele şi după lăsarea întunericului.

Toţi cei
care se rătăcesc noaptea pe munte au un punct comun, nu au
lanterne normale, ci se bazează doar pe cea de la telefon cu care,
în cel mai bun caz, poţi să-şi vezi vârful bocancilor. Foarte
importantă este o bună hidratare, apă multă, dar şi aportul de
glucide din glucoză sau zahăr. Un alt sfat pentru cei care doresc să
urce pe munte este să plece cât mai dimineaţă posibil. Asta
deoarece locurile de cazare în aceste vremuri pandemice sînt cu
mult mai puţine, iar cei mai mulţi dintre turişti urcă în masiv şi
coboară în aceeaşi zi. Estre vorba de o diferenţă de nivel de vreo
2.000 de metri, 1.000 la urcare şi alţi 1.000 la coborîre. În aceste
condiţii, intervine epuizarea şi apar accidentele care au cauze
multiple şi pot pleca de la faptul că nu au fost calculate bine
posibilităţile fizice pentru traseul ales, apoi vin îmbolnăvirile subite
la cei care poate mănîncă ceva puţin alterat dimineaţa, iar în cele
din urmă este hazardul“.

Actualitate

Zimbrii liberi îşi măresc arealul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n eliberarea legendarelor animale în mediul natural a început acum opt ani n de atunci zimbrii şi-au mărit teritoriul la cîteva zeci de mii de hectare n recent, doi masculi au fost observaţi la Bodeşti şi în zona Topoliţa - Boiştea n

Să te întâlneşti cu un zimbru prin păduri era ceva de domeniul
irealului în urmă cu câţiva ani, ei putând fi văzuţi doar la Rezervaţia
„Dragoş Vodă“ de la Parcul Natural Vânători Neamţ, dar acest lucru
a devenit certitudine acum.

Asta graţie unui proiect unic în ţară pus
la cale de administraţia parcului menţionat, o structură a Romsilva,
care viza reintroducerea zimbrului în mediul natural, prima eliberare
în pădurile din Neamţ având loc în anul 2012. De atunci, în fiecare
an au avut loc puneri în libertate succesive, proiectul este o reuşită
de necontestat, exemplarele s-au adaptat veţii în sălbăticie, se
înmulţesc, iar acum „stăpânesc“ un areal de circa 50.000 de
hectare.

Şi după ultimele „întâlniri“ ale omului cu maiestoasele
sălbăticiuni, care au fost imortalizate foto, zona pe unde hălăduie se
măreşte de la an la an, depăşind demult graniţele Parcului Natural
Vânători Neamţ. Şi ce poate fi mai neaşteptat când lângă tine
sesizezi prezenţa legendarului animal de pe stema Moldovei, sau
când îl observi prin grădina unde vreun gospodar şi-a dus vaca la
păscut. Iar două astfel de întâmplări s-au petrecut zilele trecute.

Un
mascul a fost văzut, se pare că pe 21 septembrie, în comuna
Bodeşti, în punctul numit „Capul dealului“, la doar 15 kilometri de
municipiul Piatra Neamţ, cei care l-au fotografiat spunând că este
prima dată când ajunge în zona localităţii. După cum spuneam,
zimbrii, de când a început eliberarea lor, în 2012, şi-au extins
arealul, ajungând şi în alte colţuri ale judeţului Neamţ, până pe la
Hangu, la poalele Ceahlăului, dar niciodată aşa de aproape de o
aglomerare urbană. Iar zilele trecute, tot un mascul a fost „depistat“
într-o zonă dintre satele Topoliţa, comuna Grumăzeşti şi Boiştea,
comuna Petricani, exemplarul fiind fotografiat în grădina unui
sătean, aproape de un lan de porumb, trecând domol pe lângă
bovina pe care omul o scosese la păşunat.

Este foarte posibil ca
zimbrul în cauză să fie unul şi acelaşi cu cel întâlnit la Bodeşti,
deoarece, luând-o peste dealuri, se ajunge în cele două sate
menţionate, Topoliţa şi Boiştea. Astfel de episoade nu sunt o
raritate, anii trecuţi fiind consemnate şi altele, oamenii dând nas în
nas cu exemplare solitare sau turme în diverse localităţi, pe
drumurile forestiere sau chiar pe unele mai circulate, fiind şi unele
incidente.

Zimbru alungat cu jandarmii

„Masculii sunt solitari, în timp ce femelele de zimbru în libertate
trăiesc în turme, alături de pui, până când aceştia ating maturitatea“,
explică Sebastian Cătănoiu, directorul
Parcului Natural Vânători Neamţ, „comportamentul“ masculilor, pe
care-i găseşti unde nu te aştepţi. Acum doi ani, iarna, localnicii din
Văratec, comuna Agapia, au fost vizitaţi de un zimbru, care-şi
făcuseră un obicei în a se înfrupta din căpiţele de fân aflate în
livezile de la marginea pădurii. Deranjaţi, sătenii au sunat la 112 şi
împreună cu jandarmi şi lucrători de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ, l-
au alungat făcând gălăgie pe masculul rebel.

„Masculii trăiesc izolaţi
de turmă, e un comportament normal să-şi caute hrană mai ales în
această perioadă de ger. A venit ca la masa pusă, cum se spune şi,
odată ce s-a dedulcit, a tot revenit, putem spune că acum e
recidivist“, afirma inginerul Sebastian Cătănoiu. O întâmplare
similară a avut loc şi la Hangu, comună aflată pe malul lacului de
acumulare de la Bicaz, departe de locul unde zimbrii sunt eliberaţi.
În astfel de situaţii, cei „prejudiciaţi“ sunt despăgubiţi, fiind
constituite comisii care stabilesc cuantumul.

Pentru a preîntâmpina
astfel de incidente, ocoalele silvice pun furaje în păduri, altă soluţie
fiind ademenirea zimbrilor cu fructe şi legume în zone izolate din
pădure, pentru a nu mai pofti la fânul oamenilor. Asta pentru că,
toamna, animalele au nevoie de un supliment nutritiv şi atunci, din
instinct, coboară spre livezi, îndeosebi masculii. „Ocolul Silvic a pus
la dispoziţie destule furaje în pădure, dar probabil că zimbrul are
reflexul că găseşte hrana mai uşor în sat.

E supărător pentru
oameni, nu e deloc confortabil să-l întâlneşti pe uliţă, sau să-ţi intre
prin curţi“, mai comenta pe marginea subiectului directorul
Cătănoiu.

Pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în
premieră pentru România. După ani de muncă, începea cea mai
importantă etapă a proiectului de punere în libertate a zimbrului. La
acea dată, un grup de cinci exemplare, trei masculi şi două femele,
pleca în sălbăticie, dându-i-se drumul în codrii Neamţului. Acum,
turma a ajuns la aproximativ 50 de exemplare.

Citește știrea

Actualitate

Bugetarii, lefuri la vedere

Știre publicată în urmă cu

în data de

n instituţiile cu personal plătit din fonduri publice trebuie să afişeze salariile lucrătorilor n data limită a fost 30 septembrie n nerespectarea atrage amenzi de pînă 10.000 de lei n

Instituţiile publice trebuie să afişese la sediul şi pe pagina de
internet salariile bugetarilor, de două ori pe an, la final de martie şi
la final de septembrie. Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ
atragea atenţia asupra faptului că nerespectarea acestei obligaţii
poate atrage amenzi de pînă la 10.000 de lei, pentru neasigurarea
transparenţei salariale.

Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr.
153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
toate autorităţile şi instituţiile publice vor publica la sediul propriu şi
pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30
septembrie ale fiecarui an şi vor menţine publicată o lista a tuturor
funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în
categoria personalului plătit din fonduri publice.

Lista trebuie să
cuprindă următoarele elemente: salariul de bază, solda funcţiei de
bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau
indemnizaţia lunară, după caz; tipul, baza de calcul, cota
procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensaţiilor,
adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie,
precum şi baza legală a acordării acestora; valoarea anuală a
voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o
perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării
acestora; valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează
să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza
legală a acordării acesteia; orice alte drepturi în bani şi/sau în
natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora;
orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial,
precum şi baza legală a acestora.

„Verificarea respectării acestei
obligaţii intră în competenţa Inspecţiei Muncii. Nerespectarea
prevederilor legale menţionate anterior atrage răspunderea
contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în
cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi 10.000 lei“,
conform unui comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă
Neamţ.

Publicarea veniturilor unor diverşi funcţionari, de rang mai
mare sau mai mic, a fost în anii de după 1990 un subiect care a
suscitat interes pentru publicul larg. Nu acelaşi lucru se poate
spune despre cei vizaţi de normele care-i obligau să-şi facă publică
„agoniseala“, în unele situaţii fiind demarate anchete pentru a stabili
dacă averile erau sau nu ilicite.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Piaţa muncii, tot anemică

Știre publicată în urmă cu

în data de

n firmele nemţene au anunţat că au disponibile în această săptămînă doar 351 de slujbe

Nimic spectaculos pe pieţa muncii din Neamţ la finalul lunii
septembrie 2020, criza sanitară generată de epidemia de
coronavirus repercutându-se şi în activitatea societăţilor. Aşa se
face că mediul privat din judeţ a anunţat că are disponibile doar 351
de locuri de muncă pentru cei care-s în căutarea unei slujbe sau vor
s-o schimbe pe actuala.

Afaceriştii din Piatra Neamţş şi din
localităţile limitrofe au nevoie de 116 noi salariaţi. Persoanele fără
nici o calificare au la dispoziţie oferte din domeniul silvic, pentru a
presta diverse activităţi. Mai sînt locuri de muncă pentru vînzători,
barmani, asistent medical, şofer, sudor sau tîmplar universal.

În
judeţ, cele mai multe cereri pentru un serviciu sînt în Roam şi
localităţile din apropiere, fiind oferite 150 de locuri, în domenii
diverse. Cea mai generoasă ofertă vine din sectorul industriei
textile, slujbe mai fiind şi în domeniul electric sau comerţ. Pentru
cei care nu au nici o calificare, o firmă care are ca obiect de
activitate producţia de piese din ceramică şi obiecte sanitare din
porţelan angajează 25 de persoane, iar o firmă de construcţii are
nevoie de zece oameni. În zona Tîrgu Neamţ, din cele 85 de joburi,
cele mai multe sunt pentru meseriile de infirmiera, asistent medical,
barman, drujbist, dulgher, frezor şi vulcanizator.

Alte oferte sînt
pentru muncitori constructorii. Mai multe detalii despre angajatori şi
condiţii pot fi aflate de la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de
Muncă Neamţ.

Citește știrea

Trending