Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„A sosit ceasul ca Þãrile Române dintre Nistru si Tisa sã formeze un singur stat unitar“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• declaratia apartine lui Iancu Flandor, presedintele Consiliului Secretarilor de Stat din Bucovina si a fost fãcutã în noiembrie 1918 • prima provincie româneascã care a decis unirea cu România a fost Basarabia • a urmat Transilvania pe 1 decembrie 1918 •

Zãmislirea României Mari este consemnatã în analele istoriei la 1 Decembrie 1918. Acest ideal al românilor a fost precedat de o seamã de evenimente foarte importante, pe care le redãm în cele ce urmeazã. Prima provincie româneascã care s-a unit cu patria mamã a fost Basarabia, pe 3 martie 1917 înfiintîndu-se la Chisinãu Partidul National Moldovenesc, condus de Vasile Stroescu. În acelasi an, la Chisinãu, în octombrie, la Congresul Ostasilor Moldoveni, se formeazã Sfatul Þãrii, alcãtuit din 86 de moldoveni si 36 de reprezentanti ai altor nationalitãti, prima reuniune avînd loc la sfîrsitul lunii noiembrie. Pe 2 decembrie, Sfatul Þãrii proclamã „Republica Democratã Moldoveneascã“, pentru ca la 24 ianuarie 1918, sã se proclame independenta si ruperea legãturilor cu Rusia. La Bucuresti, Alexandru Marghiloman, prim-ministru al României si reprezentantii Sfatului Þãrii au dus tratative de unire care s-au concretizat în reuniunea Sfatului Þãrii din 15 martie 1918. În ziua de 27 Martie 1918 se voteazã unirea cu tara. Marghiloman a citit declaratia Guvernului privind autonomia Basarabiei, pentru unire votînd favorabil 86 de delegati, trei voturi au fost contra, înregistrîndu-se 36 de abtineri si 13 absenti. În actul adoptat de Sfatul Þãrii de la Chisinãu, se preciza cã unirea se face pe urmãtoarele baze: Sfatul Þãrii actual rãmîne mai departe pentru rezolvarea si realizarea reformei agrare dupã nevoile si cererile norodului; Basarabia îsi pãstreazã autonomia provincialã, avînd un Sfat al Þãrii, ales pe viitor prin vot universal, egal, direct si secret, ca un organ împlinitor si cu administratie proprie; Respectul drepturilor minoritãtilor din Basarabia; Basarabia va trimite în Parlamentul Românei un numãr de reprezentanti proportional cu populatia, alesi pe baza votului universal, egal, secret si direct; Libertatea personalã, libertatea tiparului, a cuvîntului, a credintei, a adunãrilor si toate libertãtile obstei vor fi garantate prin Constitutie, etc. Alexandru Marghiloman afirma despre unirea Basarabiei cu România cã „în numele poporului român si al Regelui României, cu adîncã emotie si falnicã mîndrie, iau act de hotãrîrea Sfatului Þãrii si declar cã de azi înainte Basarabia este pe veci unitã cu România“, iar regele Ferdinand urmãtoarele: „un vis frumos s’a înfãptuit. Din suflet multumesc Bunului Dumnezeu cã mi-a dat, în zile de restriste, ca o mîngîiere, sã vãd, dupã o sutã de ani, pe fratii nostri basarabeni revenind la Patria Mamã“.

Bucovina, 27 octombrie 1918 O adunare a reprezentantilor populatiei românesti din Bucovina este convocatã, la initiativa lui Sextil Puscariu si Iancu Flondor, la 27 octombrie 1918, la Cernãuti. Adunarea Constituantã, întrunitã sub presedintia lui Dionisie Bejan, a votat o rezolutie în favoarea unirii cu România, precizîndu-se unele actiuni de urmat: reprezentantii poporului din Bucovina, întruniti astãzi 27 Octombrie 1918 în Cernãuti, se declarã în puterea suveranitãtii nationale Constituanta acestei tãri românesti; constituanta hotãrãste unirea Bucovinei integrale cu celelalte tãri românesti, într-un stat national si independent; spre a conduce poporul din Bucovina si a-i apãra drepturile; Constituanta respinge cu hotãrîre orice încercare ce ar duce la împãrtirea Bucovinei si doreste însã sã se înteleagã cu popoarele conlocuitoare. S-a ales un Consiliu National format din 50 de membri din toate judetele si pãturile sociale. Consiliul National a alcãtuit si un Guvern denumit Consiliul Secretarilor de Stat, avîndu-l ca presedinte pe Iancu Flondor. Pe 28 noiembrie 1918, la Mitropolia Ortodoxã din Cernãuti, 74 de membri ai Consiliului National au început lucrãrile Congresului General al Bucovinei, alãturi de sapte delegati germani, sase polonezi si 13 ruteni. Erau prezenti si reprezentantii Basarabiei. Presedintele Consiliului National, Dionisie Bejan, a deschis lucrãrile Congresului: „Întruniti astãzi în acest mãret lãcas, care este si trebuie sã rãmînã simbolul unirii în credintã cu Dumnezeu si în neamul nostru, salut cu netãrmuritã dragoste pe reprezentantii viteazei armate române, care, la ordinul M.S. Regelui Ferdinand I ne-a întins mîna de ajutor în clipele de cea mai grea cumpãnã. Salut cu aceeasi dragoste pe reprezentantii fratilor nostri din Basarabia, Transilvania si Ungaria. Vã salut pe voi, fruntasii neamului românesc din Bucovina, care ati venit cu inima însufletitã din tuspatru unghiuri ale tãrii, ca sã asezati piatra fundamentalã care sã clãdeascã trainic si de neclintit România Mare. Implor harul ceresc si binecuvîntarea dumnezeiascã asupra hotãrîrilor ce veti lua“. Iancu Flondor, a dat, apoi, citire „Declaratiei de Unire“, în care se arãta: „de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile tinuturi ale Sucevei si Cernãutilor, a fãcut parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; cã în cuprinsul hotarelor acestei tãri se gãsesc vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropnitele de la Rãdãuti, Putna si Sucevita, precum si multe alte urme si amintiri scumpe din trecutul Moldovei; cã fiii acestei tãri au apãrat, de-a lungul secolelor fiinta neamului lor împotriva tuturor încãlcãrilor din afarã si a cotropirii pãgîne; cã 144 de ani poporul bucovinean a îndurat opresiunile unei cîrmuiri strãine care îi nesocotea drepturile nationale; cã în 1774, prin viclesug, Bucovina a fost smulsã din trupul Moldovei si cu de-a sila alipitã coroanei habsburgice; cã 144 de ani, bucovinenii au luptat ca niste mucenici pe toate cîmpurile de luptã ale Europei pentru gloria Austriei; cã a sosit ceasul ca Þãrile Române dintre Nistru si Tisa sã formeze un singur stat unitar. Noi, membrii Congresului General al Bucovinei, întrunind suprema putere a tãrii si fiind singurii învestiti cu puterea legislativã, în numele suveranitãtii nationale hotãrîm: unirea neconditionatã si pe vecie a Bucovinei, în vechile hotare pînã la Ceremus, Colacin si Nistru, cu Regatul României“. Actul unirii i-a fost prezentat, la Iasi, Regelui Ferdinand de cãtre o delegatie bucovineanã.

Transilvania, 1 decembrie 1918 Partidul National Român decide la 29 septembrie 1918, la Oradea, elaborarea unei declaratii asupra dreptului natiunii române din Transilvania „de a dispune de ea însãsi“. Textul declaratiei redactate de Vasile Goldis, este prezentat de Alexandru Vaida-Voievod la 18 octombrie 1918, în Parlamentul de la Budapesta. Ideile principale cuprinse în declaratie aveau la bazã o serie de principii enuntate de presedintele Statelor Unite, Woodrow Wilson, în speranta cã astfel va putea fi obtinut sprijinul marilor puteri. În document se sustinea necesitatea convocãrii unei adunãri nationale si nerecunoasterea Parlamentului si Guvernului Ungariei ca reprezentanti ai natiunii române. La 30 octombrie 1918, la Budapesta, se constituie Consiliul National Român Central, compus din cîte sase membri ai Partidului National Român – Teodor Mihaly, Vasile Goldis, Aurel Vlad, Alexandru Vaida-Voievod, Stefan Cicio-Pop, Aurel Lazãr si ai Partidului Social-Democrat – Ioan Flueras, Basil Surdu, Iosif Renoiu, Tiron Albani, Enea Grappini, Iosif Jumanca. La 3 noiembrie Consiliul îsi mutã sediul la Arad si devine organul de decizie si reprezentare a natiunii române din Transilvania. Între 29 octombrie si 1 noiembrie ia fiintã Consiliul Militar Central Român, structurã menitã sã asigure ordinea si securitatea populatiei românesti, prin consilii si gãrzi nationale pe tot cuprinsul Transilvaniei. În tot acest timp, Guvernul României desfãsura o activitate sustinutã de propagandã, în statele aliate,în favoarea unirii, prin diplomatii din marile capitale, dar si prin diverse personalitãti culturale si politice. Între 13-15 noiembrie s-au purtat la Arad tratative cu delegatia reprezentantilor Guvernului Ungariei. Fruntasii transilvãneni au cerut separarea definitivã a Transilvaniei de Ungaria, în timp ce delegatia ungarã a admis doar autonomia. Negocierile esueazã. Printr-o notã ultimativã, din 22 noiembrie, Consiliul National Român Central adresa Guvernului Ungariei cererea de recunoastere a puterii depline a Consiliului asupra Transilvaniei. Consiliul National decide sã convoace, la 1 decembrie, la Alba Iulia, o Adunare Nationalã a Românilor din Transilvania si Ungaria. Pentru aceastã Adunare urma a fi alesi 600 de deputati pe bazã de vot universal si 628 reprezentanti ai organizatiilor si societãtilor culturale. Participã la alegeri românii din Transilvania, Banat, Crisana, Maramures. Timp de 12 zile, sînt alesi cîte cinci reprezentanti de circumscriptie, revendicãrile fiind unirea cu România, reformã agrarã, vot universal. Alba Iulia a fost ales si datoritã faptului cã Mihai Viteazul realizase Unirea Principatelor Române, tot în acest oras. Cei 1228 de delegati alesi s-au reunit la Cazinoul din Alba Iulia, în timp ce în oras peste 100.000 de oameni le asteptau hotãrîrile. Erau reprezentate toate categoriile sociale, delegati ai tuturor regiunilor istorice românesti. Adunarea Nationalã de la Alba Iulia proclamã Unirea „acelor români si a tuturor teritoriilor locuite de dînsii cu România“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fratele lui Tîtã e acuzat de santaj

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Daniel Lazãr a obtinut mai multi bani de la niste tinere • cauza a trecut de Camera preliminarã si procesul intrã în linie dreaptã •

Magistratii din cadrul Judecãtoriei Piatra Neamt au finalizat procedura de Camerã preliminarã si au dispus începerea procesului în care pietreanul Daniel Lazãr, de 43 de ani, fratele liderului Academiei Infractorilor, Adrian Botez, zis Tîtã, este acuzat de sãvîrsirea infractiunii de santaj, amenintare si fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. De acum înainte cauza va fi publicã si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori. În prezentul dosar Lazãr a fost cercetat în libertate, asta pînã cînd a furat un seif si a fost încarcerat. Santajul a avut loc în perioada decembrie 2015 – noiembrie 2016, victime fiind douã tinere, care au fost amenintate cu acte de violentã, în vederea obtinerii mai multor bunuri (telefoane, autoturisme, locuinte), paguba cifrîndu-se la vreo 45.000 de euro. Anchetatorii au apreciat ca inculpatul ar fi încercat sã falsifice semnãtura uneia dintre pãrtile vãtãmate pentru vînzarea unei alte masini. Victimele fac parte din anturajul lui Tîtã, cel care a pus bazele Academiei Infractorilor. În acest dosar procurorii au cerut arestarea lui Lazãr pe 8 iunie 2017, dar nu au obtinut decît punerea acestuia sub control judiciar. Doar cã pe 6 septembrie a fost arestat în lipsã, fiind acuzat cã înainte cu douã zile, însotit si de alte persoane, a intrat într-un apartament din Piatra Neamt, situat la etajul II, prin escaladarea unei copertine. A sustras un seif în care se afla suma de 8.000 de lei, 150 de euro, mai multe bijuterii din aur si documente. Hotii au aruncat seiful pe geam si l-au dus într-o locatie din oras. Cel mai probabil nu au putut sã-l deschidã, astfel cã seiful a fost gãsit ulterior, iar prejudiciul a fost recuperat integral. Lazãr a stat ascuns într-un imobil din oras, fiind depistat si încarcerat efectiv pe 30 septembrie. Pentru cã a comis faptele cît era sub control jdiciar, Lazãr a fost arestat si în cauza de santaj. El mai are de rezolvat si alte afaceri judiciare atît în tarã, cît si în strãinãtate. Acesta a contestat la Curtea de Apel Bacãu pedeapsa de 2 ani si 4 luni de închisoare cu executare pentru un scandal la Hotel Central. Cînd toate acestea vor fi terminate, el ar trebui extrãdat în Slovenia, unde autoritãtile au emis pe numele lui un mandat european de arestare. Slovenii îl acuzã cã în perioada 17 – 29 decembrie 2012 ar fi spart fereastra unui apartament de la parterul unei constructii, si ar fi intrat prin efractie în sediul unei firme. Intentia ar fi fost sã ajungã la un apartament aflat la etaj de unde sã sustragã bani si lucruri de valoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Un telefon, mobilul unei crime la Bicaz

Știre publicată în urmă cu

în data de

• un localnic si-a ucis prietenul de pahar la care credea cã îsi uitase mobilul • victima nu a recunoscut si l-a lovit cu un par • musafirul l-a dezarmat si l-a tocat în bãtaie • o crimã asemãnãtoare avusese loc cu o zi înainte •

Un nou eveniment de violentã extremã a avut loc în Neamt si s-a soldat cu moartea unei persoane, miza fiind un banal telefon mobil. S-a întîmplat în a doua zi de Crãciun, pe 26 decembrie, în Bicaz, unde un bãrbat în vîrstã de 48 de ani l-a ucis în bãtaie pe cel care-l gãzduise si cu care bãuse ceva, un localnic de 58 de ani. La locuinta victimei a fost invitat la un pahar de vin Vasile Alexandru. Cei doi au chefuit, iar la un moment dat s-a alãturat un alt amic. Primul care a plecat cãtre casã a fost Alexandru. Cînd a ajuns si-a dat seama cã nu mai are telefonul mobil si s-a gîndit cã l-a uitat la cel cu care bãuse. S-a întors la locul cu pricina, gazda fiind încã în compania celuilalt petrecãret, iar viitorul ucigas a cerut restituirea telefonului. Gazda i-a dat asigurãri cã aparatul nu este acolo si cã dacã l-ar fi vãzut i l-ar fi dat. Cu toate argumentele lui Alexandru cã nu avea unde sã-si uite în altã parte bunul, gazda a negat. Cînd a vãzut cã nu o scoate la capãt, Alexandru a pãrãsit casa victimei. A asteptat pînã cînd musafirul a plecat din locuintã si s-a întors la victimã pentru a o forta sã-i dea telefonul. Acesta a spus cã nu ar fi în posesia bunului, iar la un moment dat a luat un par si l-a lovit pe Alexandru peste picioare cu intentia de a-l alunga din casã. Acest gest i-a fost fatal, deoarece inculpatul l-a deposedat de „armã“ si i-a aplicat multiple lovituri pe tot corpul. Cînd a obosit a plecat, abandonînd victima. Abia a doua zi cadavrul a fost descoperit de un amic care a trecut pe la bãrbatul de 58 de ani. La fata locului au fost chemati anchetatorii, prin apel la numãrul unic de urgentã 112. Politistii si un procuror criminalist au refãcut ultima zi de viatã a victimei, compania pe care a avut-o si nu a durat mult pînã au dat de urma criminalului. Acesta a fost prezentat magistratilor de la Tribunalul Neamt, care au dispus arestarea. „Admite propunerea de arestare preventivã formulatã de Parchetul de pe lîngã Tribunalul Neamt si în consecintã: În temeiul art. 226 raportat la art. 223 alin. 2 Cod procedura penalã, dispune arestarea preventivã a inculpatului Alexandru Vasile, cercetat pentru sãvîrsirea infractiunii de omor, prevãzutã de art. 188 Cod penal, pentru o perioadã de 30 zile, începînd cu 28.12.2017 si pînã la 26.01.2018, inclusiv“, conform instantei. Un eveniment similar a avut loc în prima zi de Crãciun, pe 25 decembrie 2017, la Ion Creangã, unde un bãrbat în vîrstã de 41 de ani a fost înjunghiat mortal de fratele concubinei, un tînãr de 30 de ani din aceeasi localitate, miza fiind tot un telefon mobil despre care agresorul a crezut cã ar fi fost sustras de victimã. Filmul crimei este identic ca cel al evenimentului de la Bicaz. Romicã Enea a venit în vizitã la sora sa, iar la un moment a constatat cã nu-si gãseste mobilul. L-a cãutat, apoi a presupus cã l-ar fi luat gazda. Aceasta din urmã a negat, dar nu a fost crezut, asa cã la un moment dat Enea l-a înjunghiat de mai multe ori. Si în acest caz agresorul a fost arestat preventiv.

Citește știrea

Trending