Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

A MAI PUS UN AN PESTE 100

Știre publicată în urmă cu

în data de

Maria Rãducanu din Bicaz a împlinit joi, 16 ianuarie 2014, venerabila vîrstã de 101 ani. Dacã în urmã cu un an, la trecerea peste cei 100 de ani, femeia a fost sãrbãtoritã cu mult fast, acum la 101, înafarã de rude si unele persoane apropiate, singurul oficial care a vizitat-o si care i-a înmînat cu generozitate cavalereascã un buchet de flori si o felicitare a fost Vasile Chiritescu, liderul filialei Bicaz a ANVR. Asta pentru cã centenara de acum un an este vãduvã de veteran de rãzboi. Chiar si-n atare conditii femeia a primit cu bucurie si emotie oaspetii, ba mai mult a fãcut si oficiul de gazdã scotînd din cãmarã o sticlã aburindã cu vin natural pentru a ciocni un pahar cu musafirii. „Vã multumesc frumos cã ati venit si nu m-ati uitat. Nu mã plîng, sînt sãnãtoasã, numai cã mã dor tare picioarele. Nu stiu cît m-o mai tine Dumnezeu, dar parcã tot as vrea sã mai trãiesc. Bine cã încã mã mai pot misca“, avea sã spunã Maria Rãducanu, pe care am surprins-o într-o bunã-dispozitie generalã, ba chiar pusã pe glume. Pentru ea, pînã la sosirea în jurul amiezii a sefului veteranilor de rãzboi, ziua aniversarã a fost una ca oricare alta. „M-am trezit de cu zori, am fãcut o cruce mare multumind lui Dumnezeu cã am mai apucat o zi, am rãscolit focul din sobã pînã a pornit sã ardã si dupã ce m-am spãlat pe ochi mi-am fãcut rugãciunea de dimineatã. Dupã aceea am mers la bucãtãrie pentru a gusta ceva“, ne-a povestit femeia. Si dacã veni vorba despre bucãtãrie, musai sã spunem cã aceasta este situatã într-un alt corp al clãdirii, la doar cîtiva pasi de casã, iar pentru a purcede acolo bãtrîna trebuie sã facã o curã de aer rece, de iarnã. În drum spre locul de pregãtire a mesei de peste zi, tanti Maria face în fiece dimineatã o scurtã vizitã pe la poiata gãinilor cu care mai schimbã o vorbã cînd le dã drumul prin curte si le azvîrle un cãus cu grãunte. Mare lucru la venerabila sa vîrstã nu prea face. Doar ceea ce trebuie ca sã treacã ziua cu toate ale ei. Cãsuta sa, care aminteste de casele tip construite pentru strãmutatii anilor ã’50 cînd a fost construit barajul, este curatã si bine îngrijitã, iar curtea cu grãdinuta florilor din varã, bine pusã la punct. „Mã ajutã si nora sau vecinele, dar mai fac si eu cîte ceva, cît pot, ca sã nu creadã lumea cã aici nu mai trãieste nimeni. Si-apoi ar fi pãcat sã nu mã mai misc si eu prin curte dacã Dumnezeu m-a ajutat sã trãiesc încã“, afirmã centenara Bicazului. Între timp schimbãm o vorbã cu una dintre vecine, tanti Luchian, care la purcederea noastrã în tinda casei Mariei Rãducanu se afla acolo pentru a-i tine de urît. „Vin zilnic pe la tanti Maria. Mi-e dragã pentru cã stie sã spunã multe lucruri despre viata ei. Si, slavã Domnului, are ce povesti…“, ne-a spus vecina, care ne-a asigurat, la rîndu-i, cã centenara încã trebãluieste prin gospodãrie chiar si la onorabila sa vîrstã de 101 ani. „Lucruri din astea mai usoare, cã-n rest se ocupã de ea nora si rudele, ori chiar noi vecinii. Dar îsi aduce singurã lemnisoarele si face focul, mai spalã cîte o rufã. Din astea. Este o femeie cu mult bun simt si nu vrea sã supere pe nimeni“.

„Fãrã credintã nu ajungeam vîrsta asta“

Maria Rãducanu este de departe cea mai longevivã dintre trãitorii prezenti ai Bicazului. Si nimeni nu poate spune cã femeia n-a avut o viatã plinã de evenimente. „M-am nãscut în satul Cîrnu, un sat din Bicaz, care se aflã sub apã. Cam pe unde-i barajul. Am fost de toti zece copii, douã fete si opt bãieti. Eu am fost al noulea copil. Pãrintii nostri erau niste oameni simpli, asa cum am fost si noi mai tîrziu. M-am cãsãtorit pe la 28 de ani. La sot mi-a plãcut cã era un om harnic. A lucrat la plute, la baraj, la tunel… si în gospodãrie. Cã atunci cînd am fost vrednici, am avut si noi vaci cu lapte, oi, porc, pãsãri, tot ce avea un gospodar pe lîngã casã, iar vara fãceam fîn…“, a povestit bãtrînica cu nostalgia anilor tineretii. „Acum mã odihnesc ca sã nu-i supãr pe cei tineri cu nevointele mele. Singurã îmi fac de mîncare, fac focul, spãl, si-mi lucrez chiar si grãdina. Asta cît ã’oi mai putea. Numai Dumnezeu stie! Pentru cã sã stii mata cã fãrã credintã nu ajungeam vîrsta asta“, ne spune femeia. Si dacã tot a adus vorba despre odihnã, aveam sã mai aflãm cã peste zi abia de atipeste un pic pe la amiazã, iar seara nu se culcã o datã cu gãinile. Pentru cã este musai sã mai vadã ce si cum cu televizorul. De altfel, de aceea nici nu doarme în bucãtãrie, cã acolo nu-i televizor. În casã în dormitor, asa cum a fost deprinsã. „Sã vãd ce mai spune. Dar de cele mai multe ori nu-mi place ce vãd si aud la televizor. Nu-i bine. S-a stricat lumea“. Am dorit sã aflãm care a fost regimul alimentar al femeii de-a lungul vietii. „Am mîncat cît mi-a trebuit. Mi-a plãcut si carnea, dar si laptele ori brînza. Si-mi plac si astãzi, dar acum mãnînc putin, cît o gãinã. De asta mi-ajunge pensia. Nu am decît un fecior, doi nepoti si un strãnepot, dar toti buni cu mine. Apoi, am si niste vecini foarte buni. Mã ajutã. Ei…în tinerete îmi plãcea sã mai merg si eu la cîte o petrecere. Sã mã uit la cei care jucau si sã mai stãm de vorbã. Mai o glumã, mai o poveste… Era frumos. Îmi amintesc de cînd am fost si eu mireasã. Am avut o rochie albã si eram mîndrã de mine. Sotul a fost mai mic cu patru ani si s-a dus la cele vesnice, acum opt ani, la 85 de ani. Ce sã-i faci? Asa a vrut Dumnezeu“, a afirmat tanti Maria, nu fãrã oarece pãrere de rãu.

Mîngîiatã de Regina Maria

Cît priveste istoria acestei femei cãreia sortii i-au decis sã prindã vîrsta de peste 100 de ani, a trecut cu bine prin ambele conflagratii mondiale, prin foametea din ã’47, prin perioada comunistã, sã afle ceea ce presupunea viata cotidianã la Domeniul Coroanei, simtind prezenta la Bicaz a regilor Carol I, Carol al II-lea si Mihai I, a Reginei Maria si a altor fete înalte ale monarhiei românesti, sã asiste la constructia barajului si sã treacã prin strãmutare, iar în urmã cu douãzeci si patru de ani, sã fie martor al Revolutiei din ã’89. În toatã aceastã perioadã a fost o femeie modestã, echilibratã si plinã de blîndete, o gospodinã ce a stiut sã tinã frîiele casei, astfel încît sã fie un exemplu pentru cei din jur si propria familie. Revenind la anii copilãriei, femeia poartã încã vii în amintire întîlnirile cu Regina Maria, care, atunci cînd trecea cu masina prin satul Cîrnu era întîmpinatã de copii cu flori. „Si eu i-am dat flori de mai multe ori, iar ea se dãdea jos din masinã si ne mîngîia. Îmi mai amintesc de Regele Mihai, care pe la vreo 10 ani a fost asteptat la Mãnãstirea Pîngãrati la o sfintire. Era tare frumos. Dar l-am vãzut si am dat mîna cu el si atunci cînd a venit la Bicaz, dupã Revolutie. Eram în fata Primãriei, fostul Palat Regal. A fost si este un om bun“, a adãugat sãrbãtorita. Si uite-asa, mai una, mai alta, am mai aflat cîte ceva de la tanti Maria si la cei 101 ani ai sãi. Si asta pentru cã desi aude ceva mai greu, încã este spornicã la vorbã. Si nu cã n-am fi putut afla si alte cele, dar n-am prea vrut s-o tulburãm cu toate aducerile-aminte. Si-apoi se anuntaserã rudele. Asadar, i-am sãrutat mîna cu respect pentru timpul pe care i l-am rãpit, gîndind cã si mîine e o zi. „Poate mai vorbim la anul, dac-om mai fi sãnãtosi“, ne spune bicãjeanca. Adicãtelea atunci cînd tanti Rãducanu va face 102 ani. Noi îi urãm din suflet sã fie sãnãtoasã, promitîndu-i cã nu vom uita vorbele sale si sigur în ianuarie viitor îi vom cãlca din nou pragul. Asa sã ne-ajute Dumnezeu!

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Enache nu-si uitã fostii elevi

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Vlad Achim este cel mai nou membru al formatiei de Liga 1 pregãtite de Costel Enache • Gigi Becali a fost de acord ca Achim sã plece la FC Botosani • pe lîngã antrenorul cu care a mai lucrat la FC Ceahlãul, Achim se va reîntîlni si cu un alt fost coleg, Sebastian Chitoscã •

Microbistii din Neamt au motive sã urmãreascã ceva mai interesat partidele din partea a doua a campionatului Ligii 1, dupã cum a început perioada de transferuri din minivacanta de sãrbãtori. În lipsa unei formatii din judet pe prima scenã fotbalisticã, cunoscãtorii de fotbal din judet ar putea sã „adopte“ o grupare care are deja în lot trei fosti componenti ai echipei din Piatra Neamt. Este vorba de FC Botosani, pregãtitã de antrenorul Costel Enache (ex-jucãtor si antrenor al FC Ceahlãul), formatie aflatã foarte aproape de performanta de a pãtrunde, în premierã, în turneul play-off, fazã ce va da campioana editiei 2017-2018 a Ligii I. Pentru a pune umãrul la acest obiectiv, în rîndurile echipei botosãnene a intrat si Vlad Achim, jucãtor de bazã al FC Ceahlãul în perioada 2007-2015. Ieri, jucãtorul în vîrstã de 28 de ani a fost cedat de FCSB la FC Botosani, patronul moldovenilor, Valeriu Iftime, precizînd cã s-a luptat pentru Achim cu alte douã cluburi din Liga 1. „Cu Gigi Becali nu a fost nici o problemã. Dînsul ne-a spus de la început cã vrea sã ni-l dea pe Vlad Achim, dar nouã ne era teamã cã nu doreste jucãtorul sã vinã la noi. El mai avea si alte douã oferte din Liga 1, însã am discutat cu el si ne-am înteles. Achim a semnat cu noi pe un an si jumãtate, atît cît mai avea contract si cu Steaua“, a declarat Iftime pentru Fanatik. Presa sportivã a aflat cã 100.000 de euro este clauza de reziliere pentru Vlad Achim, însã dacã cineva va plãti aceastã sumã, banii vor intra în conturile FCSB pentru cã jucãtorul a fost lãsat sã plece gratis la Botosani. De mentionat cã echipa din Botosani este a patra în ultimii doi ani pentru care Achim evolueazã, de la momentul plecãrii sale de la Ceahlãul. Dupã opt sezoane în care a apãrat culorile echipei pietrene (6 în Liga 1 si douã în liga secundã), pentru care a jucat 155 de partide si a înscris 18 goluri, în primãvara anului 2015 mijlocasul s-a transferat la Viitorul Constanta. Pentru echipa lui Hagi, Vlad a evoluat doar un tur de campionat. Desi pãrea se se fi integrat bine în angrenajul echipei, a fost cedat la FC Voluntari unde a jucat în returul sezonului 2015-2016. În campionatul 2016-2017 a ajuns la Steaua, unde a evoluat inconstant, fiind victima relatiei dificile dintre antrenorul Reghecampf si finantatorul Becali. În acest sezon, Nicolae Dicã a vrut sã mizeze mai mult pe Achim, dar soarta nu i-a surîs nici de aceastã datã jucãtorului. La FC Botosani, Achim ar putea avea sanse mai mari sã evolueze în linia medianã, dacã antrenorul Enache va gãsi oportunitãti sã-l foloseascã în cele patru meciuri rãmase de disputat din retur si, ulterior, în faza a doua a campionatului (play-off sau play-out). În lotul moldovenilor, Achim se va reîntîlni cu alte douã cunostinte de la Piatra Neamt: cu atacantul Sebastian Chitoscã, si el un implant nereusit la Steaua, respectiv portarul Alberto Cobrea, jucãtor originar din Piatra Neamt, format la Liceul cu Program Sportiv din urbea de sub Pietricica, dar care nu a evoluat sub culorile clubului FC Ceahlãul. Sebastian Chitoscã a ajuns la Botosani dupã ce a avut un parcurs asemenãtor cu al lui Achim. A plecat din curtea formatiei pietrene la un an dupã Achim, în toamna anului 2016, odatã cu alti doi tineri jucãtori cedati la Steaua (Stefãnescu si Popadiuc). Nu a avut prea multe sanse de a arãta de ce este capabil la echipa lui Becali, si a fost repede împrumutat la Voluntari si FC Brasov (Liga 2), echipe pentru care a evoluat în ultimul an în 11 partide si a marcat doar douã goluri. Si Chitoscã sperã sã-si relanseze cariera la Botosani, primele semne fiind încurajatoare. Enache a mizat pe atacant în 7 partide oficiale (Liga I si Cupa României), iar evolutia sa a fost deja apreciatã în mediul sportiv.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri de pe plaiurile haiducilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• „Datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia

Festivalul de Datini si Obiceiuri, editia a V-a, activitate sugestiv intitulatã Pe plaiul haiducilor, desfãsuratã miercuri, 27 decembrie, 2017, la Cãminul Cultural Grinties, la initiativa Scolii cu clasele I – VIII, a primarului Vasile Alexandroaia si cu sprijinul Consiliului Local, s-a dovedit a fi un succes. Au rãspuns pozitiv chemãrii organizatorilor alaiurile folclorice din comunele Ceahlãu, Corbu, Tulghes si localitatea gazdã, Grinties, pe scena institutiei culturale trecînd pe rînd Corul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, ansamblurile Merisorii Grintiesului, Florile Ceahlãului, Pe plaiuri tulghesene si multi interpreti, în spetã colindãtori. Regia spectacolului a apartinut lui Mihai Pantiru de la Scoala Grinties, care a avut si calitatea de prezentator. „Ne-am adunat la cea de-a V-a editie a Festivalului datinilor si obiceiurilor de iarnã din zonã si nu numai, o editie extinsã pe care dorim s-o permanentizãm. Tinem în mod special la acesta, fiindcã datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale. Ori, tocmai asta nu vrem sã se întîmple, mai cu seamã, aici lîngã Muntele Sfînt, Ceahlãul, acest loc plin de spiritualitate, legendã si traditie“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia. Manifestarea a fost deschisã prin cuvîntul celui ce conduce administratia localã, care a îmbrãcat ia traditionalã si a continuat prin colindele corului bisericii, urmîndu-i trecerea pe rînd a alaiurilor, de la cei mici, la flãcãii satelor, încheierea apartinînd cerbului si ursului grintiesean, totul în sunet de bucium si rãpãit de tobe, cutremurînd întreaga asistentã si recreînd vîrstnicilor emotiile copilãriei de altãdatã. Dacã e sã facem un top al celor prezentate, fruntea a apartinut scolilor, fie din Grinties sau din comunele vecine si cred cã nimeni din cei prezenti n-a avut ce obiecta. O prezentare artisticã de tinutã, o costumatie parcã coborîtã din istoria locului si o sumã de personaje din vremi de mult apuse aveau sã facã posibilã retrãirea pentru o dupã-amiazã legendele, datinile si traditiile spatiului cultural al unei bune pãrti din mîndra noastrã Moldovã. Cît despre interpretare, nu a avut nimeni a spune ceva împotrivã, datã fiind seriozitatea si mai ales dictia „actorilor“ de-o zi, ce s-au întrecut pe ei însisi în a face o figurã bunã. Ce mai, a fost sã fie la Grinties un loc de întîlnire întru readucerea în prezent a unei lumi de basm, îmbinatã cu una de legendã, presupunînd colindul, plugusorul si suita de teatru folcloric, toate dedicate Sãrbãtorilor de iarnã ale lui 2017. Ar mai fi de retinut faptul cã în acest context sãrbãtoresc primarul Grintiesului a oferit diplome de excelentã celor sapte cupluri, care în acest an au aniversat 50 de ani de cãsãtorie fericitã.

Citește știrea

Trending