Contactează-ne

Actualitate

A fost nevoie să moară inutil mii de oameni pentru ca PNL să-şi ţină un Congres

Știre publicată în urmă cu

în data de

Rememorând cu regret, pe 30 octombrie se împlinesc şase ani de la incendiul de la Colectiv, o dugheană privată, transformată într-un club fiţos de către nişte întreprinzători inconştienţi.

Analizând incendiul, care s-a soldat cu moartea tragică a 65 de tineri, s-a evidenţiat că improvizaţia de club funcţiona pe baza unei autorizaţii eliberate de Primăria Sectorului 5 al  Capitalei. Dosarul cauzei a relevat faptul că incendiul s-a datorat  incompetenţei sau lipsei de responsabilitate, atât din partea unor întreprinzători privaţi, cât şi din partea autorităţilor locale.

Dosarul s-a finalizat pentru vinovaţi în 2019  cu condamnări la 115 ani de puşcărie şi plata a 50 milioane lei daune. După incendiu, zeci de mii de români indignaţi au ieşit în stradă, pentru a relua cererea demisiei Guvernului condus de Ponta, care s-a executat  instant, creând o criză, cu o grabă cel puţin discutabilă. Preşedintele Klaus Iohannis, a ieşit pe post în ziua de 4 noiembrie 2015, pentru a debita cu cinism istorica sa cugetare: “A fost nevoie să moară oameni pentru ca Guvernul să demisioneze”. Cu această briliantă cugetare, Preşedintele Iohannis şi-a lansat  aventurosul experiment, numit “Guvernul Cioloş”, un guvern de avarie pentru situaţii de criză, cu performanţe zero previzibile.

Spirala crizelor cu care România s-a confruntat după alegerile din noiembrie 2016, crize provocate sub atentul şi responsabilul interes prezidenţial, a fost completată cu criza sanitară provocată de pandemia COVID, când în cele patru valuri succesive s-au topit vieţile a peste 42 mii de români. Cel de al patrulea val al pandemiei, care se soldează în ultimele zile cu sute de decese zilnic, a stârnit îngrijorarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care şi-a trimis specialiştii în România, decretată oficial  cimitirul Europei. Verdictul specialiştilor OMS este grav, aceştia apreciind că în următoarele două săptămâni, România se va înregistra în plus cu un milion de infectaţi şi zece mii de decese.

În perioada ultimelor şaseluni, România a fost scena unui haos naţional, provocat de abandonarea gestionării treburilor ţării de către Guvernul Cîţu,  care s-a concentrat doar pe gestionarea Congresului PNL, ţinut sub patronajullui Klaus Iohannis sub deviza “Totul pentruCîţu”. Numai marţi, 19 octombrie, s-au înregistrat 560 de decese, iar Klaus Iohannis s-a simţit obligat să declare public eşecul guvernării liberale, recunoscând că “valul patru al pandemiei  nu a fost bine gestionat de către guvern”.

Pentru miile de decese înregistrate după  25 septembrie 2021, ziua  Congresului PNL, acuza prezidenţială din noiembrie 2015, motivată de decesul celor 65 de români, nu a mai fost reiterată. Klaus Iohannis nu a mai acuzat public guvernul actual, pentru miile de decese de care se face vinovat, decese provocate de un sistem gestionat direct de guvern, nu de vreo entitate privată. Pentru abandonarea guvernării ţării, în vederea organizării alegerilor interne în partid, dar şi a unui congres mamut nu i se poate reproşa nimic luiCîţu, deoarece urmărea doar interesul ţării. Iohannis a renunţat la discursul cu “A trebuit să moară oameni”.

Miile de morţi din catastrofa COVID, sunt consideraţi de Iohannis doar ca pierderi colaterale ale reformării PNL, dar şi a guvernării de mare succes a României. Înschimb, cei 65 de morţi din 2015 sunt consideraţi pierderi directe ale guvernării Ponta. Concluzia lui Iohannis este fără echivoc. Guvernul Ponta trebuia să plece în 2015, pe când Guvernul Cîţu trebuie să continue până în 2024.

“Preşedintele dezbinator” Iohannis are mână proastă la guverne

Pentru a rezolva noua criză, creată de căderea Guvernului Cîţu, Klaus Iohannis a apelat iar la soluţia sa cu Guvernul de criză Cioloş, care este guvernul de serviciu. Soluţia cu redesemnarea lui Cioloş ca premier, îi este utilă lui Klaus Iohannis, deşi ştia prea bine că acesta nu are nici o şansă să treacă de Parlament. Pentru supravieţuirea “Guvernului Meu”, Iohannis consideră că nici un sacrificiu nu este prea mare.

Nici dacă sacrifică populaţia României! Prin nominalizarea lui Dacian Cioloş ca premier, Iohannis urmăreşte revenirea lui Florin Cîţu în fruntea unui nou guvern, care, la urma urmei, va avea tot atâtea şanse în faţa parlamentului. Cu vocaţia sa de “preşedinte dezbinator” Iohannis a dovedit că are mână proastă în materie de nominalizare a guvernelor.

În cei şapte ani de mandat, Klaus Iohannis a numit opt guverne. Ultimul guvern, Guvernul Cioloş, a căzut în Parlament în ziua de 20 octombrie 2021. Urmează al nouălea guvern, Guvernul Ciucă, după o nouă rundă de consultări cu partidele şi noi runde de negocieri pentru funcţii. Vor trece alte zile importante din viaţa naţiunii, aflată sub povara unor noi zeci de mii de infectaţi şi mii de morţi.

Decalogul realizărilor istorice ale lui Klaus Iohannis

La şedinţa de desemnare a Guvernului Cioloş 2, din ziua de 20 octombrie, în care acesta a obţinut cel mai mic scor istoric de susţinere parlamentară, în motivarea respingerii, de la tribuna Parlamentului s-a lansat pentru prima dată soluţia suspendării preşedintelui, ca primă soluţie de rezolvare a tuturor crizelor. Toată perioada conducerii României de către Klaus Iohannis va rămâne în istoria României, cu zece premiere incontestabile.

  1. A fost Preşedintele care a încălcat cel mai mult Constituţia şi nu a fost suspendat niciodată.
  2. A fost Preşedintele care a nominalizat cele mai multe guverne. A nominalizat nouă guverne în şaptea ni de mandat.
  3. A fost Preşedintele care a ridicat la rând de artă dezbinarea românilor.
  1. A fost Preşedintele care în momentele de criză a refuzat soluţia consensului partidelor.
  2. A fost Preşedintele care şi-a compromis propriul program de vaccinare în plină pandemie, declarând triumfalist că guvernul său a învins pandemia.
  3. A fost Preşedintele care a declarat că are cele mai multe proiecte de ţară, dar nu a lansat niciunul.
  4. A fost cel mai arogant Preşedinte, lipsit de empatie faţă de electoratul reprezentat de cel mai mare partid.
  5. Guvernul Cîţu a căzut prin moţiune de cenzură cu cel mai mare scor istoric (281 voturi).
  6. Guvernul Cioloş-2 a obţinut cel mai scăzut scor istoric la susţinere parlamentară (88 voturi).
  1. Guvernul Cioloş-2 a avut cel mai mare număr de miniştri respinşi la audierile din Parlament (17 miniştri din 18).

Este cazul ca Preşedintele Iohannis să termine cu improvizaţiile

Prin soluţiile adoptate, Klaus Iohannis se apropie periculos de suspendarea sa din funcţie, cât şi de alegeri parlamentare anticipate. Guvernul Cioloş-2 nu a fost investit cu încredere nici de doi bani.  Dacă ar fi urmat un viitor Guvern Cîţu- 2, acesta devenea coleg de succes cu Cioloş. Noul “Guvernul Meu” are un alt premier din PNL, condiţie impusă de USR pentru a reveni la matca coaliţiei, dar Guvernul Ciucă este menit să-l ferească pe Iohannis de prezenţa USR-ului din calea fericirii prezidenţiale.

Se discută din ce în ce mai mult printre românii conştienţi, inclusiv cei din Parlament, despre o soluţie temporară cu un guvern de criză naţională, care să strunească pandemia. Pentru un astfel de proiect este nevoie de un pact între toate partidele parlamentare, realizat sub patronajul preşedintelui României. Adică, să se aşeze la o masă rotundă toate forţele politice, şi cele de dreapta şi cele de stânga şi să cadă la pace pe câteva obiective esenţiale. Dar lui Klaus Iohannis îipute stânga, şi nu se vede nici un semn că şi-ar pierde mirosul.

După pofta preşedintelui nostru, acesta nu agreează decât soluţiile ticluite pe îndelete, după lungi gândiri şi răzgândiri, sperând că până la urmă, ori moare măgarul, ori moare sultanul. Sigur că formarea unui guvern de criză este un act laborios şi concesiv. Klaus Iohannis nu are nicio ampetenţă pentru concesii. De dragul principiilor lui, în România moare în fiecare săptămână câte o comună.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Snaider Paul

    25 octombrie 2021 at 6:42 AM

    O tara condusa de criminali !

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Necazuri de la vînt

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ rafalele au lăsat fără energie electrică cîteva mii de consumatori ■ din cauza vîntului şi salvamontiştii au avut probleme, o antenă fiind doborîtă ■

Avertizările cod galben şi portocaliu de vînt puternic s-au adeverit, iar rafalele au făcut pagube în seara de 17 ianuarie 2022.

Localităţile Dumbrava, Urecheni, Păstrăveni, Rădeni, Ţibucani, Ţibucanii de jos, Lunca Moldovei, Davideni şi Podoleni au fost afectate din punct de vedere al alimentării cu energie electrică.

În jurul orei 22:00 un număr de 4.510 de consumatori nu erau alimentaţi cu energie electrică. Ieri, 18 ianuarie, localitatea Dumbrava era afectată, iar 43 de consumatori nu aveau curent electric, lucrîndu-se pentru remedierea defecţiunilor.

Salvamontiştii nemţeni au avut de lucru în week-end. Necazuri au fost atît din pricina vîntului puternic, care a bătut cu rafale de peste 130 de km/h distrugînd echipamentul de comunicare, dar au fost multe alte intervenţii pe pîrtia de la Durău.

„Sfîrşit de săptămînă extrem de aglomerat şi plin de evenimente în Ceahlău. Salvatorii montani au asigurat permanenţa atît în Baza Dochia unde au avut de înfruntat o furtună a cărei intensitate a depăşit 130 km /h ce a distrus echipamentul de comunicaţii, care asigura derularea operaţiunilor noastre pe o rază de 100 de kilometri în jurul Vîrfului Toaca.

În cursul zilei de 17 ianuarie 2022, o ehipă operativă a reuşit să repoziţioneze echipamentele şi să restabilească legăturile radio“, se arată într-un comunicat al Serviciului Salvamont Neamţ.

Pîrtia de la Durău a fost plină de turişti, care nu au putut rata un sfîrşit de săptămînă la schi sau săniuş. Cei mai mulţi s-au bucurat de zăpadă, însă unii au suferit accidente, fiind nouă la număr.

„Din păcate, unii turişti nu înţeleg că viteza exagerată în coborîre şi faptul că plasele de protecţie nu-ţi garantează o siguranţă totală. Ele sînt instalate, la fel ca parapeţii de pe şosele, în scopul reducerii efectelor unui impact cu mediul exterior pistelor.

Rezultatul a constat în nouă intervenţii din care cinci grave , persoanele în cauză suferind comoţie cerebrală, traumatism cranio-crebral, fractură deschise, fractură cominutivă şi ruptură de ligamente încrucişate. Răniţii au fost predaţi serviciului SMURD şi Serviciului Judeţean de Ambulanţă Neamţ“, a mai anunţat Salvamont.

Citește știrea

Actualitate

Hoţi fără Dumnezeu! Au vrut să prade două biserici

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un major şi un minor au intrat să fure în două biserici, în sediul unei firme şi în două locuinţe ■ la ultima dintre case au fost prinşi în flagrant, dar au reuşit să fugă ■ în scurt timp au fost identificaţi şi încătuşaţi ■

Un minor şi un major au făcut un adevărat tur de forţă într-o singură noapte, încercînd, iar în unele cazuri chiar au reuşit, să prade nu mai puţin de cinci obiective între care două biserici, două locuinţe particulare şi un bar.

În una din case au fost prinşi în flagrant de proprietar, însă au reuşit să fugă. Au fost sesizaţi oamenii legii, care la scurt timp au dat de spărgătorii de 15, respectiv 18 ani şi i-au încătuşat. Prada a fost modică, fiind recuperată şi restituită victimelor.

Totul a ieşit la iveală în zorii zilei de luni, 17 ianuarie 2022. În jurul orei 06:30 poliţiştii din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Săvineşti au fost sesizaţi cu privire la faptul că persoane necunoscute au pătruns într-un lăcaş de cult, din localitatea Zăneşti.

„În baza activităţilor investigative realizate în cauză, poliţiştii au reuşit identificarea şi depistarea persoanelor bănuite de comiterea faptei, un minor în vîrstă de 15 ani şi un tînăr, de 18 ani, ambii din localitatea Zăneşti, care în noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2022, ar fi încercat să pătrundă, prin forţarea uşii de acces, în interiorul lăcaşului de cult“, conform unui comunicat al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ.

În urma anchetei efectuate a reieşit că, în cursul aceleiaşi nopţi, cei doi ar fi pătruns în incinta unei societăţi comerciale din Zăneşti, de unde ar fi sustras mai multe sticle de băuturi alcoolice şi alte bunuri, fiind creat un prejudiciu de aproximativ 2.000 de lei.

Totodată, în noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2022, persoanele în cauză ar fi încercat să pătrundă, prin forţarea uşii de acces, în incinta unui alt lăcaş de cult din localitatea de baştină. De asemenea, prin escaladarea gardului, cei doi ar fi pătruns în curtea a două imobile din aceeaşi localitate şi ulterior în incinta locuinţelor, unde ar fi răvăşit mai multe bunuri, moment în care au fost surprinşi de persoanele vătămate, aceştia părăsind locul faptei.

Bunurile sustrase au fost recuperate de anchetatori, fiind restituite persoanelor vătămate. Pe 17 ianuarie, în baza probatoriului administrat, cei doi spărgători au fost reţinuţi pentru 24 de ore, fiind bănuiţi de comiterea infracţiunilor de tentativă de furt calificat şi furt calificat. Ambii urmează a fi prezentaţi în faţa unui procuror din cadrul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Piatra Neamţ cu propunerea de luare a unei măsuri preventive.

Citește știrea

Actualitate

Grevă în învăţămînt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ s-a majorat numărul participanţilor la greva de avertisment din învăţămînt, ajungîndu-se la 3.588 sindicalişti ■ revendicările sînt de ordin salarial şi se mai cere alocarea a 6% din PIB pentru finanţarea Educaţiei ■ există şi unităţi şcolare cu un procent nesemnificativ de grevişti ■

Urmare a referendumului desfăşurat în şcolile din judeţ, de către FSLI Neamţ, 59,70% dintre membrii de sindicat au decis intrarea miercuri, 19 ianuarie, în grevă de avertisment.

Conform declaraţiei liderului Gabriel Ploscă, vicepreşedinte al FSLI la nivel naţional şi lider în judeţul Neamţ, procentul de 59,70% membri de sindicat care au decis intarea în grevă, reprezintă un număr covîrşitor de participanţi.

„În preziua grevei de avertisement, aşa cum era de prevăzut, s-au alăturat formelor  noastre de protest un procent semnificativ de colegi, respectiv  3.588 de cadre didactice, personal didactic auxiliar şi nedidactic, faţă de 3.385 cît semnaseră iniţial. Acum procentul celor care doresc să participle la grevă a ajuns la 59,70%.

Sperăm ca pînă mîine să mai vină alături de noi şi alţi colegi. Vreau să vă spun că există unităţi şcolare în care procentul de participanţi este chiar peste aşteptările noastre,  lucru care spune multe despre nemulţumirile oamenilor. Aş vrea să menţionez doar o parte dintre acestea şcoli, care reprezintă ca arie geografică toate colţurile judeţului, deopotrivă din mediul urban, cît şi din cel rural.

Printre unităţile cu numărul cel mai mare de personal care au semnat pentru grevă pot enumera: Colegiul Naţional Petru Rareş, Liceul Economic, Liceul de Informatică, Liceul Dimitrie Leonida, Şcoala Gimnazială Nr.3, Colegiul Spiru Haret, Şcoala Nr.2, Şcoala Nicu Albu, din Piatra Neamţ, dar şi LPS Roman, unde au semnat 118 membri de sindicat, din 120. Tot la Roman, au semnat în masă pentru grevă colegii de la Liceul Teologic Melchisedec Ştefănesu, cei de la Colegiul Petru Poni, Liceul Tehnologic Vasile Sav, Şcoala Nr. 1, Şcoala Nr. 5, Şcoala Mihai Eminescu. Spre dezamăgirea noastră, la Colegiul Naţional Roman Vodă au fost consultate doar 33 de cadre didactice din 70 membri de sindicat.

Aici au semnat pentru grevă de avertisment 32 şi un coleg vrea direct grevă generală, ceea ce nu e posibil. De semnalat că nu există semnătura niciunui membru de sindicat din restul categoriilor de personal, care, probabil, nu au reuşit a fi consultaţi“, a precizat Gabriel Ploscă.

Acesta mai declară că în rîndul şcolilor cu un număr mare de semnatari pro grevă se numără şi cei din zona Tîrgu Neamţ, respectiv sindicaliştii de la Colegiul Ştefan cel Mare, cei de la Colegiul Ion Creangă şi cei de la Ţcoala Nr. 2. Există şi şcoli cu mulţi semnatarii în zona rurală: Scoala Profesională Adjudeni, Şcoala Horia, Şcoala Oniceni, Şcoala Tămăşeni.

„Din păcate, mai există încă foarte mulţi colegi care nu au încă o cultură sindicală, aceea a protestelor. Este regretabil acest lucru cu atît mai mult cu cît atunci cînd reuşim să obţinem majorări salariale se bucură, ceea ceea ce înseamnă «La plăcinte înainte, la război înapoi»“ a mai menţionat Gabriel Ploscă, care a recomadat greviştilor, şi în scris, să intre în sălile de clasă, să scrie pe tablă „GREVĂ“, să explice elevilor de ce protestează şi să-i supravegheze pentru a nu se întîmpla vreo nenorocire.

Lista doleanţelor sindicale cuprinde şase revendicări: acordarea încă de la începutul anului 2022 a salariilor de bază prevăzute în anexele la Legea cadru 153/2017 pentru întreg personalul din învăţămîntul preuniversitar; acordarea procentului de 6% din PIB pentru finaţarea Educaţiei; adoptarea unei măsuri legislative de natură reparatorie pentru întreg personalul din învăţămînt; acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă, prevăzută de Legea 153/2017; plata orelor suplimentare pentru personalul nedidactic şi didactic auxiliar şi suplimentarea numărului de posturi didactic auxiliare şi nedidactice, pentru asigurarea unui climat de muncă adecvat  situaţiei actuale din unităţile şcolar.

Citește știrea

Trending