A murit Elodia din Gârcina

Asta era porecla ei într-un sat în care era un cetățean la care lumea se uita cu milă. Și cu un fel de silă, fiindcă așa se uită lumea la cei care beau și sunt singuri și în afara unor limite sociale protectoare. O chema Mihaela și, cel puțin până a murit, în cursul zilei de vineri, 4 octombrie, nu avea cu adevărat pe nimeni.

Bărbatul ei murise mai de mult. Fiica le-a fost luată spre creștere de o rudă. Dormea pe jos, pe lângă biserică și nimeni dintre cei care s-au împiedicat de ea zăcând în mizerie și alcool nu a găsit o soluție pentru ea cât a trăit. Nimeni nu a pus mâna pe telefon să sune la serviciile sociale și, dacă – printr-o minune – a făcut-o, sigur nu s-a găsit un loc și pentru ea. Ea era Elodia, cetățean de mâna a șaptea. Alcoolica. Declasata.

În ultimele săptămâni lucrurile ajunseseră așa de intolerabile încât lumea din sat a început să se agite. Să întrebe. Să se întrebe cum se poate ca în mijlocul unei comunități cum este Gârcina să nu fie chiar nici o soluție. Dar nu a fost. Elodia și soarta ei au nimerit între campanii electorale și interese mici.

Cu o zi înainte de moartea ei, în comună a circulat un video în care un individ pare să o violeze. Filmarea este făcută de un grup de inși care între ei schimbă glume deșănțate. Aceasta a fost punctul în care a intervenit poliția locală. Elodia a ajuns la spital. Așa a ajuns să moară într-un pat.

Moartea ei este o moarte suspectă. Nu știm ce va decide ancheta. Ce rezultate va arăta examenul medico-legal și cât de aprofundat a fost.

Nu știm ce se va întâmpla cu grupul de neoameni care au filmat ultima seară a acelei ființe nefericite. Cei din sat se știu și îi știu. Dacă e să te iei după ce spune lumea, vreo doi dintre ei sunt ”cetățeni onorabili”, ”stâlpi ai comunității”. Din ce am aflat, primăria se străduie acum, creștinește, să o îngroape. Minunat gest.

Cel mai recent raport al Centrului Filia, organizație pentru drepturile femeilor, concluzionează: ”Violența împotriva femeilor rămâne subraportată, mai ales în cazul victimelor care pot întâmpina mai frecvent atitudini discriminatorii, cum sunt femeile rome sau femeile aflate în situații de vulnerabilitate economică, femei LBT, cu dizabilități sau care fac parte dintr-o minoritate religioasă, care sunt descurajate de aceste atitudini în parcursul lor către o viață în siguranță”.